Alexandru Nemoianu: Hotar Duhovnicesc
Sfințirea crucii memoriale de la “Leu”, în hotarul satului Borlovenii-Vechi din Valea Almăjului are o dublă importanță .
În primul rând monumental este așezat acolo unde s-a găsit vatra inițială a satului, a comunității. Pe un pinten înfipt în curbură Nerganului, pinten care apoi urca și se contopea cu dealurile și depresiunea ” Vlașca “. Acolo, înconjurați de pădure, râu și deal, locuitorii aveau pavăză naturală și tihna de a își duce viața în rosturile ei milenare.
Căci această comunitate are rădăcini milenare. Urme arheologice dovedesc viețuirea neîntreruptă din vremea “pietrei șlefluite”, mileniul al III – lea i.d.H și apoi din vremea epocii bronzului, a fierului și a Dacilor și până în ziua de azi.
Se poate spune, cu drept cuvânt , că vatra Borloveniului este din totdeauna .
Monumentul sfințit la “Leu” amintește deci această impresionantă realitate istorică. Dar acest monument are o semnificație încă mai important. El nu este un memorial, o simplă aducere aminte. Acest monument înseamnă mai ales marcarea unui tărâm duhovnicesc.
Crucea de la “Leu” arată că istoria și comunitatea Borloveniului s-au făcut și s-au păstrat prin credință și încă mai exact prin Dreapta Credință , prin Ortodoxie.
Căci locuitorii au fost de la începutul mileniului nostru Drept Măritori , Ortodocși ; toți, până la unul.
Monumentul de la “Leu” , sfințirea lui, făcută prin punerea mâinilor și slujba neobositului Părinte Prof. Dr. Petrica Zamela, arată că hotarul comunității nu este doar cel văzut, este și cel nevăzut. Hotarul Borloveniului este pământ, apă, pădure dar parte a întregii creații și decideschidere către Rai .
În vremile trecute, în tradiția românească , există obiceiul că acolo unde erau pietrele de hotar să fie aduși, periodic, copiii și să fie atinși cu vergile ca , “printre lacrimi”, să țină minte unde stă dreptul comunității .
Așa și monumental de la “Leu” trebuie să amintească despre trecutul Borloveniului, despre faptul că acest trecut a fost cu putință și rămâne făgăduință pentru viitor, prin stăruința în Dreapta Credință, în Ortodoxie, cea care ne face și oameni de omenie dar care, mai ales, cu voia lui Dumnezeu, ne poate face și cetățeni ai Raiului.
———————————
Alexandru Nemoianu
Istoric
The Romanian American Heritage Center
1 noiembrie 2017
