Ștefan Dumitrescu: Prima scrisoare literară și pedagocică adresată românilor

17 Jan 2017 by admin, Comments Off on Ștefan Dumitrescu: Prima scrisoare literară și pedagocică adresată românilor

SCRISORI LITERARE ȘI PEDAGOGICE ADRESATE ROMÂNILOR

Scrisorile Literare și  Pedagogice sunt așa cum spune titlul lor Scrisori literare adresate românilor în care discutăm despre situația dramatică a poporului român și a României, care au fost aduse într-o stare foarte gravă și periculoasă, disperată,  în care le explicăm cauzele   și factorii  care ne-au adus în această stare, și cum ne putem salva, cum putem ieși din starea aceasta stare muribundă.  Le spunem românilor că poporul român și România, după căderea lui Ceaușescu, au devenit Victima și Obiectul unui Mare război  mascat invizibil care ne-a distrus și în același timp ne-a făcut  să ne distrugem Economia, Cultura, Învățământul,  astfel că am ajuns în situația rușinoasă și periculoasă de a fi o colonie și o piață de desfacere pentru Multinaționale și pentru Asasinii Economici din exterior. Am intenționat prin aceste Scrisori literare să ridicăm Scrisoarea la rangul de Specie literară, așa cum a  făcut Ion Ghica în Scrisorile adresate prietenului său Vasile Alecsandri. Și sunt Scrisori pedagogice pentru că în acesta Scrisori îi învățăm pe români cum să scoată poporul român și România din ghearele acestui Război mascat invizibil și cum să ne salvăm în istorie. Cum să devenim dintr-un popor sclavizat, îndobitocit, distrus,  un popor bogat, demn, puternic, fericit care va rezista în istorie, reușind să facă față tuturor încercărilor care vor să-l anuleze.   Pentru aceasta îi rugăm pe prietenii noștri de pe facebook, pe toți  cei care mai țin la țara aceasta, să intre pe siteul nostru www.stefandumitrescu.com, apoi  să intre în secțiunea Povestiri  de dragoste unde vor găsi toate Scrisorile noastre care au început deja să fie scrise. Fie ca Domnul să ne fi inspirat și să ne conducă pe acest Drum ! Doamne ajută !

APEL ADRESAT POPORULUI ROMÂN !

PATRIOȚI ROMÂNI, NU MAI PUTEM AȘTEPTA, ȚARA ESTE APROAPE TERMINATĂ.  DACĂ NU  SE VA ÎNTÂMPLA UN MIRACOL ÎN ISTORIA NOASTRĂ CARE SĂ NE SALVEZE VOM DISPĂREA CA POPOR ȘI CA NAȚIUNE.

 DE ACEEA TREBUIE SĂ NE ORGANIZĂM,  SĂ PORNIM LA LUPTĂ SĂ SALVĂM  ROMÂNIA ȘI POPORUL ROMÂN !

PREGĂTIREA REVOLUȚIEI PENTRU SALVAREA ROMÂNIEI !

PRIMA SCRISOARE

   Pornim la luptă, a câta oară și la un drum greu și poate foarte lung, să salvăm România! Fie ca Domnul să fie Cel care ne trimite la luptă pentru a salva  Țara. Fie ca voia Domnului să ne inspire, să ne ajute și să fie tot timpul cu noi și în final să ne ajute să salvăm poporul român și România.

    Am citit de curând în mass media Scrisoarea actorului Florin Zamfirescu, adresată poporului român. O scrisoare cutremurătoare în care  marele actor îi spune în față poporului  român că își trădează istoria, valorile, că se trădează pe sine ! Redăm un fragment din  această scrisoare:

„Acum ți se iau toate drepturile de a exista, ți se iau cuvintele și fecunditatea, iar tu nu vezi!
Umbli cu gura căscată prin vecini, crezând că acolo-ți va fi mai bine!
Cum au reușit, Doamne, să-ți altereze fondul tău genetic în timp ce zăceai la pământ? Ce ai primit în ADN? Ce cromozomi blestemați ți-au stricat caracterul?

