Viorel Roman: Superioritatea occidentalilor …?!
Ion Olteanu: Am citit ultimul dialog si preciez onestitatea cu care faci cunoscute si opiniile preopinentilor. Aceasta dovedeste taria de cremene a parerii de sine, ceea ce este foarte important pentru cei care isi asuma misiunea unor formatori de opinie. Eu iti cunosc modul de a gandi si in mare parte acesta reda si gandirea mea.
In tenacitatea d-tale ramai insa confuz atunci cand raspandesti conceptul de “unire cu Roma”. Intrucat atat catocii cat si ortodocsii sunt crestine, ar rezulta ca prin UNIRE nu se are in vedere credinta, care este aceasi ci religia respectiv bisericile. Or, unirea bisericilor este imposibila sau cel putin nerealizabila intr-un orizont demn de luat in seama, intrucat in spatele fiecarei biserici se aliniaza cohorte de zeci de mii de slujitori bisericesti organizati si educati ca o armata extrem de performanta.
Deaceea, eu mi-am exprimat opinia sa descifrezi conceptul de unire prin oportunitatea inceperea unei conlucrari autentice intre biserici si slujbasii ei, care sa accelereze dialogul si apropierea intre mirenii catolici si ortodocsi. Sa lasam in plan secund ierarhiile, care, in timp vor trebui sa sa adapteze la vointa credinciosilor.
Mie mi s-a parut ca m-ai inteles si ca imi dai dreptate. Totusi, constat ca insisti pe expresia “Unirea cu Roma”, lasand sa se inteleaga unirea bisericilor, care, dat fiind proportiile, nu ar putea fi decat absorbtia de catre Vatican a bisericilor nationale ortodocse. Vad ca si un bun amic al d-tale (Dimitrie) intelege ca d-ta ai in vedere “trecerea Romaniei la alta religie official”.
S-au implinit peste 3 secole de cand a fost creata Unirea cu Roma, prin Biserica Unita. Ea a fost mai mult o miscare politica prin care romanii din Transilvania si-au imbunatatit statutul civil fata de ungurii dominatori. Dar din punct de vedere religios, infiintarea acestei biserici nu a adus progrese esentiale in unirea religioasa a ortodocsilor cu catolicii, ci, dimpotriva a dus la inversunarea bisericii ortodocse si la un climat de ura si violenta intre mirenii crestini din Romania.
Revin si inchei: Importanta este conlucraea dintre biserici si apropierea dintre mirenii acestora. Relatiile dintre ierarhii vor fi rezolvate in timp. Tot mai multi credinciosi din ambele biserici, se indeparteaza de ierarhia bisericeasca.
Bucuresti la 3 iunie 2017
Viorel Roman: „Unirea cu Roma“ a ortodocsilor nu e cea mai buna formulare? E mai buna „Unirea cu Constantinopolul, cu Moscova etc.“ a occidentalilor? Detalii, pentru ca nu poate fi vorba in nici un caz, da care pe care, si nici de absorbtia, lichidarea unei bisericii in favoarea alteia, cum a fost cea a Bisericii Unite cu Roma in 1948. Si sa nu pierdem din vedere ca occidentalii au tot atata nevoie de crestinii orientali, ortodocsi, ca si invers. De aceea superioritatea materiala a occidentalilor si inferioritatea ortodocsilor moldo-valahi e intolerabila si nu de rare ori se uita ortodocsii de sus la occidentalii saraciti spiritual de materialism si consumerism. „Refacerea unitatii fara conditii“ a papei Francisc e solutia.
Sa ne reamintim: Iisus Hristos a pus bazele Bisericii la Ierusalim, dar crestinismul ajunge in Europa treptata, prin nordul Africii si se impregneaza de dimensiunea imperiala a Romei si paralel in Balcani prin Asia Mica unde e interiorizata filozofia, umanismul Greciei. In afara de asta, Aristotel in occident si Platon in orient, pragmatismul si idealismul crestinilor in loc sa concorde sunt seseori un element de discordie. Asa s-au format in timp la Roma si in Bizant, Biserici surori, care pot avea alt obiectiv, n-au alta alternativa decat refacerea unitatii voita imperativ de Iisus. De refacerea unitatii depinde pacea, soarta umanitatii.
Romanii, urmasii legiunilor romane, se simt mai la ei acasa in spatiul imperial occidental decat in autocefalia, devalmasia greco-pravoslavnica, a carei ierarhie slavona le-a fost impusa brutal de bulgari si bizantini la sfarsitul primului mileniu. Dupa 1989, renuntarea la ortodoxo-comunism, la profetului Amos si Kal Marx si reabilitarea Noului Testament, Mantuitorului, romanii s-au mutat si muncesc in numar mare in occident, unde se nasc deja mai multi copii decat in tara. Pentru ei unitatea, simbioza ortodoxo-occidentala e cat se poate de firesca, la ordine zile. Si daca luam in considerarea si viziunea Fericitului Ioan Paul II, „crestinismul raspira cu doi plamani“, vizita sa istorica la Bucuresti in 1999 si cea anuntata a papei Francisc in 2018, cu generoasa oferta „unitate fara conditii“, putem fi optimisti. Romanii stiu mai bine ca alte neamuri, ca toate drumurile duc la Roma si sunt in prima linie a refacereii unitatii voita de Iisus Hristos.
viorel-roman-bremen.over-blog.
Salerno la 3 iunie 2017