George Anca: Moschee în persoană
George Anca
MOSCHEE ÎN PERSOANĂ
Moschee în persoană
*
Indio sanscrita ce ne-o mai mântui
Kapurii tot punjabi noi rudeni
din Mumbai ni s-o trage Ribeiro
neprins în meditație de Arhimede
de nu veni-vom la rând voi scrie
de mii de ori mai lung drumul
decât sticla întoarsă sanscrit
într-o cameră numai a noastră
nici nu putui trimite devenirea
mi se mișca urechea niciun vânt
olimpii sol solar măslinilor
de după acalmia frunzelor
*
nezâmbitorilor spre nord
uscați câtă frunză și iarbă
de noapte încotrova reflex
prea subțire obrazul lunii
de ce rupi flori nu-n India
alergi să vin după tine
pe jos și tot ajungeam
nu știu când am plecat
n-am zi cât am de lucru
pe nedormite zi tot se face
drămuirea nimbușilor ace
plouă doar nemișcarea
*
palmieri nescuturanți
lacul sub albuș d-amanți
păi săraci fără de sfanți
ciorilor dinspre atlanți
rugăciunile fără nimeni
involuntarisme politice
neamuri cărăușite
sub ăi revărsați
sanscrit longevității
iubind nu altceva
loja uzură tropic
a nu mă recunoaște
*
scrisuri pe ziduri privești cerul
dezidite versete climatice an
voi face de dimineață ceaiul
amân bucovinisme begane
de nu mă scot pe patru brânci
atunci în picioare să văd
Reșița să te duc după tancuri
de nu și trec și-mi păruse
la Novi Sad lumina calcuttană
mirării întremare timp
ajutorului neinteresat
răspuns de la-nceput și-acum
*
n-o să caut companie mi-e de Platagea
Șiv de trăia Pitampura chema
Gabi digitalo Bărăției sculpt
picto lance catedrală în Pipera
*
mărire antecedenței născătoare
mami imam deandoaselea
pe retezate în admin
azi nu mai aprinsei lumânări
pridvor primind americani
calote tropotind prozodieri
19 doctorate despre Satya
dau mâna și o tulesc la teatru
*
picați plecații întru nimic
și acum și diminețile
nu mai știu să fac educație
de joacă tot n-o mai fi
prăbușite educații și arte
manuscrise abecedare la ăia
cu ce să mă îmbrac la teatru
bani într-un buzunar inventat
întrerupere să mă mănânce lupul
de ne-am apuca de rol ai adormi
ce mai pe cine fix pe lectură
adormiși la film cu porcii în brațe
*
până la urmă tot visage tot ăștia
în neînțelegere absconsă talmuzii
exact ca-n 89 nemaicomunicând
ne confirmăm silențios petrecerea
nici chiar așa artist cobire lego
ori yoga degetelor cerebrale
postlegomena numai infernul
Sârbiță vrut să-l vadă Trompone
întristat restul vocii unun treacătul
normand pierdut în lucruri literare
că retro să ne suportăm fațada
uzurpatori în cunoștință de Ignat
*
urc eu trezitul pe trei ore
chiar două ori deloc belan
a ne cocli prin Insule Azore
etajul unicatului taman
ții frigule de foame nu îngrași
până-n adevăratele sărbători
singur steag la Haralambie hai
pe cruci în sus vii morți pomenire
artiștii sus părinții ochi culise
ne-om vedea fără explicații
nici lui nu-i convine tăiere Ion
cap mănuși vreo oră alte ore
*
nu legătură nu sare pungă ușa
neînsorire încă poate seara
abia abia crestez calimerar
mesteceni toamnei înnegrire
hiaturile-or ghebui last pages
și altele la rând intranscriptibile
tramvaiul școală gâlgâielii
nenorocire coboară vreo zece
ce-o fi la întors mă vaporizez
roman de citit îmi mai trebuia
n-ai cum și mai unde clemansă
s-o și înfrigura ura necazule
îmi selectez ratajul de-o viață
pritocitoarea demodată pricini
unde mi-ai fi hotarnică jupuitoareo
să-i pară rău sedusului cazac
*
ora în gol ba plin de târâtură
hai ambulanțele de-o probă
pe șes mai ca la big scârbelniță
de la Victoriei coloane revolute
o doamne doamna se compune
pe revoluție cu picătura picii
o să uit chiar până mă întorc
de nu previzionarea subconștientă
pe ce comandă împușcarea perpetuă
de nu s-o fi oprit revoluția busul
calc pe șiretul lung și cad
pe palme până la asfalt
*
transcrie fără dăscălie vers patrie
colindători parabili autodidacților
se strică revoluția sub pasaj
de-oi mai vedea-o ți-oi aduce-o
care conversează mai suport
ce-aș mai fi citit sentimental
și partea mai cu ucidere
ăștia se cunosc prin subiecte
bine că nu mai lucrez acasă
cât să nu mai ies sărbătorile
armata încă o-nchisoare mutată
m-oi fi învățat cu strangularea totală
așa că se dedică ucișilor de la Dalles
și strangulaților de la big și eu și tu
omor comemorat de vine bus
ce ne-am flenți picerele