Tu nu mințeai, nu furai, nu huleai, nu înșelai și nu fugeai din prima linie! Erai așa cum te învățase Zamolxis!
Erai cinstit, harnic și iubitor de glie si de familie. Ce te-a schimbat?
Nu vezi că ne pierdem unul de altul?
Tu, POPOR român ești cel care dai bir cu fugiții!
Nu-ți mai pasă de străbunii pe care i-am strâns la pieptul meu?
Nu mai vrei ca nepoții tăi să se scalde în apele mele?
Nu-ți mai plac bucatele pregătite de mine?
Mă lași singură, la cheremul tuturor?
Mă simt tăvălită și necinstită de toți năvălitorii”.

 Ultimele  versuri de mai sus ne lasă să înțelegem că Țara este cea care îi reproșează poporului român că a trădat-o, că în loc să rămână acasă și să lupte pentru Țară românii au  fugit ca niște trădători dând bir cu fugiții. Asta ne aduce aminte vorba populară pe care am auzit-o de atâtea ori și care a devenit aproape proverb: „România este o țară frumoasă, bogată, păcat însă că este locuită”.

    Acesta este adevărul crud ! Din păcate românii în loc să rămână acasă să-și apere Țara de Agresori, de Asasinii Economici, de Mafioți au preferat să fugă asemenea unor potârnichii în cele patru vânturi, să-i slugărească pe alții pentru bani. Când ar fi fost mult mai ușor și mai bine, și pentru ei și pentru Țară, să rămână acasă și să-și reconstruiască Țara. Într-un Articol din Scrierile lui politice și Eminescu îi reproșa poporului român același lucru, ceea ce înseamnă că la noi asta este boală veche.

   De fapt ce spune dl Florin Zamfirescu în Scrisoare știm cu toții de ani de zile, simțim pe pielea noastră, am văzut și vedem cu ochii noștri cum Industria, Economia românească în general, au fost distruse cărămidă cu cărămidă, astfel că nu a mai rămas nimic din ceea ce era o dată Economia românească supradimensionată care era capabilă să fabrice absolut orice.  

      Autorul acestei Scrisori, scriitorul, profesorul și viitorologul Ștefan Dumitrescu, i-a trimis poporului român, le-a trimis românilor din funcția de Purtător de cuvânt al Biroului de Viitorologie de la București, sute de Scrisori de consiliere, (pe care intenționăm să le publicăm) unele chiar mai dramatice, mai dure decât Scrisoarea domnului Florin Zamfirescu.  Le-am trimis sute de scrisori Guvernanților în care le arătam situația foarte gravă și periculoasă în care se află poporul român și România ! Subliniem, le-am trimis după 1989 celor care s-au aflat la Putere și care sunt principalii Responsabili de distrugerea României sute de Scrisori de consiliere, în care le-am explicat ce se întâmplă cu Poporul român, în ce situația gravă se află, că ne găsim în cel mai Mare și Distructiv Război din istoria noastră care ne va șterge de pe fața pământului, dându-le  în același timp și Sfaturile și Soluțiile prin care ar putea fi salvată România. Normal ar fi ca acei care au distrus Economia Românească, România, să fie judecați și să plătească, să fie puși să repare ce au stricat ! Le spuneam în Scrisorile noastre de Consiliere, Guvernanților, Președinților Românei, Primilor Miniștri, Parlamentarilor, etc că Economia românească a fost distrusă într-un mod atât de grav, de profund încât nu se mai poate reface, că ne aflăm pe fundul prăpastiei, că Organismul național românesc a  fost distrus în proporție de peste 80 la sută. Că dacă  îi distrugem Poporului român  Învățământul,  Cultura și Sănătatea chiar nu mai există nici o posibilitate de a ne mai redresa, de a ne mai slava în Istorie !  Că  tot ce  au făcu ei în România este în realitate un genocid mascat, fapt care pune în primejdie însăși existența poporului român, a Ființei naționale românești.

