Eleonora SCHIPOR: Aşa e datina la noi
Cupca este un sat vechi, având frumoase tradiţii şi datini populare. Dacă în localităţile vecine, odată cu trecerea anilor, multe din obiceiurile strămoşeşti au fost date uitării, la noi ele s-au păstrat destul de bine. S-au păstrat, nu şi-au pierdut coloritul naţional şi, în ciuda vremurilor, au rezistat la toate.
Dacă ar fi cazul s-o luăm de la început, aş începe de la sărbătorile de iarnă, care poposesc odată cu sosirea unui nou an în viaţa noastră. De Anul Nou se organizează carnavalul de revelion, oamenii bine dispuși se felicită, sărbătoresc. De sf.Vasile aici, la Cupca, o ceată de băieţi organizează Malanca. Din ea fac parte vre-o 15-16 persoane în frunte cu o calfă, care păşeşte pragul casei înconjurat de soli turceşti, crâşmăriţe, mireasă, moşnegi şi alte personaje, având fiecare mască pregătită cu multe migală. Hainele soldăţeşti le sunt doldora de salbe vechi, fir strălucitor, oglinjoare, cusături frumoase.
De obicei, în timpul acestor frumoase sărbători de iarnă ei merg aproape pe la toate casele unde sunt fete mari, felicită gazdele, cântă, dansează. .
De Crăciun se colindă tocmai trei zile și trei nopți la rând, umblă copii, merg şi cei în vârstă. Colindele se deosebesc de cele din alte sate, fiind monotone, domoale.
Paştele – sărbătoarea Învierii Domnului – este sărbătorit pretutindeni cu slujbe religioase, cu deosebita slujbă a Învierii, ouă roşii, cozonaci, cum e datina la creştini. Cândva în satele cu populaţie română a existat frumosul obicei de a organiza toaca. Cu părere de rău, el a fost dat uitării. La Cupca, însă, această datină se păstrează. A treia zi după Paşti, femei, copii, bărbaţi, fete şi flăcăi, întru-n cuvânt, cine doreşte, să adună în faţa bisericii. Vin încoace îmbrăcaţi în stare de sărbătoare, de cele mai multe ori în haine naţionale, cu trăistuţe ţesute sau cusute cu flori, pline cu ouă, şi ciocnesc între ei. Râd, glumesc, schimbă o vorbă-două şi sunt bucuroşi că au venit la toacă.
De Sf.Gheorghe, ca şi peste tot, se pun brăzdiţe cu crenguţe de răchită, ce se păstreză pe stâlpii porţilor, pe terptele casei, în grădină, timp de o săptămână. Şi dacă brăzdiţele nu se pun şi în case, atunci teiul de la Duminica Mare este adus şi în casa mare, este bătut în cuie pe la porţi, uşi ș.a.m.d. De fapt această tradiţie creştinească e păstrată cu sfânţenie peste tot, şi la Cupca îndeosebi.
Hramul bisericii şi al satului are loc la Cupca de două ori pe an. Un hram mai mic este de sfinții Constantin şi Elena. Cel mare este la Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Adică primăvară şi toamna. În aceste zile se fac slujbe la biserică, unde se adună multă lume. E slujba sfântă de hram. Iar jocul pe toloacă se organizează duminica după trecerea sărbătorii. De pildă, dacă sărbătoarea a fost miercurea, atunci hramul pe toloacă va fi duminica. Este un obicei frumos aici, ca şi pretutindeni, de a pofti acasă în ospeţie fie pe rudele și prietenii din acelaşi sat, fie pe cei de mai departe. Se pregăteşte masă de sărbătoare cu colaci şi învârtite, cu sarmale, răcituri, cârnaț, plăcinte şi altele bucate naţionale gustoase, de la care îţi lasă gura apă. Lumea se plimbă, discută, toți sunt bine dispuși, îmbrăcați în haine de sărbătoare, după cum e datina.
Se păstrează cu sfinţenie posturile din cursul anului în număr de patru, mai ales postul cel mare al Paştelui. Printre oamenii bătrâni, precum şi printre cei mai tineri, sunt mulţi care nu mânâncă bucate de frupt, adică carne, lapte, ouă şi toate cele ce se pregătesc din ele. Miercurea şi vinerea, care sunt zile de post, le ţin mulţi, arătând astfel între o dată că sunt creştini adevărați. La biserică vine multe lume, frumos îmbrăcată, curată la suflet, cu gânduri bune.
Tradiţiile şi datinile străbune sunt o comoară de nepreţuit a neamului nostru. De aceea trebuie să le păstrăm, să le readucem la viaţă, căci multe au fost date uitării. Numai atunci ne vom simţi bogaţi şi satisfăcuţi sufletește când nu ne vom uita credința, limba, portul, tradiţiile, datinile, obiceiurile noastre străbune.
De fapt, şi în concertele de astăzi predomină folclorul, tot, ce a ieşit din sânul poporului.
————————————————
Eleonora SCHIPOR
Pătrăuții de Jos, Ucraina
8 decembrie, 2017
.
