George Anca: POSTHIND
George Anca
POSTHIND
cuprins
SCRISUL ÎN SINE
2010
1976
1990
WALTZING
îmi văd de treabă
cutremurate ganguri
mai criminal
accesul la pustietate
de unde
non stiamo male
ne-om revedea
swagman
POETOMETRIE
lungi litanii
ferește-mă
Hecuba
latră-mă
vrut-am
sâmbăta
Ghirlandaio
de ochii orbului
poetometrie
interziși
barba lu Hegel
peceți
sunete peste litere
cum zbori
SFINȚIRE ÎN AMONTE
până și văzduhul
ochiul aripii
mărunte roșuri
sfințire în amonte
MĂ BUCUR CĂ AM DOUĂZECI DE ANI
bucuriile prăzile
în zbor
cercuri
pateric
dispariția individului
DODIA INDIANULUI
ne tăvăleam
iubire de mușuroi
farmece cât cetățile
fumul s-a așezat pe scaun
dodia indianului
UNION CU TAICĂ-MEU
ferigi polifonice
împăiat în grai
întoarsă roata
pasându-vă
părul frunții
hai Tagore
IULIE 2012
nu rugăciune
da’ se puse ceața
nici nu mai plouă
netrecut p’afiș
voie nu
se consumă
te gândești la Ofelia
ÎN PĂMÂNT
pentru că uneori o dusese bine
ce se întâmplase
nu mă mai interesa
aseară
s-a spânzurat
într-un oraș
mă miră
vărul tău
ninge urma
morții antici
făr’a ști
poteca
ceara cea topită
în pământ
ordalii paliditatea
POSTERMETIC
corolele
din cearta
de-un timp
VAL
creațiunea
vezi cum te descurci
năimire părintească
mă lași
neștire
ferestre
putrede simetrii
frântură Schlegel
pe strada Giovanni
palidă galben
gamela
kaironomie
SCRISUL ÎN SINE
*
respect uniforma militară
nu şi pe cei ce o poartă
cumperi de la ţigănci
acolo şi seducţia
Ţepeş vrea pe Comenius
Puşi că să nu mă emoţionez
de vâlceni
tu mândră de fractali
eu că am avut viaţă frumoasă
*
ţărani intimidaţi de critici
literari la ceainărie
concomitenţa turbării
mai negri şi porumbeii
ce adăpost stejarii
vizibilitate de incompatibilitate
nu veniţi după mine
că nici eu nu ştiu unde mă duc
*
renunţare la profanitate ou apter
arunc nisipul negrilor cormorani
ca monseniorul aş psalmodia
pune-ţi mâna pe scris de nici nu mai ziceţi
nu ştie nimeni e frumos discuţii ustură
a flata peste tinereţe o comuniune
om coagula congratularea
n-ai fi şi tot te-aş cunoaşte
cine ce mai aduce de acasă din tinereţe
toţi plecaţi în apropiere muzicalizare sufletului
*
rămân anunţului corectitudine
gutuia soarelui lumină
dantura ultimilor meteoriţi
calendă miasma ce
te fugărise din dosul
şoldului stâng
nu clor camfor
*
nu era ţigan că e alb
cuţitul în mână i l-am pus toţi
ucigaşii n-au culoare
criminalul îţi râde în faţă
şi mai scoate şi un certificate
că are probleme psihice
*
pe soarele de după ceaţă
cine-nchide cu doi gioni
ia şi masa şi borcanul
vă detraumatizaţi splina
tocmai m-a şters pe creştet
ce pasăre numai zbor
în inconştienţe nocturne
*
o să mor retorizând completări de efecte
voie numai a călca pe morminte
plâns prestator perorând credinţe de seară
mai bine de tine pe schele
acum lăsat grădinii
îmi voi sonda înscrisurile
plumbul zugrăvindu-mă
sud austral relansând imperiul
*
cu muzicieni pe vers
Ramayana sinuciderii
cu orbul Zahei înainte
poetul râu îţi aminteşte
viaţa de fluviu marea
visându-se om delfin avataric
ai ritului auz total pe ison
răpirii în nerecunoaştere
personaje te caută în persoană
luminozitate eufomană
*
eraţi voi în gol negoi
din femei să mă răsfoi
ora unu către doi
ce să însemne poezia pe viaţă
dacă nu un sfat supravieţuitor
transă spartă în auricol
a ţine seama de fluier
şi când nu-i mai auzim sunetul
şi când nu mai suflăm
*
cine începea judecata
arătura reavănă mai
mărunţită prin trecere
alibiul poeziei în
faţa represiunii şi
a morţii sororale
muzicalitate sintactică
transferate penaje oceanului
zăvoi de sălcii grâu mustăcios
ca-n avatarul trifoiului
numai nebunia iubeşte
afinităţile podesc întomnări
de stil lupasciene
fiară semantică poetul
Alcandoriei ideal albastre
molia din fundul ghemului
şi cui i te-ai mai retrocedat
n-am vorbit servire
n-am servit vorbire
dodii şi iambire
*
întoarse colonii
putreziciune fertilă
ori paşti ori îţi cauţi ghinda
muzicalitatea e a scriiturii
inspiraţia frigului ceaţă
zilele gările
pozitivitate până la dărâmare
*
din flux şi la zi
pe strada evidenţiaţilor
ai dreptul să vrei-vrii
aură pe pământ
cap de cal flămând
corecţie de ziduri zugrăvite
taci ca-n filmul celălalt
teatrem dinulescian
*
îmi cerusei carapacea
rariţa grătăruită
de-o paranoia crăpată
modelelor haplea gândac
refuzându-şi compania
ce vă ţistuiţi clopoţei
n-ai scoate ochii leului
de pluş cum nu te-ar
hipnotiza beculeţele
oarece comando în scris
blajine bulevardisme
de nu şi ţigăneşti
erai curioasă de societate
dumnezeirea morţilor
peste vieţile rămaşilor
linişte în paşi de îngheţ
zburate florile de piatră
la greul sărbătorilor
Alexis Carell mi-e prieten
de când în Waikiki
călire sans aleluion
(2010)
1976
Le zuav prends son bain de pieds. Sul ponte di Perati. Ritmica are un fel de pas haotic, nu-s legate întregi enclave. Tinde să devină un ansamblu conturând o idee, nu un personaj. Dialogul nu este declamativ. Dacă i-aş lua linia, ar putea să fie descriere, dacă pun linia, ar putea fi vorbă.
gheţii-i cânte scaldul
nordul renul mut
unde este caldul
de anul trecut
m-am temut într-una de vrăjitorie
întâi s-a dus moartea din suflet
apoi timpul dimineţii
orb alergându-l
nebunul înverzeşte sub stejar
îl întreb ce face şi tace
Sunt un om modern, mă pot sinucide în orice clipă, mai ales în somn. Noaptea numai în beţii, dimineaţa, să te ţii, nimeni nu s-ar mai trezi. Viaţa mea va fi ma vie. Nana a mers la grădiniţă cu şorţul murdar. A plouat violent vreo oră, apoi a răsărit soarele. Ha uscito il visto.
pe oceanul indian
de-acum în patruzeci de ţinte
adânci şi gânduri şi alean
le voi întoarce către minte
ci astăzi plouă pe copii
chicotitori în alambice
cum ieri învins mă jeluii
de vremea gata să se strice
Zvârl în aer roată de ceasornicar, limbile pedante împletite nimb.
mamă de etern copil
cu partea zilei din ajunul naşterii
ciur spălat de lacrimi
plânse peste Dumnezeu
în pustiu de strigăt
nimeni nu ascultă
în zvonuri de nebun destin
tulpina clătinată
însoară cavaler de floare
Taormina dor soare-n rădăcina mării munţilor ziua Taormina.
Ianuarie 1990
Prima giornata internazionale di un lepraio. Mitsubishi mi stupishi. Una democrazia per tutti. „Ceausescu c’est Satan” (Eugene Ionesco). Presidente dei Lincei scriind la Ministero degli affari esteri pentru viza mea. Imagino che sarai alle stelle. Fellini, La voce della luna seducente. După atâtea în India, o conferinţă în Italia, în deschiderea ISODARCO, Pugwash. Evenimentele din China. Schaerf, aşa era Italia până în 1955, zece ani după zece ani de fascism-Mussolini, nu 40 de comunism. Mi-o trece depresia. Ascult sesiunile, economisesc ţigările. Papa sărută pământul guineez. Curiosity killed the cat.
mai e nu numai un mâine
te-oi înţelege de Câşlegi
cât mă alegi
mărar fir fir’ar
doamne dialectelor
fulgilor zăpezilor
copilăria
Folgaria
vorbirăm de la
revoluţie la revoluţie
ocupaserăţi sociologia
faxurile xeroxurile
le şi stricaseţi
piacere chiacherata
a la Mahabharata
mama Anghelina
nu-şi sărută fina
c-are pe Georgică
în tivu adică
nu mă cunoşti neprima
zăpada face clima
ce respecte de aspecte
la ucideri indirecte
trupul zăpada
moartea mama mea
dacă nu murea
nu se năzărea
jumătatea sa
revoluţia
montagna su’ nea
cutărică va
m-o admonesta
momo de-o mânca
şi cu dodia
ce dansa mai ba
ce ringrazia
râurile-n şa
omul mare lumânare
cere-mi vulturul de mare
că e timpul cu Olimpul
când se lasă anotimpul
diferenţă numai una
mâine voce della luna
pianola Nola Pisa
frunza nemaiplânsu-mi-sa
cavalerul rozelor
sto calore al Indore
Lumea are nevoie şi de zăpăciţi. Magistero Occupatto Firenze. Il perche della rivoluzione romena e il ruolo di studenti. David Carlton n-auzise de John Fowles. Capire per cambiare. Mafia, modo di pensare. Dimenticare Palermo. Per sempre la nostra settimana in Folgaria.