     Aceste Scrisori de consiliere trimise de subsemnatul Președinților României, Primilor miniștri, CSAT, Parlamentului au primit doar răspunsuri din partea Consilierilor  Președinților sau Primilor Miniștri de genul acesta: vă mulțumim că  sunteți  foarte interesat de problemele cu care se confruntă România, vom analiza propunerile dumneavoastră și vă vom răspunde.  De 25 de ani ne trimit aceste răspunsuri, ne mulțumesc și ne asigură că vor studia  propunerile, soluțiile Biroului de viitorologie de la București. Ce s-a întâmplat după ce am primit  aceste răspunsuri ?  NIMIC ! Nu ne-au mai trimis nici un mesaj, nici o scrisoare în care să ne spună ce s-a întâmplat cu Scrisorile noastre de consiliere. Concluzia este demult clară: pe domnii Președinți ai României, pe domnii Primi Miniștri, pe Parlamentari, pe Guvernanți în general nu i-a interesat și nu-i interesează absolut deloc destinul nefericit, distrus al acestui popor. Pe ei îi interesează afacerile lor, să se îmbogățească și să rămână cât mai mult la Putere, pentru a aduna averi cât mai mari. De lucrul a cesta  ne-am convins definitiv cu toții. Acum este prea târziu ca să nu trecem la salvarea Țării, dacă va mai fi posibil acest lucru. Și tocmai de aceea, în ultimul ceas ne vedeam obligați de gravitatea situației Țării să  încercăm să salvăm, dacă se va mai putea, acest popor și  această națiune !

 Și acum să ne întrebăm, care a fost efectul apariției în presă a Scrisorii  actorului Florin Zamfirescu?

 Credeți că în urma scrisorii trimise Poporului român de către actorul Florin Zamfirescu (trimise deci și Guvernanților, pentru că și ei fac parte din poporul român) Președintele  României, Primul ministru, vreun ministru sau vreun parlamentar din cei  care au fost sau din cei aleși a simțit vreun fior sau au reacționat în vreun fel la Scrisoarea dramatică a Actorului Florin Zamfirescu ?  Credeți că cineva din  Clasa politică a avut vreo tresărire de suflet sau de conștiință, că i-a părut cuiva rău de faptul că poporul român și România au fost distruse  aproape total în acești 27 de ani și se zbat acum agonizând în  noroi !? NU !   Dar intelectualii români cum au reacţionat, i-a păsat vreunui intelectual că poporul lui este distrus, că poporul român, neamul lui Decebal se stinge, că noi, românii, am ajuns sclavi într-o Colonie numită România, care nu mai este a noastră ? NU ! I-aţi auzit  cumva plângând  că poporul român este distrus pe  cei care  strălucesc seară de seară pe sticla televizoarelor ?

     În concluzie, până acum la toate Scrisorile care i s-au adresat Poporului român, în care i se arăta  situaţia disperată, periculoasă în care se află , în care i cerea să se trezească la realitate, să facă ceva pentru salvarea lui,  acesta a rămas mut. Este un popor autist. Suntem, o populație de autiști ! Nimeni nu a reacționat în nici un fel.

 Autorul acestei Scrisori adresate poporului român le-a trimis pe parcursul celor 27 de ani, așa cum spuneam, nenumărate Scrisori de consiliere, atât politicienilor, CLASEI POLITICE, Guvernanților,  Intelectualității românești, cât și  poporului român, văzut ca Ființă națională. Mai mult, am scris nenumărate Poeme, volume întregi de poezii, prin care am intenționat să  ajungem la inima poporului pentru a-l trezi la realitate, pentru a-l face să se înduioșeze, să se îngrozească de soarta sa, să mediteze la situația disperată în care se află, după ce i-am arătat starea îngrozitoare, deplorabilă în care am ajuns. Am crezut că poezia recitată, pusă pe rețelele de socializare, sau pusă pe muzică mai poate înmuia sufletul acestui popor, mai poate trezi în el  sentimente, trăiri și energii care să-l determine să treacă la acțiuni prin care  să încerce să se apere în fața Agresorilor care-i vor distrugerea. Aceste poeme au fost publicate pe site-ul  www.steafndumitrescu, unde pot fi  căutate și lecturate sau pe pagina noastră de facebook. Sunt însă slabe speranța că aceste Poeme-Scrisori dramatice, impresionante ale noastre adresate poporului român, așa cum a fost Scrisoarea adresată de actorul Florin Zamfirescu, mai pot mișca sufletul acestui popor. Avem de un veac și jumătate Imnul național care ne spune în față  zi de zi „Deșteaptă-te române din somnul cel de moarte / În care te-adânciră barbarii de tirani”,  și totuși nici  până acum nu ne-am trezit. Ce blestem îngrozitor ! Dacă nu ne-am trezit noi  toată istoria este posibil oare să ne trezim acum ? Nu știm, este întrebarea de la care pornește încercarea noastră dramatică de a  învăța şi de a ajuta poporul român să se salveze ! De a-l chema la luptă !

