Valeriu DULGHERU: Blestemul care urmărește dreapta în Basarabia
„Neamul tracilor este cel mai numeros, după cel al inzilor (cei care locuiau la Indus). Dacă ar avea un singur cârmuitor sau dacă tracii s-ar înțelege între ei, el ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile, după socotința mea. Dar acest lucru este cu neputință și niciodată nu se va înfăptui. De aceea sunt aceștia slabi”.
(Herodot, „părintele istoriei”, apr. 2500 de ani în urmă)
Este ca un blestem care ne urmărește de peste 2000 de ani. Pe parcursul multimilionarei istorii stră-strămoșii noștri au avut de pătimit din cauza că nu au fost uniți (poate cu excepția perioadelor lui Burebista și Decebal când, uniți fiind, i-au impus pe puternicii lumii (romani-n.n.) să-i respecte). Și astăzi se aud aceleași constatări: „Unioniștii nu se pot uni între ei, cum pot să facă unirea cu România. Și asta e bine” spunea deunăzi la un post de televiziune kremlinezul socialist Gh. Novac. Are dreptate talimbul. Dacă nu faci unirea între unioniști despre care unire cu Țara poate fi vorba. Desigur, pentru cozile de topor o astfel de stare e bine, e chiar foarte bine. Nestingheriți de nimeni pot face orice. Dar oare bravii noștri lideri de partide de dreapta nu înțeleg acest lucru: dezuniți sunt foarte bine pentru kremlinezii socialiști, devin subiectul glumelor lor de prost gust. Să fi pierdut ei completamente elementarul simț al realității, al elementarei demnități (niște derbedei analfabeți dar obraznici își șterg picioarele de ei la diverse emisiuni televizate), capacitatea de a valorifica cele peste 30% din potențialul unionist acordat cu atâta generozitate de electorat. Fiind numeric majoritari în Basarabia cu circa 82%, dintre care peste 30% de unioniști, românii moldoveni de parcă nici n-ar exista. Kremlinezul Dodon îi numește minoritate etnică. Puținii alogeni susținuți de o masă de cozi de topor și rătăciți, conduc în continuare turma. Dreapta unionistă organizată în partide practic nu există. Timp de peste 25 de ani acest segment a fost permanent bântuit de diverse războaie fratricide: de la frontul popular îngropat de trădătorul Iu. Roșca care se lupta împotriva tuturor cu gândire românească, până la Partidul Liberal de astăzi care se luptă și el cu toți „trădătorii liberali” de pe dreapta. Nu mai ajung forțe să se lupte contra dușmanilor adevărați.
Un barometru al existenței și activității unui partid este cum și cât se vorbește, se scrie despre el. Despre PSRM, așa numitul partid de opoziție, și liderul lui neformal Dodon se vorbește mult. Într-un fel î-i invidiez pentru organizarea bună care lipsește partidelor de dreapta. Despre PCRM acuma aproape că nu se vorbește. Deci, acest partid practic nu mai există, locul lui pe stânga ocupându-l PSRM. Pe segmentul de centru la începuturi se plasa PSDM cu Oazu Nantoi în frunte, despre care acuma nu se mai aude nimic. Deci, de facto nu există. Locul lui l-a ocupat PD, partidul puterii, despre care se vorbește și se scrie mult, fapt ce demonstrează, de asemenea, că există cu toate coțcăriile pe care le-a comis pentru a ajunge unic partid de guvernământ. Despre PLDM, cel mai puternic altă dată, după PCRM, partid din ultimii 20 de ani, astăzi practic nu se mai vorbește nimic. Însă pe acest segment au apărut formațiunile PAS și PDA despre care se scrie și se vorbește mult. Chiar dacă este unul tânăr partidul PAS are un lider integru, destul de dinamic (a se vedea ultimele vizite la Bruxel și în SUA) și credibil (cele peste 48%, oficiale dar în realitate mai multe vorbesc despre aceasta).
Despre partidele de dreapta aproape că nu se vorbește nimic, foarte puțin participă la diferite emisiuni televizate, dar acest an este unul electoral. Partidele, care prin definiție ar trebui să fie active toți patru ani între ciclurile de alegeri, sunt pasive. Asta nu înseamnă că pe segmentul de dreapta e liniște și toți tac. Pe anumite segmente se înregistrează o activitate unionistă deosebit de intensă. Presa, în special a kremlinezului Dodon, explodează de fiecare dată când ex-președintele României Traian Băsescu împreună cu Partidul Unității Naționale (PUN) se întâlnește cu adepții unionismului, potențiali alegători, în diferite centre ale Basarabiei (ultima, care s-a bucurat de un răsunet extrem de mare, a fost cea de la Nisporeni, ce vorbește despre faptul că curentul unionist este în așteptare). O altă explozie neașteptată a unionismului în Basarabia este și seria Declarațiilor de Unire cu România semnate de autoritățile locale (până în prezent sunt 34 de localități, inclusiv primăria or. Cimișlia, dar la sigur vor fi mai multe). Bravii noștri frați și surori, care sunt talpa Țării, n-au mai așteptat inițiative de la Centru (de fapt acest Centru actualmente nu există), și fac singuri Unirea. O fac așa cum pot, dar i-au pus pe jar pe cozile de topor. Ei le-au întins o mână de ajutor partidelor de dreapta pentru a se uni, iar liderii lor tac.
Kremlinezul Dodon a declarat un adevărat război autorităților locale care au semnat Declarații de Unire cu România. Într-un stil kgb-ist (a avut de la cine învăța!) Dodon îi intimidează, îi persecută, activând cozile de topor, de care niciodată nu am dus lipsă în Basarabia, pe care le-a pus să semneze așa numitele declarații antiunire. Seară de seară demonstrează la televiziunile lui (NTV, Accent ș.a., cu intrarea în vigoare a Legii de securizare a spațiului informațional a rămas fără sprijinul unei duzini de posturi rusești) harta Republicii „înroșită” de stegulețele roșii puse în localitățile unde precum că au fost semnate aceste declarații. Înțeleg și ei prea bine ce valoare au aceste declarații antiunire organizate de valeții lui Dodon, de aceea se tem de unire ca dracu de tămâie și sunt atât de puși împotriva unioniștilor. „Unirea înseamnă război civil (este o declarație extrem de periculoasă enunțată de așa numitul „președinte al întregului popor”). Noi stataliștii spunem „Ne projdet (Nu va merge). Va fi exact ca și războiul de pe Nistru” a declarat belicos deunăzi kremlinezul Dodon. Moș Ion trebuie să știe că e un fals cras ca și toată această făcătură de socialism (cu socialiști milionari!) și statalism (cu trădători de neam). Tocmai acum 25 de ani în urmă acești „mari stataliști de astăzi” erau de cealaltă parte a baricadei și luptau împreună cu Rușii împotriva statalității Republicii Moldova. Să fi fost mai înainte născuți sunt sigur că kremlinezul Dodon împreună cu valeții săi Ivan Ceban, Novak, Batrîncea, Țîrdea ar fi participat cu arma’n mână alături de prietenul său Rogozin (pe care acum î-l apără cu atâta zel!) în războiul de pe Nistru de partea rușilor împotriva Republicii Moldova. Drept dovadă este tembelismul de care dă dovadă acest pui de cuc cocoțat accidental (din prostia noastră – n.n.) în fruntea acestui stat împotriva căruia lucrează: se închină până la pământ în fața celuia care a dus un război împotriva statalității tânărului stat apărut pe harta lumii; depune flori la monumentul cazacilor și strânsurii de lepădături aduse de pe întreg teritoriul Rusiei la Nistru să distrugă gospodăriile oamenilor pașnici, să-i omoare, să violeze tinerele noastre doar pentru faptul că hotărâseră să trăiască de capul lor, fără stăpânul de la Kremlin. Să fi știut pe mâinile cui va nimeri acest stat, pe care l-au apărat cu sângele lor, bravii noștri apărători, nu și-ar fi jertfit viețile. Acum cântă altfel falșii stataliști dar vocea le e falsă. Tot mai mulți înțeleg că acest stat artificial a eșuat, că unica soluție de revenire la normal (un trai decent, siguranță în ziua de mâine în această zonă gri geopolitică extrem de incertă) este unirea cu Țara, iar Dodonii, Șapovalovii, antistataliștii de ieri, au devenit „mari apărători ai Moldovei”. Curat murdar în stil basarabean.
Și bășcănița brează I. Vlah declara deunăzi înainte de „marele hural” al găgăuzilor de la Tomai planificat pentru 24.02.2018 (la care găgăuzii vor lua decizia de a face front comun cu Dodon împotriva unionismului!) în același stil (de parcă ar fi trase la indigo la ambasada Rusiei!): „Ca și acum 25 de ani noi vom fi pentru o Moldovă suverană și independentă”. Încă un fals (se comportă de parcă noi, băștinașii, am fi niște aborigeni cu mintea scurtă). 25 de ani în urmă Găgăuzia cu Transnistria optau (inclusiv prin referendum și acțiuni) că doresc să revină în urss-ul care deja dăduse ortul popii, luptau împotriva statalității Republicii Moldova.
„Dați-mi vreo 1,5 luni și vedeți ce voi face” a declarat recent Dodon. Dar noi știm și fără aceste 1,5 luni ce poți face, am văzut în acest an de președinție dodonistă: vei organiza o lovitură de stat; vei chema armata rusă care „să nu admită vărsări de sânge” (scenariu cunoscut: în decembrie 1989 armata sovietică era concentrată la toate granițele cu România (Ungaria, Bulgaria, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească) și aștepta să intre în România pentru a stopa „vărsările de sânge” în potențialele conflicte pe care tot ei le organizau (în special, între securitate și armată, armată și civili)). În stilul mentorilor săi Dodon își ține armata mereu pe baricade în stare de luptă, iar cei de pe dreapta stau liniștiți în foișoarele lor virtuale. Dodon a format o garda tânără din valeți bătăioși (Ivan Ceban, Novak, Țîrdea, Batrâncea, pe timpuri în pcrm erau Muntean, Petrenko ș.a.) care sunt trimiși de șef la toate televiziunile. Este un mod de a câștiga timp suplimentar în eter pentru a-și promova ideile trăsnite (o bună oportunitate pe care n-o folosesc cei de pe dreapta!), îngrădind însă accesul reprezentanților altor formațiuni politice și ai societății civile la televiziunile lor. La întrebarea unui reprezentant al partidului PAS de ce nu sunt admiși la posturile lui Dodon (NTV, Accent TV) socialistul Novac a răspuns „Dar ce să caute ei la aceste televiziuni”. Obraznic, nu-i așa.
Spuneam ceva timp în urmă că numărătoarea inversă a început: până la alegerile parlamentare din noiembrie au mai rămas vreo 270 de zile. Liderii de dreapta consideră că e mult de aceea își permit acest comportament iresponsabil. Însă orice om cu mintea trează înțelege că e foarte puțin, în special, în condițiile unui adevărat război declarat de kremlinezul Dodon unionismului. Să vedem ce avem totuși pe dreapta la ziua de azi? Există de iure cel mai important altă dată partid de dreapta Partidul Liberal în frunte cu M. Ghimpu, Partidul Național Liberal (V. Pavlicenco), Partidul Reformator Liberal (I. Hadârcă) și a apărut acum Partidul Unității Naționale din fuzionarea partidului „Dreapta” a dnei A. Guțu și grupul lui A. Șalaru, președinte de onoare al căruia este ex președintele Traian Băsescu. Ce va face și cum se va pregăti liderul PL de alegeri a devenit cunoscut din mai multe declarații anterioare. A devenit însă foarte clar după declarațiile iresponsabile făcute de liderul M. Ghimpu la TV7 în emisiunea cu N. Morari și A. Popov, și ale lui D. Chirtoacă după părăsirea PL-ului de către organizația locală Băcioi. La întrebarea moderatoarei N. Morari cum o să procedeze în următoarele alegeri M. Ghimpu a răspuns: „Tot o să fie bine când va fi Unire. O să dăm jos acest binom (Dodon+Plahotniuc – n.n. Cum domnule Ghimpu?)”. A. Popov „Este posibil ca unioniștii să meargă în bloc?”. M. Ghimpu: „Plahotniuc are interesul ca unioniștii să se unească într-un bloc și să cadă în bloc (argumentând că blocul din 2 partide trebuie să ia 9%, din 3 partide – 12% ș.a.m.d., dar cine vă încurcă să vă altoiți pe tulpina unui singur partid. De menționat că înainte de alegerile parlamentare din a. 2001 dreapta, aflându-se în aceeași situație ca și acum, s-a propus ca PNȚCD (V. Muravscu), PL (M. Rusu) să fuzioneze cu PSL al lui O. Serebrian care însă a eșuat, astfel comuniștilor fiindu-le puse pe tavă vreo 20 de mandate. Acum riscăm să-i punem pe tavă kremlinezului Dodon mai multe mandate)… Nu mai vreau să mă unesc cu cineva ca să fiu iarăși trădat. Cu cine să te unește dacă ei au trădat.” (este clar că dorește să meargă de unul singur fără nicio șansă de a trece barajul de 6%, acest lucru trebuie să-l înțeleagă membrii de partid, organizațiile teritoriale). A. Popov: „Considerați că în alegerile parlamentare ve-ți lua de trei ori mai mult decât în prezidențiale? (unde a luat apr. 2%!)”. Întrebarea a rămas fără răspuns. A. Popov: „Mai sunt partide unioniste, de ex. PUN”. M. Ghimpu:„PUN-ul nu. Ei sunt unioniști sub Plahotniuc. Ați auzit vreodată ca ei să-l critice pe Plahotniuc?”. A. Popov: „De ce nu-i cedați postul de președinte al partidului lui D. Chirtoacă”. M. Ghimpu: „Dacă nu era primar ar fi fost președinte de partid. Două sunt prea grele”. Ei bine, acum nu mai este primar. „Trebuie sa ne concentrăm la alegerile parlamentare și să dăm jos guvernarea” a declarat în final M. Ghimpu. Foarte frumos dar cum, cu cine? De unul singur? „Inițiativa cu Unirea cu România (se referea la semnarea Declarațiilor de Unire!) de la noi a plecat” a trântit-o liderul PL. Fals! Primarul din Parcova, primul care a semnat Declarația de Unire, este din PLDM. Al doilea primar semnatar de la Feștelița – este de la PD. Printre cei 34 de semnatari la moment dacă se strâng vre-o 10 liberali. În loc să vină la fiecare emisiune cu cele două sticle de vin „Unirea 2018” mai bine ar veni cu declarațiile de unire a tuturor primarilor liberali (după spusele lui M. Ghimpu sunt vreo 50). La întrebarea N. Morari „Câți primari PL au mai rămas în partid? M. Ghimpu a răspuns: „50 primari PL. Aproape toți. Partidul este. Toate structurile există. Partidul e o bombonică”, ca doar peste câteva zile să apară declarația organizației locale Băcioi de părăsire a PL-ului și aderare la PUN. La reacția bolnăvicioasă a liderului PL M. Ghimpu mă așteptam însă am fost șocat de aceeași reacție a lui D. Chirtoacă, care i-a învinuit de plahotniucism (acum e la modă!), iar pe T. Băsescu (de la care a avut atâta sprijin) – de miopie. De menționat că comuna Băcioi a fost a 21 autoritate locală semnatară a Declarației de Unire (măcar pentru aceasta nu meritau o astfel de atitudine din partea foștilor lor șefi!). De ce dl D. Chirtoacă și-a permis astfel de declarații? Orice om cu mintea limpede vede că PL se îndreaptă cu viteză în groapă. Acest proces este amplificat de conducerea iresponsabilă a Partidului pe parcursul ultimilor cinci ani. Cu regret, cu mare regret D. Chirtoacă, în care mai aveam o oarecare speranță, nu a putut să se ridice la înălțimea unui lider unionist, rămânând în continuare doar nepotul președintelui M. Ghimpu. Este o mare pierdere pentru dreapta. PL având mai multe primării (la alegerile din 2015 a obținut 50 de primării) ar fi putut contribui la fortificarea blocului de dreapta. Acum nu este altă variantă decât ca primăriile liberale să adere la PUN. Ar fi o mare greșeală a primăriilor dacă vor adera la alte partide – PD, PNL, PPEM.