ca-n tinereţe Doamne
mă scriu italic
de ne dai entuziasme
mai sus de groapă
salut găinile roşcate
cu tusea frontului
mă uit la tine pământ
nu te-am văzut de când sunt
de ce i-ai muşcat sânul
i-am spus că seamănă
cu mama de demult
ea nu se supărase
arhipelagomani
abia mă mai vândurăţi
pe la americani
o mână drumul
alta scrumul
auguroni
cu Berlusconi
turnul patru
de-a străpuns
amfiteatru’n
soare uns
prin tunel de inel
prin inel de tunel
şo pe el Jundandel
ca la carte cocartel
am sărit mort şi-am mai
morbidizat şi studenţii fiorentini
Romei nu-i pare rău de mine
memoria mai blândă ca
palma de te-ar fi scris
mai multe aveţi voi să-mi spuneţi
precum unui italian
eu le-am spus tot până la voi
ce-mi spuneţi nu ne-aude nimeni
e-un joc pe viaţă altă viaţă
mă mir că nu v-am cântat
fiorentini ca trentinilor
apa-a treia Dattatreya
oranjă theodiceea
atunci magi neelectronici
fac picioarele lui Donici
mai ziceam şi de Palam
nu Abhu Dhabi haram
un deşert un peisaj
cu petalele spre Raj
dehotărâtă undă
pe ce canal o zi
albastru pe albastru
la margini oranj ji
respectele budhiste
se cer în palmă mi
s-a părinţit boema
din dorne de copii
luna pe avion
al doilea conson
format italic talii
prin fier mai mult da Vinci
ca peste Australii
albane preţ de incii
din Cezar pelogalii
îmbracă-se provincii
în noi ba în Abdera
Ierusalim Isus
certându-ne himera
de-a dreapta luna sus
parola de-a pământul
filigranat computer
că nu fereşte sfântul
nimic ce dă din uter
oricât pe dânsul cântu-l
în praf e a mea mutter
pe gri ce grigii noxe
ori harcea-parcea coax
bebeilor cu doxe
îmbătrâniţi în antrax
şireturi ortodoxe
retrase dinspre Ayax
dacă Belgrad belg nu rad
Babadagul astă-vară
cu măgarul poze-n vad
la un stâlp de v-afişară
ce-a fost nu s-a dus ce cad
îţi curgea matale-n moară
mă mai macini te mai fad
mângâi mort că domnişoară
e-un italian de stâng
zice vine Timişoara
de-o rima cu-a lui Ferrara
luna-n dreapta n-o mai strâng
doamne unde-ţi petreci seara
că mi-e mintea numai crâng
disciplinându-ţi rana
de te închide dublu
cu pastorul de prana
şi colapsul sub rublu
tot ţii cărarea Crana(h)
uşchitelor lui Hublu
jos ard lumini tămâie
până peste Banat
Eminovici rămâie-n
cerescul împărat
altarele mângâie
şi melancoliat
puţin pe o pedală
jumătăţind vestală
aseară în Florenţa
sau Prato prepotenţa
haşiş fumat la minim
şi ţi-adormise inim’
Se zvântase în Tirana brusc (dacă mai invidiam Italia, o făceam şi pentru Albania). Sentimentele Indiei, în trei mesaje – Vinod cu poezie, Margaret cu prietenie, Lali cu Jaipur -, m-au repus în cosmicitatea gratuită a unei vieţi de tinereţe împreună. Fata e la engleză, ajunsese mai devreme cu o oră la gară, trece, i-am zis. Mai văd oranta spre Transilvania, ne-o ierta laurul inima şi inima laurul. Mi-a scris aici Rosa del Conte, cu o tăietură de ziar dupre moartea lui Franco Lombardi.
de-aş revedea Trastevere
statuia lui Trilussa
aşa picioare tefere
cum Vaticanul nu s-a
prin câte expoziţii Dino
poate uitat ca de Umberto
continua de-atunci revino
că inima tot nu mi-ai fiert-o
scurtezi transcrisul pe pământ
cât ezitaşi pe terra
n-ai compara-o pe cuvânt
regala şi galera
credeai ziare sus de nori
în catacombă pururi
atunci acum de două ori
pantofii fără şnururi
străinii după primul foc
priviţi-i fetelor la loc
şi doamnelor din poloboc
traduceţi mai ad-hoc
pe epigrame zboară zgura
dintr-un păcat o moarte dar
după amiază mi-e arsura
între Asura şi ursar
n-o să-mi pară rău de procese
cerul ridat înţelese
reînnoroită cadaverie
de sine reproşându-mi-o vie
ca plecarea orei a doua
sosirea nu mi-o fi de-amboua
în aer tăcere sub limbă
vocabularul se şi el plimbă
Octombrie 1990
mila Lisabona
întoarsă New York
amurg altei vieţi
nici vorba frumoasă nici
nesfârşita patimă
nu ne mai iartă
păcatul locului
chinez în zen
mi-aş scoate pantofii
platani sintactici
nicio mirare
nimeni primindu-te
nimica n-avusesem
asemeni mă vei pierde
mi te va ninge barba
a birui norocul
neastfel de mă aflu
curând în altă lume
Beatrice imaginează-ţi-l
pe Dante după încheierea
divinei comedii
WALTZING
“You’ll come a-Waltzing Matilda, with me”
îmi văd de treabă
îmi văd de treabă pân’ la moarte
viaţa înapoi la întâmplare
cum iar de noapte mă trezii
low murmuring equivocal
Clarel de Melville
too intellectual to be popular
ce-ţi doreşti tu ca autor
să nu laşi zăpada singură
zăpada nu citeşte pe Homer
dramatizându-l marfă
shakespearian Moby Dick
miltonian Clarel
vorbim să nu ne înzăpezim
s-a însorit cum vorbisem
breath a low prazer at every step
cutremurate ganguri
cutremurate ganguri
mai ucigaşii granguri
nesinucişii canguri
intru şi eu cu întârziere
de-a dura Gotfried pe la voi
printre minesengeri
ploaia opri lumea
voi lua notiţe
ce repede trec războaiele
acidul schizo
parteneriat philo
filoschizofrenie
mai criminal
mai criminal cine nu ucide
desculţul cerşeşte ciorapi
vertijul schizofreniei
armata mitralia în mine
de unde sunt nu pot
să spun potoliţi-vă
laviţă străvezie
viaţa sitarului
în îmbătrânire
pleoapelor bătrânele
grevă înfometată
mă lăsaşi sec
accesul la pustietate
accesul la pustietate înţărată
printre îndrăgostiţii pinguini
puneaţi ţara pe afiş
giornalista di scala
neidentificat cercetătorilor
într-o clădire stalinistă
nepoate pe sub chiparos
se poate trăi frumos
la domnul Iisus Hristos
inimă jucătoare de şah
ochi de muzică
şerpuirea paradisului
de unde
de unde atâta speranţă
pe amintirea de treanţă
nici culoarea garanţă
care că plouă galenţi
până voi ajunge alegere
pe malul oceanului
ne gândim la lucruri sfinte
împreună din respect
pentru părinţii părinţilor
să-mi corectez Tatăl Nostru
să ocolesc politica să
laud pe Eminescu martirii
non stiamo male
non stiamo male tufişule
nebulbucată picătură
şi voi din altă baladă
soră-mea vine de la Râmnic
eu vin în Australia
Doha-Melbourne 13 ore
stăm de vorbă cu ochii
antipozii să ne trăiască
şi noi dincoace
zilele se pocnesc
spre călătorie
peste Pacific
ne-om revedea
ne-om revedea zaruri
scăpate de vulturi
pe ouă încondeiate
Lawrence ca-n Serendip
cu Molly eu cu
Matilda mioritic
fiecare cu australienii lui
înapoi la knapsack
soră-mea blesteme
la persoană şa amurgul
neovitalitatea foamei
împăcate serafic
swagman
swagman mâna asta blondă
cu depresie Matilda
cu voi mă învăţasem mării
swagman premoniţie
ah tăiarăţi crengi
cu flori de tei neînflorite
mă ţin de Matilda
cu spatele frontului
potere zamindari
sutters culaci
pampa gaucho
depăşită (sin)ucidere
POETOMOTRIE
lungi litanii
lungi litanii rouă anii
sufletul la han cu hanii
spune-mi sărutarea iar
cu tătarul de la ţar
muzica îl vindeca
pe moşii spre Moscova
Avicenna Cantemir
cum mă mir nedat la mir
o capră imensă căprarul pierdu
în cântecul fetei din Xanadau
infirmiera şi jalonierul
se întâlniră a bate fierul
judecă şi tu dacă mai ai la ce spulberându-te generaţii ucise în singurătatea-le cui mulţumire cum şi de unde să mai citeşti o carte românească filme hai-hei-ho muzică lasă te latră la uşă glorie muncii noastre antivoi vedeam petalei ardenţa către petală dracul în grevă în rest numai la cap ţi se păruse oricum altfel după cancer mai sută la sută postumă suflarea adevărată după trei zile nu vă voi mai cunoaşte mormânt durează-ne mileniului niciodată spală-ţi picioarele ispăşitorule ţap din miş-fărâmiş rău îmi pare c-am fost om raselor nefast sindrom bine-mi pare să fi fost rostul fără rost de prost sub călcâi feţe de neam altuia gutui în geam
1987
fereşte-mă
fereşte-mă de digresiuni
şi nimic în sanscrită
pe câţi nu v-am citit şi pe tine
pentru uzul pastorului
chiar azi te voi cuvânta
improvizându-ne retorica
a te scrie imprescriptibil
cu paiele miriştilor
Hecuba
Hecuba domneşte-mă mumă
nu ca Medeea uiumă
uiumului du-mă
Africa e Tismana de nu-i
aprinsesem lumânare
binele fâcându-vi-l
chiar m-am uitat în geneză
şi voi de pe drumuri în arhetip
el cu terenul eu cu scena
albastru cu pene albe
nu-i dai un pui şi lu’ fi-miu
îi dau da’ să-l aleagă
printre busturi bombe