Dar să vedem câteva Scrisori-Poeme adresate de noi poporului român prin care am încercat să mișcăm  inima nepăsătoare, de piatră a românilor:

                                POPORUL ROMÂN

                        Noi vom muri asasinaţi

                        Într-un apus adânc de soare

                        Pe ţărmurile unui veac

                        Gesticulând a disperare !

                                                        ( poem scris în anul 1970)

                                                                           

CU DEZNĂDEJDE TE IUBESC, POPORUL MEU !

 Cu deznădejde te iubesc, poporul meu !

Sălbatic, dureros, nebun, sfâşietor

Mi-e dor de tine, neamul meu, cumplit  mi-e dor,

Te-aş lua în braţe ca pe Dumnezeu !

Ce se întâmplă neamul meu cu noi ?

De am ajuns ruşinea astei lumi ?

Să fim noi blestemaţi, proscrişi, nebuni ?

Să ne târâm ca viermii prin noroi !

Poporul meu, durerea mea adâncă !

Revoltă-te, ridică-te de la pământ,

Zdrobeşte-ţi trădătorii, blestemând,

Viermii demult adânc în noi mănâncă !

Sălbatic, dureros, scrâşnind, sfâşietor,

Cu deznădejde te iubesc, poporul meu,

Nu ţi-e ruşine oare, nu ţi-e greu ?

Să-şi bată joc de tine toţi cum vor ?

     

    ŢARĂ MICĂ ŞI SINUCIGAŞĂ

Ţară mică şi sinucigaşă!

Vai de capul tău, sărmană ţară,

Toţi te jefuiră şi scuipară,

Iar la urmă o făcuşi şi tu!

O istorie întreagă căutară,

Să te ardă şi să te sfâşie,

Nici ţărâna să nu-ţi mai rămâie,

Numai amintirea-ţi de ocară!

Şi ce n-au putut să-ţi facă-n veac,

Liftele păgâne şi străine

O făcuşi tu, ţara mea, mai bine,

Cu o sete fără de egal!

Vai de capul tău, nenorocito!

Din tot ce-am fost nimic n-o să rămână,

Nici măcar o mână de ţărână,

Care să spună că am fost aici!

DOAMNE, CE SE ÎNTÂMPLĂ CU NOI ? !

Doamne, ce e cu noi, ce se întâmplă cu noi ?

Ce se petrece, Ţara mea, cu dumneata ?

Istoria a devenit demult o hazna,

Ne târâm gemând până la gât în noroi !

Îmi vine să plâng, să urlu, să blestem,

M-aş sinucide, îmi este ruşine, vomit,

Politicienii te cred un  popor tâmpit,

Scârbit Dumnezeu nu ne mai dă nici un semn !

Cum de am ajuns în halul acesta, neamul meu ?

Nu te doare, nu-ţi e milă de tine, nu ţi-e ruşine ?

Că ţi-ai pune ştreangul de gât mai bine,

Nu ţi-e silă de tine, nu ţi-e frică de Dumnezeu ?

Neamul meu asasinat, ce ne facem acum ?

Îţi pleacă oamenii din ţară ca şobolanii,

Îşi freacă mâinile de bucurie duşmanii,

Doamne, ce frig e în istorie, ce urât! Şi ce fum !

            O ŢARA MEA, O ŢARA MEA INFIRMĂ !

O, ţara mea, o, ţara mea infirmă,

Frumoasă ca un ţipăt orbitor

Mi-e groază, ţara mea, în tine şi mi-e dor,

Pe noi doar deznădejdea ne animă !

O, ţara mea, jelanie adâncă !

Mai strălucind o clipă în neant

Răsună vast tărâmul celălalt,

Viermii în noi tăcuţi şi grav mănâncă !

Doar hoţii şi lichelele la noi prosperă

E-o tragedie să te naşti valoare

Totul în tine, ţara mea, mă doare,

Mai bine-aş fi trăit în altă eră !

Mă-nchid în cochilia mea şi plâng!

Ferice fie hoţii astei naţii,

Se-ntreacă în urale şi ovaţii,

Poet nefericit, popor nătâng !

O, ţara mea, o, ţara mea infirmă,

Frumoasă ca un  ţipăt orbitor

Mi-e groază, ţara mea, în tine şi mi-e dor,

Pe noi doar deznădejdea ne animă !

     TOŢI  ŞI-AU BĂTUT JOC DE TINE, ŢARA MEA!