*
nu termina să te mai am alb
împărțenia întremează cheful
dar câte flori și frunze rupte
pe camere de ce nu m-au umflat
moschee în persoană Leordeni
abundă câți la cât răririi drum
lentoare Parmenide pe fa
de-o temniță tot barbiană
curci nemairâsului topit imam
de-ai podului între bretele
căciula până-n ochi leurdă
ăi mulți la loc și la etaj
mijlocul neîncăpător menajului
voi colona transcrierile semi
închiderea de sine dame burcii
de te chemasei gării băimărene
toți sub topoare
*
cine mă va omorâ
de nu însumi iar în dodii
care nume îşi mai face
unde ne-om şi mai plimba
în zen părinţi muriră
lăsându-ne durere
opri-voi a mai scrie
valul de strangulare
*
îngrop
îngrop din grup un prapur
de purpură pe hapur’
coloanele de papur
eres întrebi per cuşcă
decapitării uş că
alb muntele ne puşcă
în vremea toamnei aste
se scutură năpaste
pe Eva dintre coaste
cu pagina pe luncă
ne lunecă speluncă
împunsă şi de juncă
lăsaţi-mă vă las la
cadrilul cu odrasla
cu maslul şi cu masla
*
de-aţi murit în
accident colectiv
venind de la mare
abia porumbul veşted
ori scrumului agheazmă
desculţă crângul secetă
săgeţile chininei
tragere de friguri
gurile pergamente
*
făcură apele de ploaie
maluri de leşie
într-o ţipenie
cum că te-am lăsat
cu nebunii în camera
cealaltă a părăsirii
de-aia se duce omul
la Focşani să nu
rămână neîntors
*
din optimism în Bourdieu
mă regăsesc în chei pierdute
coloană larvei oarece gambă
în dreptunghiul holocaustului
roata evocă moştenirea
indiană a romilor cu 16 spiţe
numele scris cu
litere coreene pe
muzică de sinceritate
în cerc ajuns ahimsa
de la Gandhi la Obama
trecând prin Codreanu
*
iar spune-mi
iar spune-mi de Transilvania Ioane
şi crucea prin aer dintre obloane
eternitatea calul la căruţă
de Ilaşcu lupta nu de Druţă
pleznim altar într-o reţea sasă
ca mama copiilor de o rasă
cu Sorescu la Cumpătu muzelor
ne în cabană rece scuze lor
ni se întâmplase Dosoftei
mântuind smântei cârstei
în Boboli sus de Pitti
găeştenind pe Nefertiti
în muzeu bărbi vatră
aseară ţesute pe natră
în Orăştie ritualitate
cât la Stonhenge nepoate
că fata ni-l va da la răsfăţ
cu ţigara-n gură tu băţ
lui vocativul şi toate
verosimilitudinile nepoate
mă scriam muscă pe perete
ori şi tu din băieţi şi fete
da’ nu minciună subiect
fără de gândul abject
altcând cu piaza amiaza diaza
încercându-ne apocatastaza
grup de poeţi duşi întorşi
dintr-o memorie brâncuşiană în Gorj
sus n-am rimat paznic Tolstoi
primise de rachiu un buduroi
ochii-i sclipeau ca la indieni
ăsta din nemuzicali şi nefertileni
poate cumva din lemurieni nu alexandrin
cum regelui îi îngână Jean Racine
mama venise la Sibiu cu rachiu
ba am fost la patrimoniu patrichiu
kaironomia mia cui calicia
kairos ca i ros cher os moşia
ţi-o traduc în naştere recunoaştere
într-o lume fără mai maştere
mama iehovista tractorista
sovieticei cu socialista
oriunde ai filmat-o la vale
Plato o citeai că de jale
asta ţi-ar fi bunică străbunică
de la Andersen o tunică
pui golaş melc în paşi
nepăzit de sultani apaşi
prididească petale pe hududoi
să vă faceţi trei din doi
meargă moara pe mălai
l’al botezului alai
urma scapă turma curmă
numele tău împrejur mă
şi noi la Ilinca îţi cântaseră
la sintetizator şi laseră
vom trage-n jos pe mal frumos
a te distra până la os
din mos străos a-ţi vorovi
de morţii ce au fost şi vii
mai înaintăm afon
răsărirea pe pogon
păgâna cu ochii mari
măiastră prin indorari
am şi vorbit aseară
cum ajungeam la gară
pe senzaţionale
brăţări bumerangale
cum hoţii dintre gratii
arată spre Istrati
scris pe mormânt Brâncuş
cosonii în arcuş
n-aş divulga în proză
războiul de o roză
nu m-aş umfla în pene
cu zidul de balene
*
tentacule
tentacule plevei
livide vânând
negru Augustin
nealb Dumas
blestem nu vrajă
om diavolului
diavol omului
incomparabilitate
acelaşi păcat
altă judecată
cinci minute
mult şi iute
judecând veşti
faste feştile
într-o împurpurare
părul încoronării
plinuri de deliruri
amour de soi propre
eurogeometrie
algebră islamică
2007
toţi sub topoare
toţi sub topoare
ce vine nu se ştie
nu se scrie nimic
în ce război om fi
pe muzică retro
noi tot învinşi
pe afară vântuie
liberarea de existenţă
voi aveţi oglinzile
abia îmbii scenei
viaţă de respecte
retranscrise spectre