gheara ştampilează timpul
premiu transportat naşterii
pe consternate hamuri
contemplu nefiinţa lui
dumnezeu gândindu-mă el
sălaş Sălaj
purpura pururea prapur
lirică ilirică
statuia propriului curaj
patriotism diasforie
gondolă plină cu muzicanţi
2010
latră-mă
latră-mă din mausoleu
la numărătoarea stelelor
sinele lătrăturii în păsări
lanterna alternativei
în mlaştina louisiană
caducitate acadiană
Creangă Iancu Belimace
avara violenţei Ziţa
grec în tren spre Bucureşti
vrut-am
vrut-am tărâm de Marioară
oasele fetelor munţi hotară
cum le-ai vindeca le vorbeşti
soru-meo şi tu plecată din Budeşti
sânget nici sfânt nici get săget
danii tot voievodalului nucet
prea tare apretare guler berii
a nu mai răsări la gât misterii
de cum Glăvile Ruda p’unde
ne e vara halucinaţie funde
croncane Kojeve via Ricoeur
recunoaştere mitralior
dor de mers până-n pârnăi
sunt la Aiud Marioară hăi
2011
sâmbăta
te ia şi te ajungi din floră
în fauna ce ne devoră
de pe Paris ori Cavalary
de-o seamă numai cocălarii
scăpaşi de viu la Minodoră
surorilor la altă oră
predestinatelor contrarii
înfrigureze-le ţânţarii
citire ceaţa evangilă
a copiei şi nu copilă
ogorului că ne împilă
din iapă cal din maică-ta
oracolul ci camăta
adjudecată sâmbăta
Ghirlandaio
pe ce proiecţii câţi din sat ori eu
placenta împingând-o apogeu
fetele popii Hercule Anteu
zâmbeşte-le şoiman egeu
tinctura Ghirlandaio picto
ci tu la Putna Benedicto
nici senzualitate stricto
sensu’ ca niciodată ficto
tendoanele alerge pinten
sărit de coardă orfic minten
braţele ursitoarei cin’te’n
chemam şi nici Chirică osc
în boască şi mă recunosc
rachiu la Kir pe ploscă pleosc
de ochii orbului
de ochii orbului ghirlandă
Ghirlandaio te apropiai
a cui Florenţă tremura
Domenico arabo bianco
nera domenica împărat
vorbeşti ia aşa în dodii
titlu din fraţi Dodonei
biciclistele schimbă calul
bine de titlu când şi vara soră
buon fresco Franceso
ultimul răcnet revederii
paloare celorlalţi
poetometrie
nonsens purtător de dodie
muzica dodiilor zodiilor
serpentina pe ouă
pază neplimbată pe cal
bostanul cadenţa vântului
stor tras seminţe moldovene
poetry reflexion group
trepte tunse de premii
pe cine şi alunecând faţadă
tată ce copil ţi-am fost
floarea dumnezeirii născute
one para word criterium
interzişi
interzişi neînţeleşi nedescoperiţi
asasinaţi sinucişi decapitaţi
represiunea poeziei poezia represiunii
dictatura până la ucidere
induce trepte reactive măreţe
pe care le represează sadic
ne pregăteşte moartea fizică în spirit
ne simţim interzişi ca persoană
n-avem decât să ne radicalizăm
ne încrucişăm dedicţii în stil
ne confundăm cu peisajul ni-l
apropriem şi-l transfigurăm
chem nişte poeţi dacă vin
arăm trovanţi contez pe mai
nimeni când nici pe mine
barba lui Hegel
Barba lui Hegel era o contabilă
aplauze la pagină închisă relicve
staliniste în recuperarea pierderilor
cu respect figuraţi evidenţe ghetto
ce se alege de arhivă inspiraţiei
trendy craniu în croncănire
coincidenţă convulsivă pe frig scenometric
ţine-mă închis în casă că-mi fac partid
dai bani să-ţi auzi numele botezându-se
peceți
peceţi pe-a ceţii pace acid Cid
crema cremaţiunii australe
fără opoziţiunea matale
de-aici primitei bărbi repeţi delocul
fie-ţi lene să mă muşti din o mie una cuşti
frunze în veşnică scuturare noi nealtoi
în coş de dus pe creştet aşternute
merele pe basma a mă prefera
Maricica turuind adulterele coloniei
sunete peste litere
sunete peste litere mantre pe cabale
armonia cât cu manuscrisele avatar
apoi limba ălor strămoşi manuscrisului
numai sanscrita dacică lipsind
de chiar nescrisă mai mister
de-a fi şi existat cu martori
cântăreaţa tăcea nu şi blonda
soarele ăsta defileze-ne marasmul
de-o bătrâneţe încovoiată rid arid
oralitate pe scriitură mantra pe
scriptură dogme cu mit dinamit
după meci metafora maya Brahma
visele toamnei trecură în visele iernii
mărturisindu-ne viezurilor cosiţi
aum vum pe viaţă rugăciune
cum zbori
cum zbori te văd cu ochiul aripii rupte
pe rugăciunea neam de părinţi năimind
potopiţilor stropi oaspe înstrăinatul
d’aer ancestru respirestru Alkyone Gyr
happy Hyperion pe prima linie coborâm
cum n-am mai fost ieri la teatru da’ mate
matic pohod plimbarea exilului Daniel(a)
Potaisa Ieud(ox) fericirea neutrosofică
trebuie să ne vedem ştii multe şi nu-mi spui
Dumnezeu a dat României pământ arabil
stea logos(tea) şi voi euforii de după joi
poarta de lemn cu lanţ şi pericol de moarte
SFINȚIRE ÎN AMONTE
până şi văzduhul
până şi văzduhul furându-li-l
Hecate adumbrindu-i
cu melancolia lui Lazăr
plutaşi pe sânge
la judecata de apoi
cea mai iunie
surori nebuloase
feminizează arhanghelul
ghiceşte-i sabia în coran
băută statornicia
tot ce spune marea
filmarea miezului
nu mă mai mir
de umbra voastră
nu se mai înnoptează
1996
ochiul aripii
ochiul aripii rupte
zbor grâu d’aer părinte
Troiei întors în capelă
toţi duşmanii priască
stanţată bunătate
oratorule nemason
să ne vedem ştii multe
şi nu-mi spui te aştept
mumie cu propolis
poartă de lemn cu lanţ
pericol de moarte ce crezi
că m-au întrebat câinii de tine
mărunte roşuri
mărunte roşuri strepezi-ne-ar stampa
de-un scris puşcăriaş mai la catarg
arvuna nu ne-ar mai aprinde lampa
argonauţilor din argo arg
stampa din ruguri focurile ardă
catargul negrilor carâmbi cocardă
lampa conchistei din pitici petardă
arg sparg de lanţ târâş în gardă sardă
sfinţire în amonte
sfinţire în amonte în aval arest
anule vanule negre pegre
apa bărbat glia d’arat
înţelept semănat amputat
târşite picioarele scaunului
ce ştim noi şi nu ştiu personajele
mantre cu poze din Rajsamand
şi mă duc să-mi cumpăr mere
împiedicat în rugăciune cu
litere mari scrise ca lui Dinică
zenit copacului cioara
păienjeni iubindu-se dedesubt
sunetele grupurilor antropice
abia rărită a îmbrăţişărilor rasă
nu aur nu argint nu daci nu români
să ai ce plânge minus propria persoană
mantras in Communist jails
communicated by Morse alphabet
some voices recovered by mantras
yet I’ll keep quiet to you in Moscow
iar după ce-ţi murişi tatăl
telepatii opozitive oedipian
nu te împaci la persoană
pripon de voie caravană
departe de autocar vedem avion
de nu pescăruşul Johnathan Livingstone
adulmec neculme ulm e
goluri de goluri chenoză
salvarea n-o mai corectasem
muzicuţă strune dopitecu
dinte Călugărenii îmi zboară
la distracţie o colivioară
cu civilia cuci pe crac
la viezuri oile darac
tăiară din doi creanga Savitri
prin Aurobindo a ne măiestri
ne aşteptăm necunoaşterea
fiinţe de vorbire nici cuvinte
în cochetărie agonică iernile
nu ne-or mai spânzura splinele
vasilelovinesciană caprină
ciori de gălbenuş cerului glină
de ce am paşii mari mă minunez
regretându-mi caii umbletului
2012
MĂ BUCUR CĂ AM DOUĂZECI DE ANI
bucuriile prăzile
bucuriile prăzile
numai pescăruşii
fluviul ascultând
cum intră-n mare
munţi în irişi
zăpezi topirii-şi
tipar degeaba azi
peste alb bocancii calzi
atât de albă
pasăre
că nu m-a
mai umbrit
pierd ivirea
vorba umblă
oh privirea
fără umbră
sub câmpuri
dorm eroi
de-o vârstă cu mine
mă bucur că am
douăzeci de ani
în zbor
nu mai vreau să fiu vultur
cu o aripă de noapte prin care
mă sfârtecă pomii izbucnind în floare
cu o aripă de zi
ce-şi pierde penele zorilor
între păpădii
nu mai vreau să fiu vultur
peste piscuri cu zboruri prădalnice
în căutarea prăzilor jalnice
iar cei de departe ostenindu-şi privirea
să îmi invidieze îngustă rotirea
nu mai vreau să fiu vultur
lângă râurile care se tem să mă oglindească
deasupra fericirii păsărilor
din palma deltelor omenească
o floare de gheaţă cu rădăcinile în stelele reci
şi-a avut tulpina în mine
însângerându-şi petalele pe pământ
astăzi o simt cum se spulberă
în primăvăratecul vânt
o în dimineaţa aceasta uimit să fiu
ca atunci când am văzut primul om
când între ruguri de zăpezi nu-mi găseam iubirea
căci zăpezile se topeau stingându-mi fuga
şi dezgoleau nemărginirea
cineva să mă asculte cineva să mă strige
mă ard plămânii zbătuţi sub coaste
şi cu pliscul înfipt
în aerul singurătăţii zguduitor
vultureşte ochii îmi scapără împotrivă-mi
în zborul cel mai adevărat în zbor
1963
cercuri
cercuri rupte
potcoave golfuri
iubire străină
zenit spre nadir
drumul rătăcit
se sfâşie în păsări
blestemate să mă ducă
una alteia
pedepsindu-mă cu
întoarcerea la
pasărea începutului
pateric
a domnului cerească mângâiere
n-o cere doamnă văduve inele
ciocnindu-se falange spire sfere
când n-ai muri rămase toate cele
rugămu-i-ne din apropiere
să ne mai lase pradă jele
cu tinereţi în floare fiere
codrene haruri retezate zele
a chinului vreo duioşie breşă
cătarea ceruită stup homeric
spitalul leşului frăţie leşă
de la cutremur cancer întuneric
pădurile tăiate vană meşă
nirvana mâine seară la pateric
dispariţia individului
dispariţia individului
profesionistul e socializare
artistul sub profesionist
nici identitate nu se mai spune
împăcăm accente între calende
la o premieră reverberă parla
vaporozităţilor pe iaht dar la
urmă aramă regressus liana cobră
genul curgător de-a nimicnicia
nu ce ni se întâmplă nouă vecia
ca să vezi nimicnic explozibil cap
de ce mă mai ridicai tradus harap
încolibata de-o ochesc pasager
pe podiş înscăunat berber
în traci draci daci taci
nimeni ştiindu-te ba vârcolaci
uniţi în vicii cărţi şi table
părinţii noştrii-al meu contable
lentă mentă alimentă
de se lamentă că dementă
2012
DODIA INDIANULUI
ne tăvăleam
ne tăvăleam deci veseli şi nerafinaţi
veveriţe săreau peste ulmi ochilor
trăiesc să mântui dam de înţeles
ce curge de departe cu ploaia-n acest şes
nimeni cu faţa spre plecarea mea
în viaţă mai sunt dascăli frenezii
tu unde te pierdeai necunoscută
de omul tânăr care te sărută
lung şirul două câte două
în rochii asurzitoare fete mute
paşi către sud cu gesturi de vocale
adio alte puncte cardinale
1964
iubire de muşuroi
iubire de muşuroi prea plin
cu pene de cânepă
iubire de muşuroi prea gol
cu unghii de nicotină
femei de azot meteorii răsfiră
orfici la scaldă sar după libelule
pietre de moară scrum către fund
cap la cap urme fosforescente
sânge înmulţit întrupări
din rădăcini coroană
din ambarcaţii lumânări
păienjenii ucişi pe maluri
egalul braţelor întinse
trestie arzând precum părinţii
înghit cireşe stâjeneii
pe bărci între leşinuri
ai reînvia-o aş lua-o
îmbolnăveşte-mă de ciumă
la distanţă de om viu
în jur şi trebuie să fiu
rândunele în felul cârtiţelor
se dau jos de pe cai
fiica vântură pleavă
peste creştetul fiului
s-a dus urâtul a venit curăţia
cum se face o barcă încep cine ştie
mă poartă în pântece
mă varsă în descântece
nimicul infidelităţii noastre
numărul deţinutului Pitagora
întrebi poetic răspunzi cinstit
îmi place aluzia mălai îmi
îngrop jarul de pe soartă
crească pădurea crape
gloaba jucându-mă
de mic copil în copite
mi-e teamă de viţele
înfipte în temelie
lumina împrăştie cadavre
plec pe sub lâna oilor
nu mai aveam ce blestema
calul scurmase tot locul
închinându-se cu copita
morţii băteau limba clopotului
1964
farmece cât cetăţile
farmece cât cetăţile rase
de pe faţa pământului
ci să iei farmecul
din dor şi spor
cele ale Circei
cele ale Medeei
ale bălaiei Perimeda
Perimeda Agameda
dimostrazioni matematiche
principia mathematica
farmece vrăji desfaceri
îmblă ţările hotarele
să-mi aduci dragostile
fermecătoare diochitoare
strigoaice moroaice
rouă rouliţă să mă speli
de tăte urile şi făcăturile
nu trag cepurile
ci trag junghiurile
desfacerea de la mine
leacul de la Dumnezeu
cu brâu de cinste te-oi încinge
câinii cât sunt de câini
gadini cât gadinile
albi mieii miezului de noapte
soră-mea venise cu mine la spital
ceilalţi s-au închis în casă
şi plecase sora singură
mă aşteaptă pe după busuioc
un pas şi poate voi fi sănătos
pasăre-n vârf curtea adună
ciocul sub coaste adună curtea
pasăre-n vânt adună carne
ochiul în urmă curtea adună
râtul porcului în iadul nostru
orbeşte porcul nostru din iad
râtul porcului la noi în iad
râmă orbul iadului nostru
atunci a început cu noi să bată şi vântul
când tremură carnea să bată vântul
atunci a început noaptea vântul cu noi
când bătea carnea cum bate vântul
de uscat se usucă de fumul tutunului
suie la ceruri cu fumul tutunului
rădăcinile i se usucă de fumul tutunului
cu fumul tutunului rămâne în groapă
nu rabdă nimeni
opreşte am oprit
de sare încolţită
pajiştea aleluia
mă spânzur deasupra
mortului
frunză în lumină
mişcă-mă Frusină
zările-n opaiţ
mână-le cu caii-ţi
limpede odraslă
roşie la maslă
hoaşcă-n sărăcie
leapădă leşie
gâdilă cu vârf
presăratul stârv
zăul cu măsele
dă-ţi-l în obiele
ugerul omizii
iapa moartă Zizi
te toarnă pumnale
în inime goale
mult grădinărit
creşte desfrunzit
croială de bâtă
spinare oricâtă
ouă peste ouă
nouă peste nouă
vinde că visez
pe cap de crestez
capul peste piept
barda ţi-o aştept
neagră arătare
stinsă lumânare
1965
fumul s-a aşezat în scaun
fumul s-a aşezat în scaun
ca mine şi ca tine
ca domnitorii
noi mai fumăm
fumul ia loc
din ce în ce mai subţire
până nu se mai vede
încing locurile
cu fiinţa mea
ce poate face
un fum mai mult
ce poate face
mai mult un poet
nu-mi va căuta nimeni
în manuscrise în loc
de viaţă scris tristeţe
fiinţe iubite prosternându-se
în faţa celor odioase
văzduhurilor le era frig
această înecare de
pene în apă vie
trupuri amurguri
ei o pod muzical
trintrece râu fără mal
pe vale
ne aştepta
ziua liniştirii
păreai atâta de
sortită mestecenilor
mirii
preafericite locuri
cu mine la mijloc
neaşteptând
netulburând
decât o viaţă pe pământ
să pot să vă-nfăşor
ai mei v-au înviat cu moartea lor
pierdere de dealuri
e trecerea timpului
fără de viezuri
vizuini sticlind
ca ochii fiarelor
1965 / 2012
dodia indianului
în dinţi de-ai jupui cireşi
sub coastă printre şerpi aleşi
din trupuri grase de ţigănci
cu ochi în vârful verzii lănci
rupându-te aşteaptă taică
pe buturuga cu lupoaică
solzoasă fără rădăcină
şi indianul o să vină
dinspre pădure paie sterpe-l
vor suge oasele să-l perpel
la trăznetul din norul verii
prin piatră de-o să-i urce perii
nu-i fânul verde ci se cască
o geană atârnând de mască
de sub vapoare cu turban
resteu la jugul lui Plăvan
1975
carrozza Montale
ando da Basarab a Târgovişte
con il treno che l’aspetto
nella stazione da poco tempo
lettera del mio occhio
guarda una parola-uomo
viaggio tutto nuovo
freddo tra gli treni
non pensando a Bacovia
beve amico dimentica il vagone
imperio vivo guardi les lettres
paese viva che non esiste
ti prego accettare essere mio padre
anche del mio personaggio
con chi sta saturatore in civita
che passe incoretto nella lingua
che fa il maestro da lontano
la sera a Madrid con torrero
si scende una colomba
in ambiento di tutti questi stranieri
giovanino facia dell’aqua
spettacolo di coraggio epoca nuda
guerriero sul cavallo a vale sua
inamorati cieci perduto linguagio
nessun’ scienza nell’ carrozza Montale
1975
UNION CU TAICĂ-MEU
ferigi polifonice
ferigi polifonice codobatura
ştiai de la poartă octava
de nu din familie te-i stinge
garderobieră fostă cântăreaţă
bucuria vieţii tale marţiene
cum ţi-ar fi scris clarinetul
extaz partita o nimica toată
prana atman revelaţie diafană
pe-acel Enea însuţi acompaniindu-l
întru frăţimea defunctă naintea
naşterii tale spre mormânt francez
ferisem vântul că inspiraţia are grijă
împăiat în grai
împăiat în grai sub foale mersul
confesie harakiri fântâni secate
înghesuiţi în flacăra aceleiaşi lumânări
la ce asupră dezlipiţi de amintiri
planul să vă lansaţi între voi
tema balaurului am ales-o pe doi
din mari scriitori nu v-am scos
şi oarecare replici la diferenţe
mă ce ne mai deosebim sub copac alb
Marian mă declară ultimul mare poet
cunoscând el toată poezia lumii
pe ce metodă să mă iau şi eu în serios
întoarsă roata
întoarsă roata cer de palmă crucii
n-ai tu mierlă gibă zbori prelucii
mă păsării gangrenei cu mărfar
la mana înnăscutului nu m-ar
goana de propria amprentă reperabilă
plus vârstele pripon învăţului umil
nici faţă pe coclaur revelată
confuzie de bici şi înscenare
femeile rendiţii şi mai religioase
pe milă adulteră cu badea dumnezeu
atâtor tartori coralieri plutire
cui să-i mai mulţumesc risipirea
sau m-a scăpat din lanţ chiar Iahve
să mă fericească în neştire
pe cuvânt în peisaj respirator
într-o retrocreativitate cuvenită
chiar proba pogorârii amanet senect
în loc să mă plouă voi răsfoi nezei
p’odihnă din unul mai câţi de-a berbecii
limba de carte rit armonii negative
tatăl tău în cerul meu îl văzusem soare
cuvânt gol cer gol condac d’ac
scut concrescut nimic pe sus jos viermi
tatăl jos cerul sus zaruri spânzurate
cereştii locului pe după nunţi polog
ori nevasta ori rugăciunea domnului
frumoase pedale discobol cu floare
primiţi în împărăţie cu pluguşorul
opt şi cu şase doişpe altfel sonet
ca ieniceri ci milioane la muncă pe fugă
recăpătat tărâmul părinţilor crezuţi
crimă de mierlă pe după gibă
credinţa cuvântului armonic de pierdere
pe-un cult din mulţi copii şi fraţi
a câta naştere craterul suferă
peste câţi pogorându-se mut
de-am spiralat nu necredinţa-mi
satana sanatana dharma osana
din nefericiţi pre schizofrenici fericind
şi din cine confetti de Maramureş
pe-avans d’op colbuit alarmă liniştirii
religia este pretextul propriei credinţe
credinţa va fi fost pretextul religiei
soare în cer şi pe pământ Petcule
amnezia metamorfozelor halucinatorii
decodism dante(lă) doct(o)rina tei(stă)
dialogismul represionar irealism duo triolet
parasintaxă infra veena sitar & comp
altă pleavă de rântaş te distraş’
câtă inspiraţie comunistocraţie
de nu ne lăsăm vezi ui poka furnici albe
noroc de crăci pe apa moartă-n păpuşoi
Iahwe mână amputată într-o poezie de
Blaga durându-l de nu-n psalm
spiritualitatea poporului român apud Stăniloae
hai că vedem lectura la Comedie
pasându-vă
pasându-vă voi parole ori persoane
mă delas propriei destinaţii
şi-o mai fi vorba de la sine
da’ nu pot să nu-ţi mulţumesc d’atenţie
care nu cântăm şi urechile iepurelui
la ce-om mai fi făcut armata
călare când să descaleci arcan
aşa că numai răpita te costă orice
cară car vară var ne ajungem transă
sperjur aproapele din cea împăiere
te-amesteci carmina palorilor talangă
de-ar fi fost apropiaţi că scriam cu ochii
vânător de sine claustrării gonac
a mai cresta în grindină aşteptarea
ăştia mai fluierăm şi-ţi fluturi urechile
ne reclasicizăm din ţăndări de destin
hai gurile afume cabale din cavale
a ne saluta din iubirea duşmanului
pe viaţă rost în parte cu teroarea
când mai şi aveam un pas netras
mai la voi pestilenţa langorii
câini topiţi învăţaţi-ne melting pot
ne învăţăm cu fiarele firele ierbii
mai bună mascarada răpunerii la loc
vieţi vechi peregrinându-se spovedanii
umbră toridităţii exceptate colocviu
ţi-oi fi încurajt speranţa cât să naşti
pe după carnetul de conducere
săriţi în iluminată vacuitate
cât să ne vizionăm cârtiţe
cât să traduc uciderile d’adnotare-mi
ploaia mă împinge sub apostrof
te uiţi la ce inspiraţie că se uită şi dânsa
că nu mi-o fi auzit inima peninsulelor
şi ne retrăseserăm în forturi fărâmicioase
ce defecte ascunse mai poate avea şi femeia asta
copilul nostru carele eşti pe pământ
fie fiinţa ta din cer părintesc
lapte iertat mântuindu-ne
de-om mai fi şi-om mai trăi poveste
părul frunţii
părul frunţii mi-l tăiasei
noaptea după şah thalassei
dezgroparea dacă oase-i
te-ar traduce Sean O’Cassey
mi-e mai grea fantoma de lumină-aprinsă
te iubim credinţă ne iubeşte cin’ să
noi din maică a mai speriată insă
sufletul ecoul naşterea pretinsă
te repezisei olimpic mărunţico de
te-am ocolit bhragode vasya de
pe recitate necompas pâini abc
chiar pe făraş gunoiul pentru ce
hai că se termină guvernele sahib
că maharaj teranei alemanii trib
arhonda bang de-a intelect sans lib
carenţa prin Florenţa mi-o inhib
nu din şcoala sutei sutaş pe înalt
pe la dans cu biuta armei nemaipsalt
te-am ritmat din vale Vasa către balt
ce-mi urzi Gherghina de o iert încalt
hai Tagore
hai Tagore taică iar în România
între Ungaria şi lăudata Rusie
spune ţară ocupată cu tine şi pa
lasă-ne să ne termine şi pe noi
Viorica din Topliţa n-a auzit de mine
în casa lui Pătraşcu pe Bastilia
fata Floricăi pe Puşi îl ştia
Iolanda tot ar tipări muma-i
Mercica Alabama malteză
the last poet of Romania
cât să se lase asasinat
de bună voie a termina lustra
mai trist uciseră câinii pisica
miting de unu cerşetor în cruce
suta sutană satană stană astm
grabă de la sine trenul fără şine
iar teamă pentru viaţa căpitanului
cum veniţi amândoi cu pruncul
tratament avio împotriva ţânţarilor
taică-meu clonat nu iartă aparatele
câţi din toţi ne gândim la mata indiferent
de inducţii diatribale lojgate
câţi îmi sunteţi tată surya
tu cu măturoiul eu cu fluturele
taică-meu tot o aşteaptă pe moscovită
biciclistul rus pe propaganda lui taică-meu
pornesc ăştia fabrica de miliarde
s’ocupă forza pe su’ elicopter apter
de le-aş fi scris cu intuiţia lor
n-ai unde se reîntărâtă filajul
a nu mai ieşi din lista rândului
câţi se orânduiesc cu capu-n zid
mai zicând cine trage sfori trage gloanţe
own writing zile următoare şi tradu
discul câinelui după biciclist mă ţine
ducere paranoic-medicală cală
te-oi fi dus în Reunion la erupţie
schimbate arme nici mausoleu
mărunţiş prelins căptuşelii de rubaşcă
vestea vieţii amniotic vestită
2012
IULIE 2012
nu rugăciune
nu rugăciune nu citanie atunci ce
acum vrei trei cărţi şi niciun comunism
te-ai sculat să-ţi aprinzi ţigara
şi nu mi-ai făcut cu mâna de la geam
soarele în spiţele bicicletei
învăţătorului Spiridon din Corbi
de-a proprietăţile şi adulterele
ai cui sunt câmpii unde-s povestitorii
trebuia să te împing spre Bărboi
a-ţi completa desenul masei
contrând extenice fractcontrarii
la salvatorul conştienţilor sănătate
ai face poze necopiatelor iconiţe
ce camere m-or fi vizionând Kal
oare coborâse Isabella să mă conducă
al cui suflet mi-eşti mi-este Ilinca
ai ţigara aprinsă vorbeşti de proşti
şi-abia e 7 în căbănuţă a compune
imaterialitate matematică nexam
era de plecat spre abdomene uscate
veneaţi noaptea de la dans şi nu
vă ataca nimeni abdomenul
închinându-te la lacătul şcolii
constantele de pe sub distrugere
gen grup aşa nici nu mai scapi
rămâi de mişcarea parantetică
asta-şi bălăngăne picioarele sus blugii
mă propteşti nu numai subliminal
limbajul nelipsirii mai o trampă
răsturnaţi eufemistica totalitaristă
teroare en passant pe fericire din
salvare coercitivă sub tălpi locvace
ţi-ai pus în cap timişorencele
cu mulsul vacii Tiwari se extazia
la muzica laptelui în Heliade
Elena Iliada Ramayana Rethimno
uscatul ori picioarele de pânză
păinjenilor muzica sferelor
cuţite de ceramică tocilărie fină
şi-o să ne mai sunaţi pupături
câinii delfinii ploii aport raţelor
puite epopei interioare
dacă aveţi cinci mii de-o pâine
să vă ajute dumnezeu îngheţate furnici
ne creionează maimuţa reîncarnările
ce să întorci strâmtoarea pe partea-mi
ale noastre fetele duminicii tată
chiar te învârteşti bălosule omenire
da’ se puse ceaţa
da’ se puse ceaţa da’ dă’m’ telefon
conferinţa o citesc din cameleton
ceaţă peste seninul Brezoiului
neamul românesc în rotund de ţară
ariciul scutură tufa de struguri
se tăvăleşte peste boabe a-şi sătura puii
lezate fericimuri c’al nimănui mărimu’
pe nevedere roua din gheaţă nemai ştim u
nesmânte cranţ pelerinii lanţ pe şanţ
starea de graţie ai căta-o pân’ te-ar prinde
a-ţi iuţi simultaneitatea uitării
doreai cu toată frigiditatea însuşi sexul
de aflaşi revelaţia după lunecare
a ne fi răpus nefericirile tanto
chiar se întunecă fără umbrelă
întoarsă apăsarea prea norilor
cu ei trei şi noi buduroi în costrei
hai sălcioară guru gară nemiară
unde faci pasul preferabil neantului
lăudând femeile ţi se strânseră mame
nici nu mai plouă
nici nu mai plouă ca atunci
scrisorile de India aşteaptă
eu la jumătatea furnicarului
de-o viaţă perpelindu-ne eufo
ne căutăm de şoaptă caraula
numită viaţa noastră conjugală
plăcere de te rogi de noapte
într-un târziu clopotul duh
să-ţi scriu păi fredona din Petroşani
mecanicul romanţa profesională
că de-a noastră apăi nunta
