George Anca: Posthind (7) – Union cu taică-meu (poeme)
FERIGI POLIFONICE
ferigi polifonice codobatura
ştiai de la poartă octava
de nu din familie te-i stinge
garderobieră fostă cântăreaţă
bucuria vieţii tale marţiene
cum ţi-ar fi scris clarinetul
extaz partita o nimica toată
prana atman revelaţie diafană
pe-acel Enea însuţi acompaniindu-l
întru frăţimea defunctă naintea
naşterii tale spre mormânt francez
ferisem vântul că inspiraţia are grijă
ÎMPĂIAT ÎN GRAI
împăiat în grai sub foale mersul
confesie harakiri fântâni secate
înghesuiţi în flacăra aceleiaşi lumânări
la ce asupră dezlipiţi de amintiri
planul să vă lansaţi între voi
tema balaurului am ales-o pe doi
din mari scriitori nu v-am scos
şi oarecare replici la diferenţe
mă ce ne mai deosebim sub copac alb
Marian mă declară ultimul mare poet
cunoscând el toată poezia lumii
pe ce metodă să mă iau şi eu în serios
ÎNTOARSĂ ROATA
întoarsă roata cer de palmă crucii
n-ai tu mierlă gibă zbori prelucii
mă păsării gangrenei cu mărfar
la mana înnăscutului nu m-ar
goana de propria amprentă reperabilă
plus vârstele pripon învăţului umil
nici faţă pe coclaur revelată
confuzie de bici şi înscenare
femeile rendiţii şi mai religioase
pe milă adulteră cu badea dumnezeu
atâtor tartori coralieri plutire
cui să-i mai mulţumesc risipirea
sau m-a scăpat din lanţ chiar Iahve
să mă fericească în neştire
pe cuvânt în peisaj respirator
într-o retrocreativitate cuvenită
chiar proba pogorârii amanet senect
în loc să mă plouă voi răsfoi nezei
p’odihnă din unul mai câţi de-a berbecii
limba de carte rit armonii negative
tatăl tău în cerul meu îl văzusem soare
cuvânt gol cer gol condac d’ac
scut concrescut nimic pe sus jos viermi
tatăl jos cerul sus zaruri spânzurate
cereştii locului pe după nunţi polog
ori nevasta ori rugăciunea domnului
frumoase pedale discobol cu floare
primiţi în împărăţie cu pluguşorul
opt şi cu şase doişpe altfel sonet
ca ieniceri ci milioane la muncă pe fugă
recăpătat tărâmul părinţilor crezuţi
crimă de mierlă pe după gibă
credinţa cuvântului armonic de pierdere
pe-un cult din mulţi copii şi fraţi
a câta naştere craterul suferă
peste câţi pogorându-se mut
de-am spiralat nu necredinţa-mi
satana sanatana dharma osana
din nefericiţi pre schizofrenici fericind
şi din cine confetti de Maramureş
pe-avans d’op colbuit alarmă liniştirii
religia este pretextul propriei credinţe
credinţa va fi fost pretextul religiei
soare în cer şi pe pământ Petcule
amnezia metamorfozelor halucinatorii
decodism dante(lă) doct(o)rina tei(stă)
dialogismul represionar irealism duo triolet
parasintaxă infra veena sitar & comp
altă pleavă de rântaş te distraş’
câtă inspiraţie comunistocraţie
de nu ne lăsăm vezi ui poka furnici albe
noroc de crăci pe apa moartă-n păpuşoi
Iahwe mână amputată într-o poezie de
Blaga durându-l de nu-n psalm
spiritualitatea poporului român apud Stăniloae
hai că vedem lectura la Comedie
PASÂNDU-VĂ
pasându-vă voi parole ori persoane
mă delas propriei destinaţii
şi-o mai fi vorba de la sine
da’ nu pot să nu-ţi mulţumesc d’atenţie
care nu cântăm şi urechile iepurelui
la ce-om mai fi făcut armata
călare când să descaleci arcan
aşa că numai răpita te costă orice
cară car vară var ne ajungem transă
sperjur aproapele din cea împăiere
te-amesteci carmina palorilor talangă
de-ar fi fost apropiaţi că scriam cu ochii
vânător de sine claustrării gonac
a mai cresta în grindină aşteptarea
ăştia mai fluierăm şi-ţi fluturi urechile
ne reclasicizăm din ţăndări de destin
hai gurile afume cabale din cavale
a ne saluta din iubirea duşmanului
pe viaţă rost în parte cu teroarea
când mai şi aveam un pas netras
mai la voi pestilenţa langorii
câini topiţi învăţaţi-ne melting pot
ne învăţăm cu fiarele firele ierbii
mai bună mascarada răpunerii la loc
vieţi vechi peregrinându-se spovedanii
umbră toridităţii exceptate colocviu
ţi-oi fi încurajt speranţa cât să naşti
pe după carnetul de conducere
săriţi în iluminată vacuitate
cât să ne vizionăm cârtiţe
cât să traduc uciderile d’adnotare-mi
ploaia mă împinge sub apostrof
te uiţi la ce inspiraţie că se uită şi dânsa
că nu mi-o fi auzit inima peninsulelor
şi ne retrăseserăm în forturi fărâmicioase
ce defecte ascunse mai poate avea şi femeia asta
copilul nostru carele eşti pe pământ
fie fiinţa ta din cer părintesc
lapte iertat mântuindu-ne
de-om mai fi şi-om mai trăi poveste
PĂRUL FRUNŢII
părul frunţii mi-l tăiasei
noaptea după şah thalassei
dezgroparea dacă oase-i
te-ar traduce Sean O’Cassey
mi-e mai grea fantoma de lumină-aprinsă
te iubim credinţă ne iubeşte cin’ să
noi din maică a mai speriată insă
sufletul ecoul naşterea pretinsă
te repezisei olimpic mărunţico de
te-am ocolit bhragode vasya de
pe recitate necompas pâini abc
chiar pe făraş gunoiul pentru ce
hai că se termină guvernele sahib
că maharaj teranei alemanii trib
arhonda bang de-a intelect sans lib
carenţa prin Florenţa mi-o inhib
nu din şcoala sutei sutaş pe înalt
pe la dans cu biuta armei nemaipsalt
te-am ritmat din vale Vasa către balt
ce-mi urzi Gherghina de o iert încalt
HAI TAGORE
hai Tagore taică iar în România
între Ungaria şi lăudata Rusie
spune ţară ocupată cu tine şi pa
lasă-ne să ne termine şi pe noi
Viorica din Topliţa n-a auzit de mine
în casa lui Pătraşcu pe Bastilia
fata Floricăi pe Puşi îl ştia
Iolanda tot ar tipări muma-i
Mercica Alabama malteză
the last poet of Romania
cât să se lase asasinat
de bună voie a termina lustra
mai trist uciseră câinii pisica
miting de unu cerşetor în cruce
suta sutană satană stană astm
grabă de la sine trenul fără şine
iar teamă pentru viaţa căpitanului
cum veniţi amândoi cu pruncul
tratament avio împotriva ţânţarilor
taică-meu clonat nu iartă aparatele
câţi din toţi ne gândim la mata indiferent
de inducţii diatribale lojgate
câţi îmi sunteţi tată surya
tu cu măturoiul eu cu fluturele
taică-meu tot o aşteaptă pe moscovită
biciclistul rus pe propaganda lui taică-meu
pornesc ăştia fabrica de miliarde
s’ocupă forza pe su’ elicopter apter
de le-aş fi scris cu intuiţia lor
n-ai unde se reîntărâtă filajul
a nu mai ieşi din lista rândului
câţi se orânduiesc cu capu-n zid
mai zicând cine trage sfori trage gloanţe
own writing zile următoare şi tradu
discul câinelui după biciclist mă ţine
ducere paranoic-medicală cală
te-oi fi dus în Reunion la erupţie
schimbate arme nici mausoleu
mărunţiş prelins căptuşelii de rubaşcă
vestea vieţii amniotic vestită
NU RUGĂCIUNE
nu rugăciune nu citanie atunci ce
acum vrei trei cărţi şi niciun comunism
te-ai sculat să-ţi aprinzi ţigara
şi nu mi-ai făcut cu mâna de la geam
soarele în spiţele bicicletei
învăţătorului Spiridon din Corbi
de-a proprietăţile şi adulterele
ai cui sunt câmpii unde-s povestitorii
trebuia să te împing spre Bărboi
a-ţi completa desenul masei
contrând extenice fractcontrarii
la salvatorul conştienţilor sănătate
ai face poze necopiatelor iconiţe
ce camere m-or fi vizionând Kal
oare coborâse Isabella să mă conducă
al cui suflet mi-eşti mi-este Ilinca
ai ţigara aprinsă vorbeşti de proşti
şi-abia e 7 în căbănuţă a compune
imaterialitate matematică nexam
era de plecat spre abdomene uscate
veneaţi noaptea de la dans şi nu
vă ataca nimeni abdomenul
închinându-te la lacătul şcolii
constantele de pe sub distrugere
gen grup aşa nici nu mai scapi
rămâi de mişcarea parantetică
asta-şi bălăngăne picioarele sus blugii
mă propteşti nu numai subliminal
limbajul nelipsirii mai o trampă
răsturnaţi eufemistica totalitaristă
teroare en passant pe fericire din
salvare coercitivă sub tălpi locvace
ţi-ai pus în cap timişorencele
cu mulsul vacii Tiwari se extazia
la muzica laptelui în Heliade
Elena Iliada Ramayana Rethimno
uscatul ori picioarele de pânză
păinjenilor muzica sferelor
cuţite de ceramică tocilărie fină
şi-o să ne mai sunaţi pupături
câinii delfinii ploii aport raţelor
puite epopei interioare
dacă aveţi cinci mii de-o pâine
să vă ajute dumnezeu îngheţate furnici
ne creionează maimuţa reîncarnările
ce să întorci strâmtoarea pe partea-mi
ale noastre fetele duminicii tată
chiar te învârteşti bălosule omenire
DA’SE PUSE CEAŢA
da’ se puse ceaţa da’ dă’m’ telefon
conferinţa o citesc din cameleton
ceaţă peste seninul Brezoiului
neamul românesc în rotund de ţară
ariciul scutură tufa de struguri
