George ANCA: Eminescu final
începe şi ziua asta din Gita sfâşietoare încă două zile pline ultima cu plecare totuşi
Mihai Sadoveanu cu lumina vine de la răsărit tocmai când India se eliberează de englezi România e ocupată de ruşi Mihai Eminescu este interzis mutilat ceea ce s-a reprodus în anii 90 pe canale de aceeaşi teapă
încorporarea gândirii lui Tagore în cultura română în anii 20 şi 30 a putut fi destructurată chiar prin Tagore însuşi sovietizat al treilea al patrulea Tagore vor fi iar şi iar Tagore cel dintâi cel adevărat chiar dacă India s-ar dezice de Tagore ca mama de fiu el încă ar înfiora pe români cobind tragic cu preţul că India ar face cunoştinţa lui Eminescu alungat din ţara lui deconstruit în cheie românească şi pe demitizările formalizante o vishva bharati ar putea fi fondată pe numele lui Tagore şi Eminescu poetul Indiei şi poetul României ar da un exemplu de advaita
cu mintea în Saint Michel o să văd Mahabalipuram Hari Krishna Hari Krishna Rama Rama Hari Rama om namo bhagavate
Inorogul şi oceanul lui Lucian Blaga – “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” – Lumină lină de Tudor Arghezi – la Eminescu, nonviolentă e Rugăciunea unui dac,sau ahimsa finalului din Călin (Kali/dasa) – “Mai e-n tot universul o stea plină e pace,/ Netulburată vecinic de ură, de război”?
Zricha Vaswani, înapoi pe pământ indian, a deschis, parcă altfel, ochii asupra scripturilor supreme ale vechii-noii Indii, aşternând un du-te-vino între Odă – Katha Upanishad, Glossa – Sutta Nipata, Rugăciunea unui dac – Rig-Veda, Scrisoarea I – Rig-Veda, Luceafărul – Srimad Bhagavad Gita, Kamadeva – Sakuntala, Mortua est – Budha-Karita. Ciudat, sau asemănător, doctoranzii români, petrecuţi hindus, se vădesc mai adânc submerşi indianităţii, poate încă un argument al afinităţilor româno-indiene. N-am curaj să stilizez aparenta regăsire, la ei, a românismului prin indianism (universitar).
Yatindra Tiwari a rămas fascinat, de Heliade (tradcător al Legilor lui Manu sau Tirukural), anume de eufonia stelară a laptelui, în “Zburătorul”.
Între Roma şi Tomis, între cer şi pământ, între Trachina şi Tracia, glasul alcionilor, fii ai luceafărului ubicuu şi etern, îngână pe Ovidiu.
?
Eminescu în mare
nemişcarea soarelui
pe lună
Ştefane Măria Ta
Eminescu nu mai sta
ţara mea e Eminescu
ţara ta e ce e ce-s cu
mâine de mai vieţuia
doina-şi eminescia
de cânţi bande mataram
nu mai eşti de niciun neam
ca românii ce târziu
doina zor eminesciu
abia duşmanul în necunoştinţă
de limbă canibalii lui Eminescu
am mai stat în Washington
pe bănci de lemn din Eminescu
candoarea reîncarnării
poetice ne întăreşte
I am from Boston
that is from Romania
de prea mult timp
ne seacă sufletul
din sângele asasinaţilor şi tu
Tahar Djaut la 39 d’ani
odâr America rămâi cui eşti
şi nu întoarce capul spre Găeşti
c-ai bombarda suflerul
pe Eminescu şi bananierul
cont de lepşe ţepoase
tipăriturile supravieţuirii
popor ucis în sărbătoare
testamentu-l citesc lunetiştii
din ce soare ne tragem
bombănind pe pământ
dă crima omoară-mă
astfel să-ţi mulţumesc
aceeaşi iubire sanscrită
până pe strada Lenau
ahimsa gandhiană
gramatica lui Bopp
îmi prenumăr răchita
pluralului eminescian
atmanic fir de zare în părul orizon
de inimă ocolul sinucigaşul gnom
când murişi lui Creangă
roşii-verzi convulsii
galben val pe Gangă
versuri ca de Tulsi
în port în ramadan în tapas
zăpezile topindu-se ca apa-s
pământurile s-au iubit oameni
virginităţi aprinse cu tristeţe
văduva lui Eminescu
în gura lui Călinescu
am fi putut vorbi mai
mult despre Kalidasa
n-am scris viaţă n-am murit
îmi eşti mamă îţi sunt schit
ce de nervi copii şi tată
adormire respirată
zilele de către popi
nu te naşti nu te îngropi
pierzi în umbră de oglinzi
dăruite când le vinzi
te-ai uitat de anonim
Eminescu şi cel mim
de ce latri pe înalt
pe sub codrii de cobalt
cancerele s-or mai cerne
sângeratelor lucerne
între datorie şi patimă
niciun roman doar o cratimă
două egaluri viduşaka
lui Creangă punând Eminescu tilaka
bind altădată câte upanişade
când altcineva dinainte ne şade
mai cu noi ca din părinţi suferindă
umbra femeii pe faţa de oglindă
pe necitite pe nescrise
tu vei mai prefera narcise
cine-n Suceava te găsise
la Zamka-n clopot iarbă-ţi-se
în ascultare nu de misse
în voce tremurând abise
strigaţi copii crescute vise
pe necitite pe nescrise
Eminescu în Mexico în inimă
la mijloc New-York-ul încrimină
natură pelerină poetul comunal
cu sângele stricnină în gură de canal
scalp tras pe frunte perii ascunzători de coarne
mercado tot cuţite cântând în pui de carne
Creangă Hanuman
la Eminescu în Coran
iar la bojdeucă Al Rahimi
Rama Crist Eminescu
plănuiam clănuiam tlănuiam
faraonul Tla d’Eminescu
ziua lui Eminescu
am început-o la foaia 30
Eminescu să mă omoare
prioritate româno-indiană
L-am uitat pe Creangă, de-am spus, dacă Bucureştiul e mormântul lui Eminescu, Eminescu îi aduce învierea. Zi de zi, spusesem.
Ultima dată îmi istorisise năvala ataşatului cultural şi apoi a ambasadorului rus la ambasada română să-l urecheze pe ţigan că publicasem Doina lui Eminescu, de l-am crezut, acum, c-a primit două telefoane anonime, crede că de la comandorul peremist de aviaţie în retragere, de beau la Măgura, vizavi de bordelul buncăr neştiut nici de poliţie, cum că la mine la bibliotecă se vorbeşte prea mult englezeşte şi eu nu ştiu că limba oficială e româna?
1985. N-are decât tiparul să înnegrească toată zăpada, niciun liliac alb. Alb fără teritoriu. Căldura vine de la sângele şi respiraţia persoanelor. Tot ce auzi e înjurătură. Înjurătura frigului. Gaz în Bhopal. Mâini calde. Mâini îngheţate. Cum nu-i era frig lui Milarepa, aşa să nu-mi fie nici mie. Iarna asta îmi moare copilul. Fumatul, sursă de căldură. La dumneavoastră e cel mai frig. Furnica albă Moby Dick. Eminescu gol. Timpul se va preface în Vinod. Te-ai schimbat mult, foarte mult, dumneavoastră nu v-aţi schimbat. De înţeles că-s interzis. Cine n-o fi? Puiule, să te fereşti de adjective.
Doamnă, acţiunea se petrece în Marseille. Peste un sfert de oră e miezul nopţii. Pot spune lucruri frumoase, dar ar trebui, probabil, spuse şi lucruri interesante. Secretara comitetului ar fi fost aspru scuturată pentru programul Eminescu al bibliotecii politehnice. Teroare, i se pare lui Nansi. Dragoş a citit o poezie din taică-său. Am băut ţuică şi vin. Amitei i-am fumat o BT. Nana, că nu m-am uitat la ea, că de ce am amestecat şi grecii – se şi intimidase când i-a vorbit Har Dev Bhalla.
În copilărie te pasionează animalele, la tinereţe oamenii, bătrân dumnezeu. Muzica se aude dinainte de naştere şi după moarte cu condiţia să ai ureche. Istrate o numise muză, ţinea de scara mecanicului punând becuri, balconetul şi caleaşca, sarmale de nucă, le-am ghicit norocul în Eminescu, pentru Irina Dumnezeu şi om, pentru Romeo Împărat şi proletar, îţi ghicesc şi eu a zis el deschizând la Mănuşa, în sanscrită manushi e femeie, le-am spus.
1997. Românul nu ştie să urască. Bine c-am găsit şi eu un loc unde încă n-ai fost, mi-a fost foarte greu să-l găsesc, dar oricum cred că trebuie să ajungi aici să înfiinţezi o filială a Academiei
M . Eminescu, prin acutul lui simţ poetic mi se pare un seychelois avant la lettre.
Florenţa paşaport lămâie mirodonize crize Eminescu new-age clacsoane cercei Cristoase Shiva Parvati ţeasta spinilor ce rău încredinţat genom shinto păzit de maimuţe în gât cu Fuji chinezeşte cu dao da.
Vikingi pe vikingi, pe briţi friţi celţi daci. Victoria icter. Surorile neveste musulmanului. Eminescu între Valhalla şi Vede. Nici zvastika nici valkiria – gender-ul e ca holocaust-ul. Personaj, cnut, din tine – îi e foame şi-şi sfâşie manuscrisul – hagi rupea din el în contra-arhipelag. Interdicţie profunzimii. Fuga pozei. Răcit – înotul în fiord.
Concertele vibrau indianitate iluzionantă chihlimbarului fiordiu două trei ceasuri pe măcel de animale cu istorie omenească aimless ori în Bremen fractal poundian Câmpulungul piatră Dan Barbilian cnutul Mureşene nehamsunian echo Eminescu soldat căpitan.
Welcome to your home in Oslo. His portrait is no on banknote. An equestrian statue born in Lom Vaga/Vogo. Max von Sydow plays Hamsun. Hansen: if you want to meet idiots go to Norway.
Goma în coma românismului, cnutului, rândunea cu timp apă de timpan, şi uite aşa plecai în nord căptuşit de ţipetele urechilor până deasupra fiordului Oslo, se puse, timpule, copilul islamului tău imigrat, şi unde nu asurzi motoarele, nu se înfometă de semilună, ăilalţi frustraţi de gelozia campionului precum Dănilă, un institut Eminescu, timpule, treacă de la tine, pilă duşmanilor, alta se bâţâie crezându-se în New York, staţi, norvegieni, românaşi, dusă-i Plevna, plecă şi-oi mai scrie naşa vreme, surato, grabă mătuşa lene, licuritura minutarului din scris şi statuile sub secundar, o estetică necomparaţie, izvorâtă dintr-un fiord de-o fi îngheţând umbra schiorului.
Je le donne Eminescu en sanscrite en echange de leurs oeuvres. Donosteea nu Noosteea, cu stea să stea voosteea, a cause d’Eminescu. Prolog de sine, căutam subiectul piesei, gene despletite, treaba actului, acatistului, n-o mai poreclesc, de-ar învia actele – o reconstituire aruncată la hazard, sticlă în mare, cocoş în Tihuţa, cu poveste-vânători altcând împuşcată.
Harald nu şi-a tăiat părul, iubito, până n-a învins duşmanul şi nu a unit Norvegia. Pe Arald, copilul zburdalnic, i l-ai cerut just lui Arald, şi acum. Vorbeai numai tu, şi atunci, smulgându-l cu îmbrăţişarea. Cum, strigoaică, i-ai fi dat naştere strigoi din iubirea lui, tot cuplu viking-dunărean (Eminescu, Strigoii,1876), halucinaţie văduvei Alving, în fiord (Ibsen, Strigoii, 1881), în perifrastic arhipelag (Kabanelis, Iakovos: Ibsenland, translated by Marjorie Chambers, Athens 2001). Văduvul avar se unise cu strigoaica dacă din aceeaşi dragoste de la început. De ce s-o fi mutând grecul din vatra trgediei în tema sifilisului? Helena mai să-l violeze pe pastor, retro (voi ce să mai jucaţi, mai bine aţi încerca în norvegiană).
Mihai Eminescu: „Limbajul cel lunecos al diplomaţiei, care îmblânzeşte toate expresiile c-o artă stilistică rară, nu e făcut pentru a ne lumina asupra cestiunei – sed relata referro.” (România şi cestiunea Orientului).
Nordul din amintire o mai ţine visele petrecute în raza lui, Odin, Gynt, Eminescu, calotele au în gând noi fiorduri pentru neomeniri din nevise. Verdland, Kanya Kumari, pier 3. La chiesa ha bisogna di santi. Nessuno mai ha visto dio. Băiat tânăr, 20 de ani, satisfac orice fantezie doamnelor. Nu omori berbecul pentru un purice, nu dai foc pădurii să fugă lupul. Stalin a renunţat la Grecia, pentru englezi. Maniu ar fi văzut Transilvania o Elveţie. Go-Mo-Jo şi-a renegat opera. Numai cine cântă se mântuie.
Şi nu te temi că glasul tău
Va-ndulci veşnicia cea amară
A mării!
Am venit pe jos de la slujbă. Mai de dimineaţă, mă rugase un adjunct să-i dau o carte a şefului său, ministrul, şi venisem acasă în Mercedes negru, şi aşa aveam impresia că s-au înmulţit. Ai un tic nou, „de fel”, îmi place. Cald în film, frig în cameră. E o ceaţă care te cheamă aici. Speram că voi scrie la piesa Norul. L-am vizitat pe Mihai Velcescu aseară, era singur, a apărut şi Tăbăraş. S-a certat (M.V.) cu socrii. Ca tine. Că nu lucrează. I-am tot spus că-l iau în bojdeucă oricând cum l-a luat Creangă pe Eminescu. Aşa era aseară.
N-am primit încă, dar sper să găsesc scrisoare acasă. O încep aici pe cea de răspuns, în holul teatrului ( pe genunchi), unde aştept să intru la „O scrisoare pierdută”.
Am petrecut o seară fascinantă ieri la domnul Noica. Ajuns acasă, am citit un extras pe care mi-l dăruise. Deşi ne-am dat întâlnire joia viitoare, am vrut să-i spun mai repede părerea şi am început o scrisoare pe care am sfârşit-o la slujbă (spuneam, în final, parcă nu v-aş trimite-o; motiv: mă întrebase dacă tu mi-ai da voie doi-trei ani la învăţătură şi făceam afirmaţia, azi, că nu ştiu că da), am pus-o în plic, cu timbru, şi o duceam în mână, mergând cu Şora, dincolo de minister. Şi am ajuns la mere, vizavi de Sf. Iosif – am luat şi eu 1 kg. Ne-am despărţit (la revedere mere) şi în drum spre Cişmigiu, ba în parc, mi-am adus aminte de scrisoare – pierdută. Preţul ideilor cuprinse a crescut. Mergeam la Mazileasca să-i duc mărgelele, apoi la bibliotecă, apoi la teatru. Pierderea mi-a dat un sentiment înalt şi nu de comedie. Am simţit un fior cât marele frig. Şi după ce i-am dat prin uşă mărgelele, am năzărit în librăria Eminescu de-am cumpărat cărţi de toţi banii (un dicţionar de estetică, Eminescu despre teatru, două volume de mărturisiri ale scriitorilor vechi şi noi). Pe urmă am intrat iar pe prima uşă deschisă: Facultatea de matematică, în bibliotecă, o oră, la fişier. Deci în loc de a fi scris un poem, un capitol de nuvelă, un conspect-două pentru examen, le-am lăsat pe toate să curgă ca vai de lume.
Eu zic că mi-ai scris.
Nu mi-ai scris.
Sângele curăţeşte de orice păcat. Sângele lui Isus Hristos. 13: gândurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia. 13 000 primirăm numai în Bucureşti, de Arhangheli. Lumânări la vii şi morţi, pe Icoanei, şi lui Mihai Eminescu, la intersecţie. Pastorul, altfel, trimisese la Cronici, la Roboam, nu spune tu, s-o spună el. Triburi emigrate în India şi venite în Balkani, azi supărând Italia.
Vă aduceţi aminte, dacă n-ar fi decât o prepoziţie, s-ar putea spune că întru este un sistem de filosofie. Caz din cădere, cazanie. Când nu te vede nimeni, încă nu se cade să faci de nefăcutul. Goethe? Petrecere, cumpăt, întruchipare, mai ales împieliţare şi ba. Eminescu ştie să vorbească filosofic şi ştie să vorbească româneşte.
Durga blondă, eminesciană, în colonia bengaleză a Delhiului,
brună totuşi în Shiva Mandir şi Asur nemaiangrez, tot întunecat,
Kali, Kali, maha Kali, o, Durga, pumni de petale aruncate până la cele braţe ale dumnezeiţei, Lakşmi şi Ganeş în stânga, Saraswati cu un sitar şi Kartikeya-Apollo,
focul din vas arzându-ne palmele de trei ori şi ni le ducem unii după alţii netezindu-ne părul şi capetele, supraritual mamele la copii
(Eminescu, în miez de pâine). Nişte chestii contează mai ales când te sprijini pe ele până la ultimul punct, până la gravitaţie – îţi dai seama ce bine m-aş fi înţeles cu Eminescu – frumoasă sunt, bucovineancă sunt, materialistă nu, exact ce-i trebuia. Nu-ţi rezistă nici morţii, mai ales dacă sunt argonauţi. Dr. Iason, te rog deranjează-te şi mănâncă.
Alicia leit Veta. Nicole cu-al ei ilizibil nombre d’or. Maria guadelupana. Agencia de inhumaciones – excelencia en servicios funerarios. Vii fără morţi, morţi fără vii. Doina şi Nelu contra legionarilor, Mircea şi Nelu contra regelui, Nichi şi Nelu contra lui Eminescu, Strul şi Nelu contra universităţii, Augustin şi Nelu contra românilor. Vetala transpirase sub cadavru.
Almost sound in all inheritage blood and brain
spread at imaginary wolves visits
jumps on temples forests Eminescu
Mahavira of late old gods ladies evangelizing
one recited from Eminescu in the end
changing house by country of fools I left
Under all circumstances you seem to be under the observation of the intelligence-people of your own Socialist Country who are doing this social service to harass you a great deal in any near future and certain people including the “ambassador” (the mathematician one!) in the Romanian Embassy here in Delhi are trying to molest your good name in India by spreading rumors about you and your being a “rogue” and say to people here that “you” are going to be exiled from Romania and/or are going to be punished in some way. You are simple sincere poet like Mihai Eminescu and all your life you will remain simple & sincere to Romania as you always expressed and praised Mihai Eminescu and worked sincerely for the cause of deeper understanding between India and Romania.
I also published Mihai Eminescu’s poem on page number 11 viz. The Elfland Damsel and in a footnote told how great a poet Mihai Eminescu was and how many new Romanian poets he has influenced. But this sick person, the very much sick person, your Romanian ambassador Mr. Mitu Nicu spoiled everything by raising a lot of hue and cry and luckily he also revealed the very confidential things of your government that they were about to frame cases against you and were about to “exile” you from Romania and that you were a “rogue” and argued with me for five hours (from 4.45 p.m. To 9.50 p.m. On 18.9.1979) in the Romanian embassy about many things on page 9 and also criticized why this person Gheorghe Anca who is not a poet at all and is not a representative of Romanian poetry has had been published by me in their National Day issue and of the magazine and if you had written the introduction (I wrote it myself) and if the photograph and poems were supplied by Anca?
*
I like to confirm our “International Academy Mihai Eminescu for Culture. Poetry & Arts” and also the Eminescologistic human love for human race. I am happy that “Tagore Institute of Arts” (India) and “Hafiz Iran Society” (Iran:Teheran) are all cooperating with us and in 1989 we hope to reach Bucharest at his anniversary.
*
I attended then the full Mexican Week celebrated in New Delhi and met poet Octavio Paz of Mexico who writes in Spanish. There also I mentioned you and hundred Romanian poets. I saw through 15 days World Trade Fair in November as also we had a British Council workshop on Poetry on November 27th where my two poems were taken and one was cyclostyled for discussion. Mention of International Academy Mihai Eminescu is very automatic then. It penetrates the ears of the listener: “100 Romanian poets”.
Subject: Eminescu bust by sculptor Ion Mândrescu & matters of Book/journals exchange, etc. with Romanian Educational Library & and poetry exchange with individual Romanian poets in Eminescu Year.
Thank you for your dated nil on 15.4.1989 and I was at International Academy Mihai Eminescu in fact waiting for Ion Mândrescu created bust which is however still awaited. If there is some technical difficulty you can get sent its pictures and/or articles and essays appearing about it in papers, as clippings, for our file and general reference purpose to others who may need.
The International Academy Mihai Eminescu
First draft – 1991 – to be completed by acknowledgments, other names of poets, thinkers, artists, translators, eminescologists, educators, desiring to be together unto poetry/shanti.
Albania, Argentina, Australia, Austria, Belgium, Brazil, Bulgaria, Canada, Czechoslovakia, Chile, China, Denmark, Egypt, Finland, France, Germany, Greece, Hungarx, India, Iran, Irak, Israel, Italy, Japan, Mexico, Moldova, Netherlands, New Zealand, Nigeria, Philippines, Poland, Portugal, Romania, Senegal, South Africa, Spain, Sweden, Switzerland, Tanzania, Thailand, United Kingdom, USSR, USA, Yugoslavia
MEMBERS / HONORARY INVITED
Rafael Alberti, Robert Bly, Emil Cioran, Rosa del Conte, Yolanda Eminescu, Evgheni Evtushenko, John Fowles, Vaclav Havel, Daisaku Ikeda, Eugen Ionesco, Octavio Paz, Amrita Pritam (president since 1981), Salman Rushdie, Leopold Sedhar Senghor, Bogdan Suhodolsky, Grigore Vieru.
MEMBERS AT LARGE
Anna Aalten, B. Abanuka, Tawfik El Abdo, Prachoomsuk Achava-Amrung, Ioan Alexandru (organizer), Ion Andreiţă, O. M. Anujan, Lourdes Arizpe, Werner Bahner, Andrei Bantaş, Romano Baroni, Georges Barthouil, Al Bayati, Enric Becescu, Eva Behring, Amita Bhose, Danuta Bienkowska, Carlo Bernardini, Eveline Blamont, Ana Blandiana, Lucian Boz, Ion Caramitru, Margaret Chatterjee, Mary Ellen-Chatwin, Mihai Cimpoi, Silvia Chiţimia, Henri Claessen, Georges Condominas, Lean-Louis Courriol, Robert Creeley, Petru Creţia, Marco Cugno, Nicolae Dabija, Rodny Daniel, Nilima Das, Sisir Kumar Das, Mahendra Dave, Guenther Deicke, Francis Dessart, Stanislaw Dobrowolski, P. Vidyasagar Dayal, Metoda Dodic-Fikfak, Mihai Drăgan, Livia Drăghici, Jules Dufur, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Anton Dumitriu, Monika Egde, Christian Eggebert, Didona Eminescu, Roland Erb, Jiri Felix, Galdi Laszlo, Roy Mac Gregor-Hastie, Al Giuculescu, Allain Guillermou, Herbert Golder, Klaus Heitmann, Helena Helva, Gerard Herberichs, Carmen Hendershott, Anna Hohenwart, Peter Hook, Alexandra Hortopan, Kazimiera Illakowiczowna, Philip Iseley, Judith Isroff, Ion Iuga, Vilenka Jakac-Bizjak, Rafik Vihati Joshi, Elena M. Koenigsberg, Maria Kafkova, Iuri Kojevnikov, Henrik Konarkovski, Omar Lara, Leonida Lari, Maria Teresa Leon, Catherine Lutard, Keshav Malik, Muhamed Maghoub, Fidelis Masao, Liliana Mărgineanu, Pino Mariano, Constantin Mateescu, Anna Mathai, Dumitru Matkovski, Charles Mercieca, Ion Milos, Baldev Mirza, George Munteanu, Chie Nakane, Ion Negoiţescu, Wanda Ostap, Ayappa Panikar, Sheila Pantry, Daniel Perdigao, Augustin Petre, Irina Petrescu, Max Demeter Peyfuss, Jane Plaister, Franco Prendi, Carlos, Queiroz, Zorica Rajkovic, Lisa Raphal, Peter Raster, Ruprecht Rohr, Marcel Roşculeţ, Mario Ruffini, Angelo Sabbattini, A. M. Sadek, Zeus Salazar, Patricia Sarles, Monika Segbert, Joachim Schuster, Vinod Seth, Satyavrat Shastri, Andrei Simic, Norman Simms, William Snodgrass, Mihai Stan, Dumitru Stăniloae, Sygmunt Stobersky, Sanda Stoleru, Sorin Stratilat, Arcadie Suceveanu, Eric Sunderland, Bathelemy Taladoire, Akile Tezkan, Eugen Todoran, Fernando Tola, Mona Toscano-Pashke, Urmila Rani Trikha, Kliment Tsacev, Mihai Ursachi, Bruno Uytersprot, Nelson Vainer, Isabela Valmarin, Dimitrie Vatamaniuc, Romulus & Mihu Vulcănescu, J.L. Vig, Brenda Walker, Xu Wende, Reinhold Werner, Rudolf Windish, Mario Zamora
MEMBERS IN MEMORIAM
Anna Ahmatova, Sergiu Al-George, Gheorghe Anghel, Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Samson Bodnărescu, Alexandru Bogdan, N.N. Botez, Petre Brânzeu, Victor Buescu, Anta Raluka Buzinschi, George Călinescu, I. L. Caragiale, Iorgu Caragiale, Toma Chiricuţă, Pompiliu Constantinescu, Aron Cotruş, Ion Creangă, Dimitrie Cuclin, Mihail Dragomirescu, Mircea Eliade, Gheorghe Eminescu, Gheorghe Eminovici, Franyo Zoltan, Galgi Laszlo, Gala Galaction, Mozes Gaster, Onisifor Ghibu, Petre Grimm, Ion Goraş, N.I. Herescu, G. Ibrăileanu, Nicolae Iorga, Petru Iroaie, Josef Sandor, Ivan Krascko, Mite Kremnitz, Franco Lombardi, E. Lovinescu, Titu Maiorescu, Alfred Margul-Sperber, Veronica Micle, Matei Millo, Gheorghe Nedioglu, Constantin Noica, Ramiro Ortiz, Sylvia Pankhurst, Vasile Pârvan, Perpessicius, Ioana Em. Petrescu, Gheorghe Pituţ, Miron Pompiliu, Augustin Z. N. Pop, Cornelui M. Popescu, Aron Pumnul, Salvatore Quasimodo, Ianis Ritsos, Mihail Sadoveanu, George Bernard Shaw, Ioan Slavici, Nichita Stănescu, Carmen Sylva, Carlo Tagliavini, Fani Tardini, Vasile Văduva, Tudor Vianu
———————————–
Dr. George ANCA
București
15 ianuarie 2018