sub clopote bostoniene
netrecut p’afiş
netrecut p’afiş scaune pe scenă cine
facem parte din vecine hai Elisaveto
că nu ba da în sala mare pesc
pescăruşul Hamlet Livingstone
Iahwe şi tu fiu al părinţilor noştri
n-aţi înflorit anul ăsta nici voi ioaniţi
pe diagonala castelană cârâiţi
jantă cuantă cum mai şi hodorogiţi
toată viaţa ai făcut show cu buleftrică
şi mai ai un frigider mic că eşti deştept
să vină comuniştii să ni-l nouă redea
în odă sub otrava Dejaneirei
poate pe faţa cealălaltă rar statistică
trasă de Gherghina moşiţilor
de-acolo cereasca părinţie arătărilor
ne grupasem prea la întâmplare
voie nu
voie nu pe lac zvântat de fâlfâire
negreşit colacul strangulând părinţii
fără tată ba al nostru amin im
smoala mierlei bicicliste-ncărunţind
patru verzi sonin Siam hai Surynam
nu te-ai schimbat de la Jean Georgescu
tu-n baston nu mai ştie omul
de şi-o mai vedea umbrela
se consumă
se consumă otravă de proastă calitate
nici agonia nu mai ştii de unde
calmul execuţiilor înjumătăţitoare
nimeni să se văicăre în surplus
scopul vieţii numai distrugerea
gropi grăbite să ne înghită volnici
hai jubilanţi dospirii de cu oase
reveriile vinului nemai poezie
te gândeşti la Ofelia
te gândeşti la Ofelia soră-ta şi Puşi
să fi fost şi Ionuţ da dom’ George
cioclul & Yorick nelăsaţi pe scenă
vai cum îşi aprinse Ofelia ţigara
cetăţenia inspiraţiei sufocaţi scapeţi
ce de mai lume mormântală pân’ turla
confetii de schije represiei confederate
p’euforic vulcan de prin Reunion
avem mare nevoie de trădători
pentru distracţia poporului dispărut
îmi vine nepotul la tine la teatru
regizorule cum îl învăţ să meargă
Titania ba melancolicul ba de bois
ştiam de vis p’amurg as you kike it
versuri găsite prin păduri a recita epilog
thousand clowns the spirit of my father
multiplicarea actorilor jucând diferenţe
Merchant of Venice pe Broadway
le petit poisson învârtit de Brâncuşi
pe Leda filmând-o cu multă răbdare
ce fel iar fiinţă p’ucise păpuşi d’otravă
bonapartişti incineri Iahwe n’al oricui
unison diapazon tata Ion pe bidon
din Marin geamăn ţin mort la chin
tatăl vostru în cerul nostru
mama noastră zoroastră
repetă retezarea spiritulităţii
suntem obişnuiţi cu schizofrenia
m-am întâlnit cu el pe stradă şi nimic
adică nu ştii pentru cine vând
abandon pân’ la cer nenăscuţi nici Oedip
cum el te-ar fi trimis a-l reconcepe
embrionul joacă hind Rosalind
lumina cât ne-o înzili catapeteazma
castraţii lui Haendel eunucii spre Brecht
trepanatorului oiumul mohican
Pooja scrise amen după Bhagavan
ardent podar lacului pe sub dig
duminică du-te peste drum la
mironosiţa întocmai cu apostolii
ÎN PĂMÂNT
pentru că uneori o dusese bine
pentru că uneori o dusese bine în sărăcia lui
îngerul s-a supărat şi a încărunţit lipindu-i-se de cap
n-a fost de ajuns tot o duce bine îngerul în sărăcia lui
şi îngerul s-a supărat şi a încărunţit lipindu-i-se de picioare
ei dar tot o ducea bine în sărăcia lui şi îngerul
l-a urmărit o oră şi asta a numit-o muncă
ar fi vrut să-l omoare şi asta nu s-a numit crimă
avea motive să-l omoare şi asta se numeşte justiţia lui
şi dacă l-a urmărit fără să-l omoare se numeşte c-a fost om
trei stele de pe epoleţii hainelor cachi
trei stele de pe epoleţii hainelor aproape negre
iar pe cer vorba cântecului numai luna şi o stea
înmulţindu-se cele de pe cer tot trei pe epoleţii
de pe hainele cachi şi aproape negre parcă
o să-ţi mai vină la socoteală a fost greu cu
oranjul lamurilor de răchită până să vină seara
banii străinului au ispitit şi câţiva oameni cinstiţi
aceştia n-au avut de suferit protejaţi de tradiţie
şi tocmai al lor a fost profitul dar nici nu se mai
întâmplase asta niciodată prin părţile noastre
se gândea la un lucru şi făcea altul
ar fi ajins departe şi aşa dacă se ţinea de treabă
dar nemaigândind afacerile au început să-i meargă
teribil şi numai la început pierdea timpul mirându-se
ce se întâmplase
ce se întâmplase medicul n-a costatat
nici boală nici moarte în cazul nostru
judecătorul n-a cosnstatat
nici divorţ nici huliganism
să luăm pe popă să luăm pe comandant
ei ce spun ei n-au constatat nimic
nici femeia de serviciu nici infirmul
cu atât mai puţin nenorocitul ăla beat
nimeni nu se mai bagă nimeni nici eu
din cât bănuiesc întâmplarea e fără precedent
se petrece într-un birou sau într-o casă particulară
birou boxă peşteră aer liber n-a fost un om
castitatea şi bravura nu-şi pierduseră avocaţii
fie că se trezea unul din som şi-şi lua zilele
fie că tot felul de femei năşteau monştri în stradă
dulce era păcatul originar îndrăzneşte careva a mai gândi
nu mă mai interesa
nu mă mai interesa spânul
am scăpat de bulevard iubito
mâine anunţă conductorul
crezi că vei traduce Milton
nu m-am dus de bună voie
am căzut într-un soi de leşin
picurau stropi imenşi
pe întinderea nesfârşită
luna liliecii repetam nu nu
în timpul dramatizării lui Kant
nenorociri în floare
ocupându-mă de nebuloase
degete murdare la vârf
fără rost alibiuri
spânul se reîmprietenise
cu securiştii
aseară
aseară din doi gemeni tata
vină noaptea până la lacrimi
ah artişti criminali vă răzbunaţi
ideal moartea voastră
şi ce am eu cu voi aşteptam aseară
lucrurile mărunte cele ce nu trăiesc
şi nu pot muri cele fără iubire
nici bonomia de cu ziuă grafiindu-mi
mai bine orb ori mut şi cel mai
bine pălărierul de pe Călăraşi
un democrat un om nebun aseară
se mai putea şi într-un fel şi în altul
artista plânge întâi cu ochiul drept
cel depărtat de mine nu-s vinovat
biografia artistei nu e viaţa ei
în loc de droguri pălăriile
s-a spânzurat
s-a spânzurat cu o sârmă de grindă
leliţa voinică nu e casă de cultură
e şcoală uite elevi păi ce dacă
era când ştii acuma ţine-o pe-a ta
i-am spus despre marele filosof
nu este ruşine ce mi-a spus mie marele filosof
şi am mai zis de avion şi de tren
cu trenul se merge mai greu a zis
regret un singur lucru
de ce trebuia să-i răspund
că n-am fost niciodată
la Europa în Eforie
e un soldat am zis
am venit degeaba a zis
farmece cât cetăţile
rase de pe faţa pământului
prea bine mortului nu i-o fi
Fălticeni mireasă tristă
se vor deschide uşile
şi mulţi vor cădea
într-un oraş
într-un oraş plin de nămol
va trece domnul cu pistol
într-un oraş ca un atol
va trece domul cu pistol
într-un oraş făţiş domol
va trece domnul cu pistol
într-un oraş cu maţul gol
va trece domnul un pistol
mă miră
mă miră toamna de la cei
mai de pe urmă derbedei
doar nucile fără de piei
se bat în mahala cu ei
mă miră sfânta de pe trei
şi frunza palidă femei
până voi cere dumneaei
vitezei târfe doi-trei lei
vărul tău
vărul tău de altădată
ziua bea noaptea se-mbată
cu o duşcă pe lopată
îngropată îngropată
laudă-te gură spartă
c-a intrat hoaţa pe poartă
când s-o-ntinde-n bătătură
o să vezi pe cine fură
1969
ninge urma
ninge urma neamţului
cu zăpada neamului
şi a Bărboianului
un copac un om sărac
un stejar niciun primar
stă legat să ningă-n sat
nu e lege să-l dezlege
păsări merg de ochi îl şterg
nu mai zboară că-l omoară
cu cucui în vârf de cui
umbră trează te retează
de ce doarme fumul doamne
după fum să ne alinte
fiertură de bob de linte
şi de ochi descântători
la nucul de două ori
la mucul de două ori
la cucul de două ori
trădată pasăre de frate
pajişte ceaţa ar paşte
ziduri înotate de broaşte
nu am povestit beţia
ce-a costat împărăţia
nebunului Fugidacia
foarte greu ne hărănim
să murim ne prăpădim
şi apoi în ţintirim
*
ciutura mi-e seacă
am tras-o din teacă
zidită pită
bine fântânea
foamea ca foamea
dară nici setea
caii de la brişti
boii de la care
morţii pe cărare
înturnaţii trişti
mă mir de izvor
eu la ce să mor
cum umblam cu spatele
dacă-mi plânge fratele
cupe mândre umbra-mi râde
ce mi-e dragu
ce mi-e dracu
cântă toţi ca pitpalacul
pitpalac pitpălăcel
ia colea un colăcel
să-mi fie de sufleţel
el ce-mi zice
nu verice
dă-i tu bice
o sămânţă ne desparte
cade corbul creşte noapte
cade omul creşte pomul
morţii antici
morţii antici cântec
clopotele suflet
lungind la ceruri funii