Toţi şi-au bătut joc de tine, ţara mea!

Parcă-ai fi fost o cârpă nu o stea,

Nu e vecin să nu fi rupt din tine

Câte-o îmbucătură, când i-a fost lui mai bine,

N-a fost anotimp să nu te trăsnească

Trădarea şi iubirea de iască

Nici n-apucaseşi bine să te fi născut

Şi-i erai Europei scut,

Iar ea, drept răsplată şi mulţumire,

Te-a înjunghiat pe la spate, să-ţi vii în fire,

Şi când îţi era lumea mai dragă, şi mai bine,

Te-a vândut ca o curvă, fără ruşine!

Vai de capul tău a fost din început,

Mai bine nu te-ai fi născut!

Asia şi-a trimis scursorile sale

Să se odihnească în tine, ca-ntr-o vale

Pe de o parte te lăudau toţi,

Pe de alta, te jefuiau, ca nişte hoţi,

Trăsni-i-ar Dumnezeu să-i trăsnească,

Pe limba ta, a românească,

Şi când le-o fi lumea mai dragă

Să le dea otravă şi podagră!

Şi ca şi cum nu ţi-ar fi fost de-ajuns,

Te-ai răstignit tu singură, Iisus!

De fiecare dată când ţi-a dat Dumnezeu câte-o   minte bună,

Ai pizmuit-o, şi-ai  înjunghiat-o pe lună,

Nici un neam nu şi-a asasinat geniile sale,

Cum ai făcut-o, neamul meu, Dumitale!

Poate şi de aceea Domnul te-a blestemat,

Să mergi ca racul, prin timp, împiedicat!

Toţi şi-au bătut joc de tine, ţara mea!

Parcă-ai fi fost o cârpă, nu o stea,

Ci măcar acum, în ceasul din urmă,

Să nu rămâi de turmă,

Să te pierzi, să dispari din Istorie, fără rost,

Ca şi cum n-ai fi fost!

Fă-ţi din trudă şi din geniu, căpătâi,

Să ajungi naţia Dintâi!

Doamne, Tată Ceresc, Bunule Dumnezeu,

Ai, Doamne, milă, de neamul meu!

Acestea au fost doar câteva poeme din volumul  nostru „Poporul meu infirm ridică-te la luptă”. Să recunoaștem că aceste poeme scrise cu mult înaintea anului 2000, sunt mult mai impresionante, mai dramatice decât scrisoarea actorului Florin Zamfirescu. Pentru un  viitorolog cu experiență, pentru un om care cunoaște bine Sistemele socio-economice naționale și evoluția fenomenelor socio-economice  s-a văzut cât se poate de clar  încă din primii ani  de după 1990 că se prefigurează dezastrul  Organismului național românesc. De atunci știam că  Poporul român, Economia românească, România sunt victimele celui mai mare și ale celui mai distructiv Război mascat invizibil din istoria noastră și că finalul nu poate să fie decât distrugerea Economiei românești, transformarea țării într-o piață de desfacere și într-o colonie, în care toți suntem transformați în sclavi, toți suntem introduși într-o Macro-situație capcană-malaxor în care  suntem încăierați și în care ne vom autodistruge  cu o fervoare fără de egal.

2

    Bine și dacă aceasta este situația, ce este de făcut…? Când un om  este pe moarte el trebuie resuscitat, trebuie ajutat să se vindece și să se înzdrăvenească. De aceea, daca în țara aceasta mai există oameni, și ei există, care țin la pământul și la poporul acesta, EI TREBUIE SĂ TREACĂ LA RESUSCITAREA ROMÂNIEI, LA SALVAREA EI. Subliniem așadar, Problema nr 1 a  poporului român în acest moment, anii 2016-2017, în această perioadă istorică foarte periculoasă pentru poporul român grav bolnav și doborât la pământ ESTE SALVAREA LUI ÎN ISTORIE. După aceasta vin celelalte probleme. Pe care le vom discuta în Următoarele Scrisori literare şi Pedagogice. Fie ca Domnul  să  fie tot timpul cu noi pe acest Drum istoric pe care am  pornit !

  1. 12 2016

 

ȘTEFAN DUMITRESCU

Sursa – http://www.stefandumitrescu.com/2016/12/27/prima-scrisoare-literara-si-pedagogica-adresata-romanilor/

Comments are closed.

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii