Cuvânt și iubire

Scrisoare deschisă către președintele filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România

Stimate domnule președinte Angelo Mitchievici, în anul 2015 m-am transferat din filiala Iași în filiala Dobrogea și încă nu mi-au apărut numele și biografia la rubrica dedicată membrilor. Nu am o pagină oficială, chiar dacă v-am oferit toate informațiile necesare într-un email trimis de mine pe data de 21 decembrie 2015. Am revenit cu solicitarea mea în vara lui 2016, când ne-am întâlnit la Constanța. Chiar dacă ați spus că vă veți ocupa de această problemă, nu s-a rezolvat nimic. V-am retrimis două emailuri prin care v-am cerut din nou introducerea numelui meu și a biografiei mele pe site-ul filialei. Primul email a fost trimis pe data de 18 decembrie 2017, al doilea pe data de 21 decembrie 2017. Nu am primit niciun răspuns. V-am sunat și pe telefonul mobil și nu mi-ați răspuns. E-mail-ul știu că vă funcționează, deoarece am primit de pe adresa dv. electronică înștiințări despre premiile filialei și urări de sfârșit de an. Însă, la solicitările mele, nu ați răspuns. Ori, un președinte de filială trebuie să găsească timp să răspundă mesajelor venite de la membri.

Vă spuneam cât de important este să îmi apară datele pe site-ul filialei, întrucât am de făcut niște demersuri literare în străinătate și trebuie să le arăt editurilor că figurez ca membru într-o instituție serioasă și nu este o invenție de-a mea. Vă spun aceste lucruri din proprie experiență, dat fiind faptul că în 2012, când am fost publicat de o importantă editură americană, datele mele biografice au fost verificate în amănunțime, iar prezența mea pe site-ul filialei Iași, filială din care făceam parte în acel moment, a contat foarte mult. Străinii sunt foarte atenți când vine vorba de imaginea unui scriitor român și de apartenența sa la instituții importante. Filtrul agenților literari și al editurilor este foarte exigent, orice detaliu contează.

Întrucât nu doriți să comunicați cu mine, mi-am permis să scriu această scrisoare deschisă în care să-mi exprim nemulțumirile cu privire la mai multe activități desfășurate în cadrul filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România:

1. După cum am precizat mai sus, nu am o pagină oficială de membru al filialei și nici măcar nu figurez cu numele, în condițiile în care am plătit cotizația de membru pe anii 2015, 2016 și 2017. Am observat că site-ul filialei nu este actualizat din 2014 și mi se pare anormal ca într-o filială în care există peste 50 de membri cotizanți, nu ați reușit să găsiți 200-300 de lei pentru a plăti un programator care să introducă măcar noii membri, așa cum ar fi fost normal. Un programator priceput ar rezolva această problemă într-o oră, este foarte ușor să creezi câteva fișiere html, să copiezi în ele niște informații care există deja în cererile de aderare ale membrilor, apoi să le uploadezi pe server. Vă spun aceste lucruri în cunoștință de cauză, fiindcă am și eu un site personal și colaborez cu programatori și firme de hosting. Mai mult de atât, cred că toată lumea ar dori să vadă câți membri sunt în cadrul filialei Dobrogea și ce s-a scris despre ei. Eu, de exemplu, eram curios să aflu cine sunt colegii mei, mai ales colegii noi. Eram curios să aflu ce s-a scris despre ei în presa importantă din țară, cine sunt criticii importanți care au analizat cărțile lor, conform cerințelor statutare ale Uniunii Scriitorilor din România. Cred că toată lumea ar fi bucuroasă să afle că filiala Dobrogea este o filială serioasă, cu peste 50 de membri care au fost acceptați conform statutului în vigoare al USR. Altfel, vor exista suspiciuni ca și aceea din scrisoarea deschisă expediată de Valeriu Cușner în 2009 către presa constănțeană, în care scriitorul afirma că „filiala U.S.R. din Dobrogea îşi ţine obloanele trase”. Ori, noi nu dorim să existe astfel de suspiciuni, fiindcă este în joc reputația noastră de scriitori membri ai USR.

2. A doua mea nemulțumire este legată de poziția unor membri importanți ai filialei Dobrogea și de felul în care ei interacționează cu evenimentele literare din Dobrogea. De exemplu, în 2009, când am organizat o lansare de carte în Constanța și am invitat și mulți membri ai USR, domnul președinte în exercițiu la acea oră, Ovidiu Dunăreanu, declara în presă că „Nu e obligaţia noastră să participăm la chestii particulare” (Cuget liber, 7 oct. 2009) (https://www.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-scriitorii-din-constanta-au-pus-o-de-un-scandal-49011). Un îndemn cât se poate de urât. Nici în 2016, când am organizat o întâlnire cu scriitorii din Constanța, întâlnire la care dv. ați fost prezent și vă mulțumesc pentru acest lucru, domnul Dunăreanu nu a binevoit să participe, chiar dacă eram un membru al filialei din Dobrogea. Mi se pare ciudat, dacă stau să mă gândesc cât de bucuros a fost dânsul când i-am comunicat că intenționez să mă transfer în filiala din Dobrogea. Dânsul mi-a promis, în acel moment, că ne vom vedea la evenimentele literare ale filialei. A promis că participă și la evenimentul meu, mai ales că veneam tocmai de la Oradea, dar a lipsit fără să anunțe. Evident, dânsul nu este obligat cu nimic, fie că este vorba de un eveniment al filialei Dobrogea, fie că este vorba de o “chestiune particulară”. Este felul domniei sale în care solidarizează cu ceilalți scriitori ai filialei sau cu alți membri ai USR. Oricum, voiam să spun, în concluzia acestui punct, că am fost nemulțumit din cauza prezenței scăzute a membrilor filialei Dobrogea la evenimentul meu literar. Ca o comparație, la debutul meu din 2007 de la Iași, au fost membri ai filialei Iași care au participat în număr mare la eveniment, chiar dacă nu aveau nicio obligație. Probabil că pentru ei evenimentele literare nu reprezintă doar niște „chestii particulare”.

3. Pe 24 aprilie 2016, în ziarul Timpul, scriitorul și jurnalistul Mircea Lungu anunța nominalizările la premiile filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România. Erau nominalizate titlurile apărute în anul 2015. Citez din cadrul articolului: “Angelo Mitchievici prezintă cărţile care vor intra în cursa pentru importantele premii literare ale filialei, publicate anul trecut de către membrii săi. Înşişi autorii vorbesc despre cum acestea ,,s-au smuls“ din mâinile stăpânilor lor. Aşadar: Teodor Cicu, Azaplar, povestiri, Emilia Dabu, Lotusul stelar, poezie, Alexandru Mihalcea şi Marian Moise, Ceauşescu ultimul stalinist, Alexandru Mihalcea, Victimă şi călău, Ionuţ Caragea, literatură SF, Discipolii zeilor de altădată, Ion Codrescu, Haiga, poeme şi ilustaţii ale lor, Ovidiu Dunăreanu cu romanul Lumina îndepărtată a fluviului (Istorisiri din Condica marilor şi micilor praznice).” Pe 19 decembrie 2016, apar scrise premiile filialei Dobrogea pe site-ul oficial al Uniunii Scriitorilor din România. (http://www.uniuneascriitorilor.ro/2016-12-19-premiile-filialei-dobrogea-a-uniunii-scriitorilor-din-romania-pe-anul-2015). Ciudat este faptul că foarte mulți câștigători nu apar pe lista din ziarul Timpul (http://timpul.info/articol/14421/nominalizari-pentru-premiile-literare-2015-ale-filialei-dobrogea-a-uniunii-scriitorilor-din-romania.html). Dacă membrii juriului s-au răzgândit și au decis să acorde premiile altor scriitori, nu ar fi fost normal să apară o listă extinsă cu toți nominalizații de la fiecare gen literar în parte? Oricum, pentru a se evita orice suspiciune, în 2017 nu a mai existat nicio listă cu nominalizați, iar acest lucru mă face să mă gândesc din nou la afirmația lui Valeriu Cușner, dar nici după aceste exemple, eu unul nu-mi pot permite să spun că „filiala U.S.R. din Dobrogea îşi ţine obloanele trase”. Probabil este lipsa de experiență a unor membri, lipsa timpului necesar pentru a organiza activități transparente și bine puse la punct, lipsa dorinței și a inițiativei. Eu, de exemplu, dacă aș fi fost în conducerea filialei, aș fi făcut tot posibilul să organizez, împreună cu ceilalți membri, un eveniment dedicat marelui poet Ovidiu, în anul omagial în care se împlinesc 2000 de ani de la moartea sa, eventual și un concurs literar. Nu este normal ca filiala USR din Bacău să organizeze un astfel de concurs, iar filiala din Dobrogea să stea cu mâinile în sân. Din câte știu, Ovidiu a fost exilat la Tomis, nu în Bacău. Așa ar fi fost normal să fie cinstit marele poet care a scris pe limba poporului dac, contopindu-și sufletul cu cel al înaintașilor noștri.

Concluzia finală:

Domnule președinte Angelo Mitchievici, atunci când m-am transferat din Filiala Iași în filiala Dobrogea, am sperat că mă voi simți ca acasă. Spuneam în cererea mea că orașul Constanța este locul cu care mă identific cel mai bine din punct de vedere cultural şi spiritual. Și mai spuneam că interesul meu ca scriitor este ca filiala Dobrogea a USR să devină din ce în ce mai cunoscută şi mai apreciată prin calitatea membrilor săi. Însă, după 3 ani în care am fost membru al filialei Dobrogea, în afară de faptul că am plătit cotizația și ați fost foarte prompt când a venit vorba de încasarea banilor, nu am avut prea multe satisfacții ca scriitor. Regret că am plecat din filiala Iași, a fost o mare greșeală. O greșeală pe care vă anunț că intenționez să o corectez.

 ——————————

Ionuț Caragea

14 ianuarie 2018

Oradea