se tăvăleşte peste boabe a-şi sătura puii
lezate fericimuri c’al nimănui mărimu’
pe nevedere roua din gheaţă nemai ştim u
nesmânte cranţ pelerinii lanţ pe şanţ
starea de graţie ai căta-o pân’ te-ar prinde
a-ţi iuţi simultaneitatea uitării
doreai cu toată frigiditatea însuşi sexul
de aflaşi revelaţia după lunecare
a ne fi răpus nefericirile tanto
chiar se întunecă fără umbrelă
întoarsă apăsarea prea norilor
cu ei trei şi noi buduroi în costrei
hai sălcioară guru gară nemiară
unde faci pasul preferabil neantului
lăudând femeile ţi se strânseră mame
NICI NU MAI PLOUĂ
nici nu mai plouă ca atunci
scrisorile de India aşteaptă
eu la jumătatea furnicarului
de-o viaţă perpelindu-ne eufo
ne căutăm de şoaptă caraula
numită viaţa noastră conjugală
plăcere de te rogi de noapte
într-un târziu clopotul duh
să-ţi scriu păi fredona din Petroşani
mecanicul romanţa profesională
că de-a noastră apăi nunta
sub clopote bostoniene
NETRECUT P’AFIŞ
netrecut p’afiş scaune pe scenă cine
facem parte din vecine hai Elisaveto
că nu ba da în sala mare pesc
pescăruşul Hamlet Livingstone
Iahwe şi tu fiu al părinţilor noştri
n-aţi înflorit anul ăsta nici voi ioaniţi
pe diagonala castelană cârâiţi
jantă cuantă cum mai şi hodorogiţi
toată viaţa ai făcut show cu buleftrică
şi mai ai un frigider mic că eşti deştept
să vină comuniştii să ni-l nouă redea
în odă sub otrava Dejaneirei
poate pe faţa cealălaltă rar statistică
trasă de Gherghina moşiţilor
de-acolo cereasca părinţie arătărilor
ne grupasem prea la întâmplare
VOIE NU
voie nu pe lac zvântat de fâlfâire
negreşit colacul strangulând părinţii
fără tată ba al nostru amin im
smoala mierlei bicicliste-ncărunţind
patru verzi sonin Siam hai Surynam
nu te-ai schimbat de la Jean Georgescu
tu-n baston nu mai ştie omul
de şi-o mai vedea umbrela
SE CONSUMĂ
se consumă otravă de proastă calitate
nici agonia nu mai ştii de unde
calmul execuţiilor înjumătăţitoare
nimeni să se văicăre în surplus
scopul vieţii numai distrugerea
gropi grăbite să ne înghită volnici
hai jubilanţi dospirii de cu oase
reveriile vinului nemai poezie
TE GÂNDEŞTI LA OFELIA
te gândeşti la Ofelia soră-ta şi Puşi
să fi fost şi Ionuţ da dom’ George
cioclul & Yorick nelăsaţi pe scenă
vai cum îşi aprinse Ofelia ţigara
cetăţenia inspiraţiei sufocaţi scapeţi
ce de mai lume mormântală pân’ turla
confetii de schije represiei confederate
p’euforic vulcan de prin Reunion
avem mare nevoie de trădători
pentru distracţia poporului dispărut
îmi vine nepotul la tine la teatru
regizorule cum îl învăţ să meargă
Titania ba melancolicul ba de bois
ştiam de vis p’amurg as you kike it
versuri găsite prin păduri a recita epilog
thousand clowns the spirit of my father
multiplicarea actorilor jucând diferenţe
Merchant of Venice pe Broadway
le petit poisson învârtit de Brâncuşi
pe Leda filmând-o cu multă răbdare
ce fel iar fiinţă p’ucise păpuşi d’otravă
bonapartişti incineri Iahwe n’al oricui
unison diapazon tata Ion pe bidon
din Marin geamăn ţin mort la chin
tatăl vostru în cerul nostru
mama noastră zoroastră
repetă retezarea spiritulităţii
suntem obişnuiţi cu schizofrenia
m-am întâlnit cu el pe stradă şi nimic
adică nu ştii pentru cine vând
abandon pân’ la cer nenăscuţi nici Oedip
cum el te-ar fi trimis a-l reconcepe
embrionul joacă hind Rosalind
lumina cât ne-o înzili catapeteazma
castraţii lui Haendel eunucii spre Brecht
trepanatorului oiumul mohican
Pooja scrise amen după Bhagavan
ardent podar lacului pe sub dig
duminică du-te peste drum la
mironosiţa întocmai cu apostolii
***
[2] ÎN PĂMÂNT
PENTRU CĂ UNEORI O DUSESE BINE
pentru că uneori o dusese bine în sărăcia lui
îngerul s-a supărat şi a încărunţit lipindu-i-se de cap
n-a fost de ajuns tot o duce bine îngerul în sărăcia lui
şi îngerul s-a supărat şi a încărunţit lipindu-i-se de picioare
ei dar tot o ducea bine în sărăcia lui şi îngerul
l-a urmărit o oră şi asta a numit-o muncă
ar fi vrut să-l omoare şi asta nu s-a numit crimă
avea motive să-l omoare şi asta se numeşte justiţia lui
şi dacă l-a urmărit fără să-l omoare se numeşte c-a fost om
trei stele de pe epoleţii hainelor cachi
trei stele de pe epoleţii hainelor aproape negre