zile sfinte de apoi cânte
înspăimânte răspânte în ţânte
zorii de oloi Dumnezeu strigoi
nimeni nu se mai încălzeşte
de spinarea mea
năpădită de igrasie
pe cine ating în albul laptelui
eu sunt laptele mamei mele
soră moartă soră vie
hoţ de codru nenorocul peste
o sută de ani gloanţele lui
mă vor naşte uite puşca-n cui
pe nimic ia-mi durerea
şi piei în lumea cealaltă
aici să ţip şi numai acolo să se-audă
fără a şti
fără a şti că piaţa
unirii nu mai este
hangiţa mea adoarme
vremea îmi e lipsă
la tine ţip să
părăseşti turlele
de dorul păsărilor
vrei să ai geniu
ori măcar să urli
pe mirişte cu apă în gură
numai norii cerului
şi morţii pământului
fugi în inima strămoşului
căci se apropie de tine
un fulger mare
ia-ţi zilele până să te ajungă
altfel te va găsi în viaţă
şi te va ucide
poteca
poteca prin pădurea verde
şi o bătrână prin nămolul
potecii din pădurea verde
din nor răsare toată curtea
răsare toată Silvia
pantoful negru i-l aruncă
ajunge Doamna la o casă
din dealuri lungi departe-n vale
o casă dusă-n grai de păsări
şi intră într-un grajd cu iesle
păscută de doi cai iar mânzul
o muşcă ruptă ca o pâine
ea strigă ajutorul de aproape
când în târziu un om îmbrobodit
în locul mânzului îi spune bine
poteca prin pădurea verde
şi o bătrână prin pădurea
fără potecă numai verde
ceara cea topită
ceara cea topită
o albină tristă
roiul se mărită
nările miresme
de tei limba
cântare de clopot
ajuns-am în pustie
nu-ţi strig să mă omori
nu mai eşti mătase
apleacă-te orbire
corabie umflându-ţi
flacăra neagră
sună ecourile
pe limbile râurilor
din noaptea cealaltă
înnoptată lumină
înnoptat întuneric
înnoptată şi tu
în pământ
*
norul din zare ne arde în ceafă
pe noi lăcustele din polul
celălalt al moşiei
stai la cot şi lâncezeşte cu ochii
pe burta umflată a boilor alături de
lucernele stropite cu zemuri din gamele
pe străzile cu fostele caleşti împerecheate
un zid şi o poartă un pelican
şi-o grădină revărsând cupe de crin
nu drăgălaş nu scorţos dar picat
din lună drept în smârc şi fuga
să se mai bage şi-n lapte de pasăre
chiar s-au potolit vâltorile dar la aceeaşi
măsură şi-n aceeaşi direcţie curg
toate şi pasc nici eu nu sunt departe
Mielache Pondiche cocârjat sub
minteanul negru şi cornul căciulii
cu glas ascuţit cât să taie o groapă
Sarafina necunoscută înveşmântată
cernit dacă ea e şi plânge cu blesteme
pentru zburătoare să încremenească
mărăcini din lumea lui Dumnezeu
în carnea omului prin lâna berbecului
de-ar arde cu foc negru ca ei
zi-i Ioana o vezi cu fire încăpăţânate
de păr alb în creştetul ei
revărsat peste chipul oacheş
cheam-o Maria şi sapă-ţi în nume
lăcaşul cum vrei să te odihneşti
căci aici a murit şi ea
am urcat aceste trepte scobite
de tălpile celor care mai urcaseră
înainte şi n-am mai avut pe ce coborî
*
a fi român e un lucru a nu fi român
e acelaşi lucru deci am văzut un român
când nu era nimeni şi nu mai era nimeni român
mama româncă tata cântăreţ apoi
funcţionar sora bună una sora vitregă alta
dar tare buni am fi toţi de politică
geamătul înăbuşit de poala îndesată
a verdeţurilor de cea mai grea recoltă
o cât să fie foamea care s-o fecundeze
am părăsit şi aşa pe mama şi pe tata
încât de s-ar începe totul iarăşi
ei ar uita că le-am fost fiu
când vizitam genii şi seara le descriam
bolile mă foloseam de geniul lor
muribund şi de moartea mea
ce se va alege ştie domnul ce va
rămâne neales ştie dracul dar eu
ştiu ceva pe la mijloc prin piept ah
să mă tem de a lăsa vreo urmă vie
după mine căci în ea ar fi cu putinţă
să sângerez încă de pe acum
*
s-a scufundat fierul mai mult
în noapte şi sfârâie printre atâtea
ferestre nestinse neîmbrăţişate
distanţa dintre pământ şi minte
este egală cu aceea dintre sentiment şi cer
adesea însă capul cade în piept
acolo te arăţi pe afară pe unde
nu te cunoşti şi ce vezi nu este
faţa ta ci a celorlalţi a vitriolaţilor
acoperişele de altădată roşii tomnatice
amurgii alunecă în vale spinările
de boi aprinşi iar ele să răsune
s-au stins atâtea focuri mai sfinte
decât îngerii din cer sufletele poeţilor
şi în extazele de odinioară nimeni
1971
ordalii paliditatea
ordalii paliditatea feţei ochii roşii robul lui Dumnezeu Ducas
barbariu grimoire du pape Honorius Avestiţa boala copiilor
cărţile solomonarilor învăţate şapte ani sub pământ cuţit cununat
descântarea sângelui răni de arsură aşchiere de oase canzoncina
apeş apucător apucat arap alb arap buzat arap minunat codroniu
fetele câmpului fetele codrului fetele lui Şandru fete şi văduve
despletita diochioaia înfiorătoarea jupâneasa leoaica maica pădurii
mănâncă din aceeaşi farfurie cu un câine cu o mâţă durere de deochi
mirătoarea omu’ ca şchiopu’ cu barda cât cotu’ proorociţa românca
trece vântul peste munte dedeochiul peste frunte ieşi soare sec
unde te duci fată albă cu mătura albă mă duc la biserica albă
ce să faci la biserica albă să mătur albeaţa roşeaţa şi săgetăturile
vavilele volburi mânioiase zâmbata zburătorul zmeoaica zmeul
de cine e deochiat de acela vindecat plecate româneşti pe mare
9 noiembrie 1969
POSTERMETIC
corolele
corolele scrumite-n zări de cunii
denunţă crimele cremaţiunii
creştet asemănând pe arătură
placentă Dumnezeu ni se îndură
ari valuri ariei boeme te restaur
trup mantiei nici abur mal malaur
malaria plămâni lui Gib slovacă
Ghosh cromozom Kolkatei nicio vacă
stopa-vom greşuri mântuinţei viclă
a nu mai arde să se spargă sticlă
ne-avem de soţ singurătate cruce
strănută Vict Emanuel cu duce
ne duce de la mare cu nepot
a treia lună din concepţie înot
din cearta
din ceartă ramolită
căzut în chilipir
nici trepte nici elită
spre şine nu înşir
spre şine nu în sine
cu spatele veniţii
petrecători mai bine
striviţi de interstiţii
ori între staţii paznici
nimicului răspuns
cap călătorii casnici
cu vaxul şi şi-au uns
susurător de-a dreptul
ce nesimţit versifici
căciula cataleptul
urnit pe fraţii tifici
cu artificii pradă
prin brazi a demoni ţepi
în larg tocită zadă
pe omonimi sirepi
întins ajuns plictis cu
obezităţi oloage
cu pliscul obeliscul
îţi ciocăne prin doage
gol tată goală şapte
tot zile şi la loc
perverse ori colapte
surcelele pe foc
ochi paraleli de-a oarba
departe e mai cald
obrazul dat cu barba
de-al treilea Arald
de-un timp
de-un timp simultane entuziasme depresii inventivităţi sinucideri
călugărul se aruncase-n fântână la miezul nopţii nemurind l-am îngropat
uleiul generaţiilor peste apa morţii oceanul trecuturilor totunele
redactare dă-mi doamne pe sufletul şi mintea de pe urmă
pe schizofrenica energetică o înjurase zice ea un student de la chimie
contabilitatea dete raportul la învăţământ ideologic
secretarul literar fu introdus între catalogatoare la prânz
să nu-mi ceri de mâncare şi bine că nu ne luăm la ceartă
cărţile şi stâlpii cărţi din India visul stâlpilor
Indore văzut nevăzuta Indoră autodafe autotemă
ospăţul cornul de yak indodiile sumare oarbe
geamul spart pronunţă iarnă vara pe Calea Văcăreşti
ne furăm căciula nemânuind armele ce e în lume
încărcăturile atomice chiar la divizii trebuie aprobare
nevasta lui instruieşte fetele în curtea institutului
nu s-ar putea să bagi femeile în cazarmă avansat Israel
cărţile caprele ascultă cântările planurile clanurile
suptoare de infern cu spatele întoarcere spre dreapta
garzi în palme îngrijorând debitul secetei deşertice
mângâioasă îmburuienare a hipodromului
amintire în eliberare pe-acolo densitatea pandurilor
ştearsă de pe faţa apei înghiţite în nepetrecanie
cărunte plete palmele la slava nasului sub prim
răni sfârşindu-se de lins reînrâurindu-se iar linse
VAL
creaţiunea
creaţiunea ispaşei caruna
a-şi pune în cui chipiul
las’ că vorbim cu Valeriu
mi-am pudrat faţa cu praful
de pe talpa ta sub anestezie
îţi rupi piciorul eşti băgat în seamă
în fiece clipă altceva răpus de pus
două luni începând din 12 octombrie
atunci vei călca şi cu dreptul
vine el azi şi vedem ce se întâmplă
ţin ziduri nu răspunzi în scris
gen superbie că n-oi fi Borges
ne omenim la vreo durere zăpezi
epoleţi pe lopeţi mizantropice
nihilism darabanei de-a doua
vezi cum te descurci
vezi cum te descurci cu mantra
pritocitoare pe după discuţie
cum din India şi nu numai de nemţi
las’ că te văd şi pe tine prostignaţie
cum m-aţi suna de eşti la control
Valeriu şi care cu valeriana
o să-ţi spun cu cine ai vorbit
în 2012 dădurăm de necazul ăsta
până-n 2013 făcătorul de bine
n-are cine citi Noica nici regie
scade bolnavului mizantropia
teofobia alergizantă într-un picior
petrec întors cum scobise opiul
care cu piciorul care cu şira de paie
parcă scrii acasă film din China
scuturându-ne de praful hamurilor
cât eşti rotire alta greurilor
băiatul d’anul viitor prezent concept
2012
năimire părintească
năimire părintească Savitur
umor ghilotina simbolului
hărțuite corespunderi dantești
micșunea redundanță avatarică
forțarea imaginației supraviețuire
din bătrâni povestindu-se virtual
taică veneai incognito alergiei
înfiere în ereditate prigorii
treaba părinților botezul
contrariere trecerii marchandise
vorbiții crimei peste cifru coroiat
și-a instalat acolo cortul un hamac
vânj bezmetici pe noi pumni în gură
mantă strepezirii teroarea deja vue
de-or greși repetând modelul represiv
mă lași
mă lași să dau primul și nu mai dai
declinându-și sinele că artă
negativ de iertat la părere
în aer cabrat a cer de-o palmă
catehism vedeniilor înghițind rugină
vitalitate pe tocila cimitirului
foame în mișcare zăpezi pe secetă
doar nu vă feriți modele de transă
ordalii rămase în floarea trecută
neștire
neștire tandră epic hăis prozodie
opuscule te-mpiedic ridică-mă la cer
americanii au plecat pmb m-a amendat
cortine rupte nu te intimida
rupe-ți-s-ar inima cum ai rupt-o tu pe-a mea
v-am lăsat din 1918 de când am plecat
di-ar mai fi trăit tată-tu te omora
vătaful a dat semn din steag
graiului român pierzare românește
în râs și nici așa cu fetele coșbuce
cu joaca prihănind reveria la rând
penant ferit nu-n cavernă frunzar
soarele aura cerului ceruleum
judecă-le nearse ciorilor norilor
bunică-ta s-ar cocoța în pătrățea
ferestre
ferestre rupestre shastre adastre
degerătură pe colindătură azură
îmi tremurase totemul bust fostă talpă
era să fiu mort între scări și academician
ne-om repezi ajunși caducitate
repetiție scăzământ pe recuperare
cobiseți câte una și amândouă
se decupase saltul oaselor
din pielea geometriei escaliere
putrede simetrii
putrede simetrii degenerescențelor
a ne admira căzăturile măciucite toval
d-orduri împărate despărțitorilor țiitori
nu ne mai dăm jos din sunet
care te mai tunzi abstinență
cărarea învățăcelului sublimarea
soarele frigului dinaintea certei
drapează ah din naștere de sânge
îndumnezeirile tinereții ritmice
frântură Schlegel
frântură Schlegel ne ajungem
ham caballero neîntreitei alfa
a încorpora neputința viciului
alimoșind hal valahal aho val
melițe rânduite nerândunicii
cal kalos radiografiez milion
ocol catrințelor mormintelor
revenind din India în cenușă
femeia cu bonetă a la swami
se vede și în engleză o freză
zegras fie amicii de pe lume
că e fata băiat fără fălănguță
pe strada Giovanni
pe strada Giovanni Boccaccio
rugină Macomi traversă Peroni
Împăratul Traian Podul Înalt
Valeriu se compune triumfului
mantă n’ascuns tabulator verseriu
și-a rupt piciorul țigara la val
al nisipului puls printre secate rente
voce Codrescu în rolul lui Goma
plată Bucovina nu de la robinet
tortură dodii războaie pierdute
între Certaldo și Cantebury credeai
Friz d’Assisi în Schoepnhauer
satya solo Goytisolo scris aplecat
veți fi aflat de nespus influență
outpnath genomul androginilor
prin ploaie pe cântar obed Ieud
de nu Regine datum în frapanță
de-o comparație vraiște rubedenii
palidă galben
palidă galben păr fluturându-ne
scriindu-te pomelnic târzielnic
taica te perspectivează constanță
redevenirăm porumb pasăre
da unde trebuia să fii la ora una
n-aveam ce ne spune redevenire
supunere înaltului altui tată
întunericului împreunat Kali
cor dezaprobator divaghează haosul
a fericirilor ferecătură aflăm seducție
pui te cheamă tată mamă cangurilor
sub prea îndepărtate înconjururi
vâsc druid a nu ne destrăma Val
cașalotul lase-mi lese la Ahab
în Bergen zboară pescăruși pe limba lor
gamela
gamela gemelează algia nostalgia
că târâiși renumele-ne toată ziua
și-mi descotorosii poliloghia
mâine va fi mai greu pe grosse Wort
ce femeie Wille mai corectează-te
dacă tot nu se înțelesese cu mamă-sa
cartea plânge bandoneon didjiridoo
care-n baston fala invidiei 26 cravașe
abia ne spiritualizăm pe-un picior
grupuri deficiente poeme indiene
ne-or nimeri dintre onomatopee
versuri povestite cu întâmplări sonante
răsfățul ființei logofăt zburător
obscuritatea din mine lumina din voi
Dexter ne-am filma da cameo
kaironomie
împuşca tot ce întâlnea pe câmp şi pisici că strică vânatul
douăzeci de nebotezaţi părăsiţi în maternitate şi tu naşul
plânge masa aşteaptă atunci mă mai dau în pat
altădată de frig spăimântat acum de băutură nici nici
poate iese Târgu-Jiul mâine întoarcerii brâncuşiene
de nu s-ar termina ţigările vă spuneam să mai cumpăraţi
eu tot ca profesorul anca şi nu-şi găsea citatele secrete
două zeci şi nou aprilie cu o zi mai devreme kaironomia
problema ta e că începi mai multe şi nu le termini pe toate
modernitate soră naturii insinuîndu-vă de-a moartea imposibilă
obiecte pe pipăite aprinzând spirit cald cortegii cortegiane
ce-ai mai oprit harpa lui Volenweider la răţoiala coanei mari
actorii fumau la semnalul meu şi pe ei căzuse mahalaua cortinei
cu maşinile până la Alutus crâng parâng şcoala din Stolniceni
birocraţia ospeţiei deritualizată mai pe dinăuntrul adâncurilor
ţi-aş citi din roman de nu l-aş fi lăsat în veranda de clor
am ieşit sămănătoristule întâlnitu-l-am pe răpitorul câine Nero
cu laptele mamei lui supsese credinţă Gheorghe eu poveste
din norul vestitor lunecase pe culoar un ţânţar din India de atunci
orizontala periculoasă vezi versuri pe steagul lui Tudor
mi-eşti la două-trei miopii te-aş citi aş mai scrie curaj
de a te dezintegra într-una cu actorii teatrului popular
experienţele zăpăcelii de sus încercuindu-vă zaruri
nici pe mine nu mă citesc scrisori nescris şi tot n-am murit mai
împroaşcă alte nume concepte aluzii propoziţii kaironomice
nu m-am oprit nicicând aproape vă convinsesem e o carte proastă
copilul mi-a reproşat nedecis ca şi cum îi plăcuse oricum
amânasem şahul şi după intrarea-n Oltenia spre a o parcurge
ne plimbăm azi în două oraşe îţi spusesem luxul există
mă văd obligat faţă de pagină dacă ţi se întâmplă mă cere
atentator buzunarele victimei goale mai hai demuzicalizat
prefixează şi a treia oară din cultul ratării scleroza
repetiţiile voastre cu Brâncoveanu la Horezu-n pridvor
zece mii de oameni apoi serbare câmpenească trei sute
de ani dacă se face pe plan central ceva transferaţi
preşedintele academiei cu doamna îi vrei mai mult de o zi
pe la mănăstirile restaurate sala personalităţilor la Cozia
sunt subiecte voiai un telefon nu mai e nici soare
răbdarea inconştientă a berbecilor până la tăiere bătându-se
ăsta scrie bă auzii uşa voiai să mai vorbim cum zbârnâie şoseau
te uiţi la toată lumea asta ca să nu mori cu uitare
vânătorii de munte pe Grui erau polăţi cu schiurile peste una
în curtea speriaţilor s-ar fi închinat brazii fărâmarăţi
glezna mai apoi altuia îi vârâseră baioneta în coaste
muriseră soldaţi şi brazii să-i taie nimeni îi urăşti
numai lor nu le-ai spus numele altfel generalul colonei
mi-arăţi genunchiul pătat oricât te-ai spăla cât era ea
acolo spală pe cap p-alea din coafură o fi având şaizeci de bani
prea dintâi cu muze vite invocate potcovite te-am citit scrisoare azi
metri din Farasalia ne încânte falia gurdwara Wadalia
ţi-e credinţa întru Toma tatăl tău mai mult ca-n Roma povesti-ţi-aş puja homa
ciorba de burtă dans Mărie Dunăre jie aşteptăzie
te-ai dus să te speli pe picioare singură chirurgie-n judeţ
mâine la Târgu-Jiu hotărât după ale noastre natalităţi
1988