Și atunci ce-i de făcut? Mai exista o speranță după reuniunea de la București din 20 august 2017, unde toate organizațiile de tineret („Tinerii Moldovei”, „ODIP” ș.m.a.), Acțiunea 2012, Sfatul Țării 2 – în total peste 130 de organizații civice, întreaga diasporă, au semnat o declarație prin care le-au cerut liderilor partidelor de dreapta să se așeze la masa de tratative și să constituie Alianța „Centenarul” în viitoarele alegeri. Au organizat prima masă rotundă la care, din cauza blestematei rânze moldovenești, nu s-a hotărât nimic, fiind planificată însă următoarea masă rotundă la Chișinău în septembrie. Au trecut de atunci șase luni de zile iar carul stă pe loc. Luând în considerație ultimele declarații ale lui M. Ghimpu (PL), dar și ale dnei V. Pavlicenco (PNL), este clar că în acest timp foarte scurt cât a mai rămas până la alegeri nu se va reuși de a mai construi ceva nou. Participarea separată a PL, PNL, PLR este sortită eșecului. Nu au nicio șansă de a trece barajul de 6%. Dacă vor face acest lucru asta va fi catalogată de către segmentul unionist, de către bravii semnatari ai Declarațiilor de Unire cu România, drept trădare a unionismului. Este absolut clar că în situația actuală PUN (ar putea, într-adevăr, deveni al unității naționale!) în frunte cu Tr. Băsescu este unica formațiune capabilă să coaguleze așchiile unioniste de pe dreapta. Aceasta ar fi cea mai bună și realizabilă soluție a partidei unioniste pentru participare pe liste de partid. Chiar dacă partidele PSRM și PDM se află într-o situație mult mai favorabilă grație potențialului administrativ masiv, dar și cadrului legislativ pe care și l-au creat (în primul rând votul mixt!) există reale șanse de a obține un scor bun prin înaintarea candidaților unici pe circumscripțiile uninominale. Să ne amintim că în alegerile din 1989 în sovietul suprem al urss și cele din 1990 în sovietul suprem al rssm Partidul Comunist a avut un potențial administrativ enorm însă a pierdut. Dacă prin consens se va ajunge la înaintarea a câte un singur candidat din partea dreptei în cele 51 de circumscripții uninominale sunt șanse reale de a le câștiga. Aici îmi permit să visez puțin: pe 25 martie la Marea Adunare Națională vor fi date citirii Declarațiile de Unire cu România din cel puțin jumătate din cele 914 comune și 60 de orașe și centre raionale. De asemenea, va fi dată citirii lista candidaților unioniști în toate cele 51 de circumscripții. În momentul când pe circumscripție se vor bate doi unioniști va câștiga al treilea socialist sau democrat.
Dacă va fi ratată și această șansă foarte favorabilă Unirii atunci va trebui să ne pregătim bagajele pentru reluarea turismului siberian. Să fie foarte clar că Dodon cu Putin în spate nu vor rata șansa de a prelua întreaga putere și a reorienta această corabie naufragiată pre nume Basarabia spre estul sălbatic. Proiectul lui Putin „Novorosia” va intra în faza de realizare îndată după alegerile din toamnă. Despre aceasta vorbește și kremlinezul ucrainean de la Donețk Zaharcenko care a declarat foarte clar (dar pin gura lui vorbește Kremlinul!) că Basarabia trebuie să devină parte a Novorosiei. „Și am vrut să adaug. Știți, strămoșii noștri ne-au trasat o harta. Au fost listate Harkov, Tavrida. Ne vom extinde puțin. Probabil că vom avea nevoie și de Basarabia….“ – a spus Zaharcenko la un miting organizat în Donețk. Atunci vom fi duși ca oile în gulagul siberian, care deja este pregătit pentru primirea locatarilor. Ce o fi făcut oare kremlinezul Dodon în vizita lui din Altai?
Să ne ajute Dumnezeu să evităm repetarea iadului siberian!
—————————–
Valeriu DULGHERU
Chișinău, Republica Moldova
18 februarie 2018