iar pe cer vorba cântecului numai luna şi o stea
înmulţindu-se cele de pe cer tot trei pe epoleţii
de pe hainele cachi şi aproape negre parcă
o să-ţi mai vină la socoteală a fost greu cu
oranjul lamurilor de răchită până să vină seara
banii străinului au ispitit şi câţiva oameni cinstiţi
aceştia n-au avut de suferit protejaţi de tradiţie
şi tocmai al lor a fost profitul dar nici nu se mai
întâmplase asta niciodată prin părţile noastre
se gândea la un lucru şi făcea altul
ar fi ajins departe şi aşa dacă se ţinea de treabă
dar nemaigândind afacerile au început să-i meargă
teribil şi numai la început pierdea timpul mirându-se
CE SE ÎNTÂMPLASE
ce se întâmplase medicul n-a costatat
nici boală nici moarte în cazul nostru
judecătorul n-a cosnstatat
nici divorţ nici huliganism
să luăm pe popă să luăm pe comandant
ei ce spun ei n-au constatat nimic
nici femeia de serviciu nici infirmul
cu atât mai puţin nenorocitul ăla beat
nimeni nu se mai bagă nimeni nici eu
din cât bănuiesc întâmplarea e fără precedent
se petrece într-un birou sau într-o casă particulară
birou boxă peşteră aer liber n-a fost un om
castitatea şi bravura nu-şi pierduseră avocaţii
fie că se trezea unul din som şi-şi lua zilele
fie că tot felul de femei năşteau monştri în stradă
dulce era păcatul originar îndrăzneşte careva a mai gândi
NU MĂ MAI INTERESA
nu mă mai interesa spânul
am scăpat de bulevard iubito
mâine anunţă conductorul
crezi că vei traduce Milton
nu m-am dus de bună voie
am căzut într-un soi de leşin
picurau stropi imenşi
pe întinderea nesfârşită
luna liliecii repetam nu nu
în timpul dramatizării lui Kant
nenorociri în floare
ocupându-mă de nebuloase
degete murdare la vârf
fără rost alibiuri
spânul se reîmprietenise
cu securiştii
ASEARĂ
aseară din doi gemeni tata
vină noaptea până la lacrimi
ah artişti criminali vă răzbunaţi
ideal moartea voastră
şi ce am eu cu voi aşteptam aseară
lucrurile mărunte cele ce nu trăiesc
şi nu pot muri cele fără iubire
nici bonomia de cu ziuă grafiindu-mi
mai bine orb ori mut şi cel mai
bine pălărierul de pe Călăraşi
un democrat un om nebun aseară
se mai putea şi într-un fel şi în altul
artista plânge întâi cu ochiul drept
cel depărtat de mine nu-s vinovat
biografia artistei nu e viaţa ei
în loc de droguri pălăriile
S-A SPÂNZURAT
s-a spânzurat cu o sârmă de grindă
leliţa voinică nu e casă de cultură
e şcoală uite elevi păi ce dacă
era când ştii acuma ţine-o pe-a ta
i-am spus despre marele filosof
nu este ruşine ce mi-a spus mie marele filosof
şi am mai zis de avion şi de tren
cu trenul se merge mai greu a zis
regret un singur lucru
de ce trebuia să-i răspund
că n-am fost niciodată
la Europa în Eforie
e un soldat am zis
am venit degeaba a zis
farmece cât cetăţile
rase de pe faţa pământului
prea bine mortului nu i-o fi
Fălticeni mireasă tristă
se vor deschide uşile
şi mulţi vor cădea
ÎNTR-UN ORAŞ
într-un oraş plin de nămol
va trece domnul cu pistol
într-un oraş ca un atol
va trece domul cu pistol
într-un oraş făţiş domol
va trece domnul cu pistol
într-un oraş cu maţul gol
va trece domnul un pistol
MĂ MIRĂ
mă miră toamna de la cei
mai de pe urmă derbedei
doar nucile fără de piei
se bat în mahala cu ei
mă miră sfânta de pe trei
şi frunza palidă femei
până voi cere dumneaei
vitezei târfe doi-trei lei
VĂRUL TĂU
vărul tău de altădată
ziua bea noaptea se-mbată
cu o duşcă pe lopată
îngropată îngropată
laudă-te gură spartă
c-a intrat hoaţa pe poartă
când s-o-ntinde-n bătătură
o să vezi pe cine fură
NINGE URMA
ninge urma neamţului
cu zăpada neamului
şi a Bărboianului
un copac un om sărac
un stejar niciun primar
stă legat să ningă-n sat
nu e lege să-l dezlege
păsări merg de ochi îl şterg
nu mai zboară că-l omoară
cu cucui în vârf de cui
umbră trează te retează
de ce doarme fumul doamne
după fum să ne alinte
fiertură de bob de linte
şi de ochi descântători
la nucul de două ori
la mucul de două ori
la cucul de două ori
trădată pasăre de frate
pajişte ceaţa ar paşte
ziduri înotate de broaşte
nu am povestit beţia
ce-a costat împărăţia
nebunului Fugidacia
foarte greu ne hărănim
să murim ne prăpădim
şi apoi în ţintirim
*
ciutura mi-e seacă
am tras-o din teacă
zidită pită
bine fântânea
foamea ca foamea
dară nici setea
caii de la brişti
boii de la care
morţii pe cărare
înturnaţii trişti
mă mir de izvor
eu la ce să mor
cum umblam cu spatele
dacă-mi plânge fratele
cupe mândre umbra-mi râde
ce mi-e dragu
ce mi-e dracu
cântă toţi ca pitpalacul
pitpalac pitpălăcel
ia colea un colăcel
să-mi fie de sufleţel
el ce-mi zice
nu verice
dă-i tu bice
o sămânţă ne desparte
cade corbul creşte noapte
cade omul creşte pomul
MORŢII ANTICI
morţii antici cântec
clopotele suflet
lungind la ceruri funii
zile sfinte de apoi cânte
înspăimânte răspânte în ţânte
zorii de oloi Dumnezeu strigoi
nimeni nu se mai încălzeşte
de spinarea mea
năpădită de igrasie
pe cine ating în albul laptelui
eu sunt laptele mamei mele
soră moartă soră vie
hoţ de codru nenorocul peste
o sută de ani gloanţele lui
mă vor naşte uite puşca-n cui
pe nimic ia-mi durerea
şi piei în lumea cealaltă
aici să ţip şi numai acolo să se-audă
FĂRĂ A ŞTI
fără a şti că piaţa
unirii nu mai este
hangiţa mea adoarme
vremea îmi e lipsă
la tine ţip să
părăseşti turlele
de dorul păsărilor
vrei să ai geniu
ori măcar să urli
pe mirişte cu apă în gură
numai norii cerului
şi morţii pământului
fugi în inima strămoşului
căci se apropie de tine
un fulger mare
ia-ţi zilele până să te ajungă
altfel te va găsi în viaţă
şi te va ucide
POTECA
poteca prin pădurea verde
şi o bătrână prin nămolul
potecii din pădurea verde
din nor răsare toată curtea
răsare toată Silvia
pantoful negru i-l aruncă
ajunge Doamna la o casă
din dealuri lungi departe-n vale
o casă dusă-n grai de păsări
şi intră într-un grajd cu iesle
păscută de doi cai iar mânzul
o muşcă ruptă ca o pâine
ea strigă ajutorul de aproape
când în târziu un om îmbrobodit
în locul mânzului îi spune bine
poteca prin pădurea verde
şi o bătrână prin pădurea
fără potecă numai verde
CEARA CEA TOPITĂ
ceara cea topită
o albină tristă
roiul se mărită
nările miresme
de tei limba
cântare de clopot
ajuns-am în pustie
nu-ţi strig să mă omori
nu mai eşti mătase
apleacă-te orbire
corabie umflându-ţi
flacăra neagră
sună ecourile
pe limbile râurilor
din noaptea cealaltă
înnoptată lumină
înnoptat întuneric
înnoptată şi tu
ÎN PĂMÂNT
*
norul din zare ne arde în ceafă
pe noi lăcustele din polul
celălalt al moşiei
stai la cot şi lâncezeşte cu ochii
pe burta umflată a boilor alături de
lucernele stropite cu zemuri din gamele
pe străzile cu fostele caleşti împerecheate
un zid şi o poartă un pelican
şi-o grădină revărsând cupe de crin
nu drăgălaş nu scorţos dar picat
din lună drept în smârc şi fuga
să se mai bage şi-n lapte de pasăre
chiar s-au potolit vâltorile dar la aceeaşi
măsură şi-n aceeaşi direcţie curg
toate şi pasc nici eu nu sunt departe
Mielache Pondiche cocârjat sub
minteanul negru şi cornul căciulii
cu glas ascuţit cât să taie o groapă
Sarafina necunoscută înveşmântată
cernit dacă ea e şi plânge cu blesteme
pentru zburătoare să încremenească
mărăcini din lumea lui Dumnezeu
în carnea omului prin lâna berbecului
de-ar arde cu foc negru ca ei
zi-i Ioana o vezi cu fire încăpăţânate
de păr alb în creştetul ei
revărsat peste chipul oacheş
cheam-o Maria şi sapă-ţi în nume
lăcaşul cum vrei să te odihneşti
căci aici a murit şi ea
am urcat aceste trepte scobite
de tălpile celor care mai urcaseră
înainte şi n-am mai avut pe ce coborî
*
a fi român e un lucru a nu fi român
e acelaşi lucru deci am văzut un român
când nu era nimeni şi nu mai era nimeni român
mama româncă tata cântăreţ apoi
funcţionar sora bună una sora vitregă alta
dar tare buni am fi toţi de politică
geamătul înăbuşit de poala îndesată
a verdeţurilor de cea mai grea recoltă
o cât să fie foamea care s-o fecundeze
am părăsit şi aşa pe mama şi pe tata
încât de s-ar începe totul iarăşi
ei ar uita că le-am fost fiu
când vizitam genii şi seara le descriam
bolile mă foloseam de geniul lor
muribund şi de moartea mea
ce se va alege ştie domnul ce va
rămâne neales ştie dracul dar eu
ştiu ceva pe la mijloc prin piept ah
să mă tem de a lăsa vreo urmă vie
după mine căci în ea ar fi cu putinţă
să sângerez încă de pe acum
*
s-a scufundat fierul mai mult
în noapte şi sfârâie printre atâtea
ferestre nestinse neîmbrăţişate
distanţa dintre pământ şi minte
este egală cu aceea dintre sentiment şi cer
adesea însă capul cade în piept
acolo te arăţi pe afară pe unde
nu te cunoşti şi ce vezi nu este
faţa ta ci a celorlalţi a vitriolaţilor
acoperişele de altădată roşii tomnatice
amurgii alunecă în vale spinările
de boi aprinşi iar ele să răsune
s-au stins atâtea focuri mai sfinte
decât îngerii din cer sufletele poeţilor
şi în extazele de odinioară nimeni
ORDALII PALIDITATEA
ordalii paliditatea feţei ochii roşii robul lui Dumnezeu Ducas
barbariu grimoire du pape Honorius Avestiţa boala copiilor
cărţile solomonarilor învăţate şapte ani sub pământ cuţit cununat
descântarea sângelui răni de arsură aşchiere de oase canzoncina
apeş apucător apucat arap alb arap buzat arap minunat codroniu
fetele câmpului fetele codrului fetele lui Şandru fete şi văduve
despletita diochioaia înfiorătoarea jupâneasa leoaica maica pădurii
mănâncă din aceeaşi farfurie cu un câine cu o mâţă durere de deochi
mirătoarea omu’ ca şchiopu’ cu barda cât cotu’ proorociţa românca
trece vântul peste munte dedeochiul peste frunte ieşi soare sec
unde te duci fată albă cu mătura albă mă duc la biserica albă
ce să faci la biserica albă să mătur albeaţa roşeaţa şi săgetăturile
vavilele volburi mânioiase zâmbata zburătorul zmeoaica zmeul
de cine e deochiat de acela vindecat plecate româneşti pe mare
***
[3] POSTERMETIC
COROLELE
corolele scrumite-n zări de cunii
denunţă crimele cremaţiunii
creştet asemănând pe arătură
placentă Dumnezeu ni se îndură
ari valuri ariei boeme te restaur
trup mantiei nici abur mal malaur
malaria plămâni lui Gib slovacă
Ghosh cromozom Kolkatei nicio vacă
stopa-vom greşuri mântuinţei viclă
a nu mai arde să se spargă sticlă
ne-avem de soţ singurătate cruce
strănută Vict Emanuel cu duce
ne duce de la mare cu nepot
a treia lună din concepţie înot
DIN CEARTĂ
din ceartă ramolită
căzut în chilipir
nici trepte nici elită
spre şine nu înşir
spre şine nu în sine
cu spatele veniţii
petrecători mai bine
striviţi de interstiţii
ori între staţii paznici
nimicului răspuns
cap călătorii casnici
cu vaxul şi şi-au uns
susurător de-a dreptul
ce nesimţit versifici
căciula cataleptul
urnit pe fraţii tifici
cu artificii pradă
prin brazi a demoni ţepi
în larg tocită zadă
pe omonimi sirepi
întins ajuns plictis cu
obezităţi oloage
cu pliscul obeliscul
îţi ciocăne prin doage
gol tată goală şapte
tot zile şi la loc
perverse ori colapte
surcelele pe foc
ochi paraleli de-a oarba
departe e mai cald
obrazul dat cu barba
de-al treilea Arald
DE UN TIMP
de-un timp simultane entuziasme depresii inventivităţi sinucideri
călugărul se aruncase-n fântână la miezul nopţii nemurind l-am îngropat
uleiul generaţiilor peste apa morţii oceanul trecuturilor totunele
redactare dă-mi doamne pe sufletul şi mintea de pe urmă
pe schizofrenica energetică o înjurase zice ea un student de la chimie
contabilitatea dete raportul la învăţământ ideologic
secretarul literar fu introdus între catalogatoare la prânz
să nu-mi ceri de mâncare şi bine că nu ne luăm la ceartă
cărţile şi stâlpii cărţi din India visul stâlpilor
Indore văzut nevăzuta Indoră autodafe autotemă
ospăţul cornul de yak indodiile sumare oarbe
geamul spart pronunţă iarnă vara pe Calea Văcăreşti
ne furăm căciula nemânuind armele ce e în lume
încărcăturile atomice chiar la divizii trebuie aprobare
nevasta lui instruieşte fetele în curtea institutului
nu s-ar putea să bagi femeile în cazarmă avansat Israel
cărţile caprele ascultă cântările planurile clanurile
suptoare de infern cu spatele întoarcere spre dreapta
garzi în palme îngrijorând debitul secetei deşertice
mângâioasă îmburuienare a hipodromului
amintire în eliberare pe-acolo densitatea pandurilor
ştearsă de pe faţa apei înghiţite în nepetrecanie
cărunte plete palmele la slava nasului sub prim
răni sfârşindu-se de lins reînrâurindu-se iar linse
***
[4] VAL
CREAŢIUNEA
creaţiunea ispaşei caruna
a-şi pune în cui chipiul
las’ că vorbim cu Valeriu
mi-am pudrat faţa cu praful
de pe talpa ta sub anestezie
îţi rupi piciorul eşti băgat în seamă
în fiece clipă altceva răpus de pus
două luni începând din 12 octombrie
atunci vei călca şi cu dreptul
vine el azi şi vedem ce se întâmplă
ţin ziduri nu răspunzi în scris
gen superbie că n-oi fi Borges
ne omenim la vreo durere zăpezi
epoleţi pe lopeţi mizantropice
nihilism darabanei de-a doua
VEZI CUM TE DESCURCI
vezi cum te descurci cu mantra
pritocitoare pe după discuţie
cum din India şi nu numai de nemţi
las’ că te văd şi pe tine prostignaţie
cum m-aţi suna de eşti la control
Valeriu şi care cu valeriana
o să-ţi spun cu cine ai vorbit
în 2012 dădurăm de necazul ăsta
până-n 2013 făcătorul de bine
n-are cine citi Noica nici regie
scade bolnavului mizantropia
teofobia alergizantă într-un picior
petrec întors cum scobise opiul
care cu piciorul care cu şira de paie
parcă scrii acasă film din China
scuturându-ne de praful hamurilor
cât eşti rotire alta greurilor
băiatul d’anul viitor prezent concept
NĂIMIRE PĂRINTEASCĂ
năimire părintească Savitur
umor ghilotina simbolului
hărțuite corespunderi dantești
micșunea redundanță avatarică
forțarea imaginației supraviețuire
din bătrâni povestindu-se virtual
taică veneai incognito alergiei
înfiere în ereditate prigorii
treaba părinților botezul
contrariere trecerii marchandise
vorbiții crimei peste cifru coroiat
și-a instalat acolo cortul un hamac
vânj bezmetici pe noi pumni în gură
mantă strepezirii teroarea deja vue
de-or greși repetând modelul represiv
MĂ LAŞI
mă lași să dau primul și nu mai dai
declinându-și sinele că artă
negativ de iertat la părere
în aer cabrat a cer de-o palmă
catehism vedeniilor înghițind rugină
vitalitate pe tocila cimitirului
foame în mișcare zăpezi pe secetă
doar nu vă feriți modele de transă
ordalii rămase în floarea trecută
NAŞTERE
neștire tandră epic hăis prozodie
opuscule te-mpiedic ridică-mă la cer
americanii au plecat pmb m-a amendat
cortine rupte nu te intimida
rupe-ți-s-ar inima cum ai rupt-o tu pe-a mea
v-am lăsat din 1918 de când am plecat
di-ar mai fi trăit tată-tu te omora
vătaful a dat semn din steag
graiului român pierzare românește
în râs și nici așa cu fetele coșbuce
cu joaca prihănind reveria la rând
penant ferit nu-n cavernă frunzar
soarele aura cerului ceruleum
judecă-le nearse ciorilor norilor
bunică-ta s-ar cocoța în pătrățea
FERESTRE
ferestre rupestre shastre adastre
degerătură pe colindătură azură
îmi tremurase totemul bust fostă talpă
era să fiu mort între scări și academician
ne-om repezi ajunși caducitate
repetiție scăzământ pe recuperare
cobiseți câte una și amândouă
se decupase saltul oaselor
din pielea geometriei escaliere
PUTREDE SIMETRII
putrede simetrii degenerescențelor
a ne admira căzăturile măciucite toval
d-orduri împărate despărțitorilor țiitori
nu ne mai dăm jos din sunet
care te mai tunzi abstinență
cărarea învățăcelului sublimarea
soarele frigului dinaintea certei
drapează ah din naștere de sânge
îndumnezeirile tinereții ritmice
FRÂNTURĂ SCHLEGELl
frântură Schlegel ne ajungem
ham caballero neîntreitei alfa
a încorpora neputința viciului
alimoșind hal valahal aho val
melițe rânduite nerândunicii
cal kalos radiografiez milion
ocol catrințelor mormintelor
revenind din India în cenușă
femeia cu bonetă a la swami
se vede și în engleză o freză
zegras fie amicii de pe lume
că e fata băiat fără fălănguță
PE STRADA GIOVANNI
pe strada Giovanni Boccaccio
rugină Macomi traversă Peroni
Împăratul Traian Podul Înalt
Valeriu se compune triumfului
mantă n’ascuns tabulator verseriu
și-a rupt piciorul țigara la val
al nisipului puls printre secate rente
voce Codrescu în rolul lui Goma
plată Bucovina nu de la robinet
tortură dodii războaie pierdute
între Certaldo și Cantebury credeai
Friz d’Assisi în Schoepnhauer
satya solo Goytisolo scris aplecat
veți fi aflat de nespus influență
outpnath genomul androginilor
prin ploaie pe cântar obed Ieud
de nu Regine datum în frapanță
de-o comparație vraiște rubedenii
PALIDĂ GALBEN
palidă galben păr fluturându-ne
scriindu-te pomelnic târzielnic
taica te perspectivează constanță
redevenirăm porumb pasăre
da unde trebuia să fii la ora una
n-aveam ce ne spune redevenire
supunere înaltului altui tată
întunericului împreunat Kali
cor dezaprobator divaghează haosul
a fericirilor ferecătură aflăm seducție
pui te cheamă tată mamă cangurilor
sub prea îndepărtate înconjururi
vâsc druid a nu ne destrăma Val
cașalotul lase-mi lese la Ahab
în Bergen zboară pescăruși pe limba lor
GAMELA
gamela gemelează algia nostalgia
că târâiși renumele-ne toată ziua
și-mi descotorosii poliloghia
mâine va fi mai greu pe grosse Wort
ce femeie Wille mai corectează-te
dacă tot nu se înțelesese cu mamă-sa
cartea plânge bandoneon didjiridoo
care-n baston fala invidiei 26 cravașe
abia ne spiritualizăm pe-un picior
grupuri deficiente poeme indiene
ne-or nimeri dintre onomatopee
versuri povestite cu întâmplări sonante
răsfățul ființei logofăt zburător
obscuritatea din mine lumina din voi
Dexter ne-am filma da cameo
KAIRONOMIE
împuşca tot ce întâlnea pe câmp şi pisici că strică vânatul
douăzeci de nebotezaţi părăsiţi în maternitate şi tu naşul
plânge masa aşteaptă atunci mă mai dau în pat
altădată de frig spăimântat acum de băutură nici nici
poate iese Târgu-Jiul mâine întoarcerii brâncuşiene
de nu s-ar termina ţigările vă spuneam să mai cumpăraţi
eu tot ca profesorul anca şi nu-şi găsea citatele secrete
două zeci şi nou aprilie cu o zi mai devreme kaironomia
problema ta e că începi mai multe şi nu le termini pe toate
modernitate soră naturii insinuîndu-vă de-a moartea imposibilă
obiecte pe pipăite aprinzând spirit cald cortegii cortegiane
ce-ai mai oprit harpa lui Volenweider la răţoiala coanei mari
actorii fumau la semnalul meu şi pe ei căzuse mahalaua cortinei
cu maşinile până la Alutus crâng parâng şcoala din Stolniceni
birocraţia ospeţiei deritualizată mai pe dinăuntrul adâncurilor
ţi-aş citi din roman de nu l-aş fi lăsat în veranda de clor
am ieşit sămănătoristule întâlnitu-l-am pe răpitorul câine Nero
cu laptele mamei lui supsese credinţă Gheorghe eu poveste
din norul vestitor lunecase pe culoar un ţânţar din India de atunci
orizontala periculoasă vezi versuri pe steagul lui Tudor
mi-eşti la două-trei miopii te-aş citi aş mai scrie curaj
de a te dezintegra într-una cu actorii teatrului popular
experienţele zăpăcelii de sus încercuindu-vă zaruri
nici pe mine nu mă citesc scrisori nescris şi tot n-am murit mai
împroaşcă alte nume concepte aluzii propoziţii kaironomice
nu m-am oprit nicicând aproape vă convinsesem e o carte proastă
copilul mi-a reproşat nedecis ca şi cum îi plăcuse oricum
amânasem şahul şi după intrarea-n Oltenia spre a o parcurge
ne plimbăm azi în două oraşe îţi spusesem luxul există
mă văd obligat faţă de pagină dacă ţi se întâmplă mă cere
atentator buzunarele victimei goale mai hai demuzicalizat
prefixează şi a treia oară din cultul ratării scleroza
repetiţiile voastre cu Brâncoveanu la Horezu-n pridvor
zece mii de oameni apoi serbare câmpenească trei sute
de ani dacă se face pe plan central ceva transferaţi
preşedintele academiei cu doamna îi vrei mai mult de o zi
pe la mănăstirile restaurate sala personalităţilor la Cozia
sunt subiecte voiai un telefon nu mai e nici soare
răbdarea inconştientă a berbecilor până la tăiere bătându-se
ăsta scrie bă auzii uşa voiai să mai vorbim cum zbârnâie şoseau
te uiţi la toată lumea asta ca să nu mori cu uitare
vânătorii de munte pe Grui erau polăţi cu schiurile peste una
în curtea speriaţilor s-ar fi închinat brazii fărâmarăţi
glezna mai apoi altuia îi vârâseră baioneta în coaste
muriseră soldaţi şi brazii să-i taie nimeni îi urăşti
numai lor nu le-ai spus numele altfel generalul colonei
mi-arăţi genunchiul pătat oricât te-ai spăla cât era ea
acolo spală pe cap p-alea din coafură o fi având şaizeci de bani
prea dintâi cu muze vite invocate potcovite te-am citit scrisoare azi
metri din Farasalia ne încânte falia gurdwara Wadalia
ţi-e credinţa întru Toma tatăl tău mai mult ca-n Roma povesti-ţi-aş puja homa
ciorba de burtă dans Mărie Dunăre jie aşteptăzie
te-ai dus să te speli pe picioare singură chirurgie-n judeţ
mâine la Târgu-Jiu hotărât după ale noastre natalităţi
—————————-
SFÂRŞIT
