Invitație la Sanscrita și Europa
PRIMĂRIA SECTORULUI 2
CENTRUL SOCIO CULTURAL „JEAN-LOUIS CALDERON”
Vă invită
Joi, 20 octombrie 2016, orele 17.00, la evenimentul cultural
Colocviile de Marţi – „Sanscrita Și Europa”
„Silvia Cinca vine cu o invitaţie la dans.” (Gabriela Ana Bălan). „Silvia Cinca este adepta romantismului-meditativ” (Gheorghe A. Stroia)
Premieră – Niculae Urs: Înecatul sau lovit cu leuca după A. P. Cehov
- Puși Dinulescu: Cumințenia românilor;
- George Anca: Sanscrita și Europa;
- Viorel Speteanu: Codrii Cosminului.
Teatru de poezie: Rodian Drăgoi, Gheorghe Dănilă, Gabriela Tănase, Vali Pena, Dan Psatta, Ștefan Opreanu.
- Mariana Gurza: Dumnezeu și Umbra, Dăncuș, 2016;
- Mircea Coloșenco: Convorbiri cu Mihai Șora, Sera, Bârlad, 2016;
- Constantin Crișan: Bioetica postmodernismului, Sera, 2016;
- Vladimir Udrescu: Telegarii de poștă, TipoMoldova, 2016;
- Valentin Rădulescu: Supradoza de vise, Amanda, 2016.
În speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre, vă aşteptăm cu drag la Centrul Socio – Cultural ”Jean-Louis Calderon” , din Str. J.L. Calderon nr. 39, tel. 0213156670.
Puși Dinulescu
Farmecul discret al plagiatorilor
E drept că nu oricine are timp pentru lucrări de licenţâ, de doctorat sau alte marafeturi din astea. Pe unii nici nu-i duce capul!
Dar barierele nu-s decât pentru boi, nu pentru oameni, mai ales când sunt importanţi: scule mari şi preţioase!
Ca să citeşti pagini după pagini, să le mai şi înţelegi, chiar să mai şi gândeşti despre paginile astea, ba şi prin propriile sinapse să le cerni, ca apoi să mai şi redactezi în fraze cu subiecte, predicate şi alte şmecherii, cum ar fi atributele şi complementele… păi, pentru asta îţi trebuie, dom-le nu numai cap şi timp, dar şi cur! Un cur tare, cu care să rozi scaunul, nu să umbli tot timpul brambura, pe la tot felul de întâlniri, de kermeze, de huzururi prin Caraibe şi Emirate, prin Parisuri şi Londre…
Doar la o puşcărie, doar acolo mai găseşti oleacă de timp să-ţi mai tragi şi tu sufletul, să te mai destinzi la o şeptică, după care să reflectezi la alianţele matrimoniale din politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele 14-16, la o adică, să te mai răcoreşti şi tu un pic la creier…
Iar negri, fomişti d-ăştia, sunt peste tot! Şi-ţi fac ei tot, garantat, ştiinţific, redacta cu migală, verficat… mai ştiinţific decât Einstein!
Dar să te-apăuci să plagiezi! Păi şi asta-i muncă, şi asta-i bătaie de cap! De ce la o adică să nu-ţi iei mai bine un negru?
Mi-aduc aminte, pe la începutul anilor 60, când eram student la filologie, era unul care terminase facultatea şi avea blat cu portarul, cu Nea Costică. Dacă erai băiat mai cu stare la pungă şi cu mai puţină stare la cap, vorbeai cu Nea Costică şi totul se-aranja şi aveai o teză de licenţă uneori şi de nota 10!
Şi-acum se trezesc unii ca domnii Ponta, Oprea, Tobă şi care-or mai fi şi care se-apucă ei să-şi facă singuri lucrările de doctorat! Acum, când i-atâta foame-n ţară! Câtă zgârcenie! Câtă pierdere de vreme! Dacă era pe undeva prin filologie, prin istorie, prin artele spectacolului, le făceam şi eu! Le făceam bucuros! Sigur, nu pe degeaba! Pe bani!
Şi dacă tot ţineau morţiş să-şi facă doctoratul în drept, în economie , în ştiinţe militare şi de poliţie, ce? Nu găseau şi prin domeniile astea băieţi capabili, cărora le frige şi lor buza după vreo prăjitură, vreo ciocolată sau chiar v-o funcţie plă5tită gras, acolo, sau chiar şi una şi alta! Păi, s-ar fi găsit, normal că da!
Ce prostie sau ce zgâecenie şi pe plagiatorii ăştia!
Dar îmi place totuşi de ei, că au un farmec al lor, discret, e drept, ca de fată mare şi proaspătă, care-şi scoate chiloţii în noaptea nunţii , roşindu-se toată la gândul că totuşi nu-i virgină chiar peste tot!
P.S. Şi să vă-nvăţ eu, măi, copii? Furtul se face în gaşcă, nu singur!
Ce? Voi nu ştiaţi asta?
Puşi Dinulescu
Prizonierul
Eu — prizonier în vârsta mea,
Tu — liberă ca un lăstun…
Nu poţi nici tu
Din închisoare să mă scoţi…
Gabriela Zăvălaș INSPIRAT ȘI O VIȚICĂ SE PASIONA DE-O LOAZĂ,VIȚICA MI-S IO…!
E firescul sacrului din noi…care-am primit aripi ca să simţim ceea ce alţii doar trăiesc…dacă…
Nicolae Calugarita …voi rosti cândva pe o scenă aceste versuri , dragule….
Cornelius Pavaloi Haide, că e de bine, până la urmă!
Votre commentaire…
P. S. la articolul de mai jos
Şi să vă-nvăţ tot eu, mă, copii!? Furtul se face în gaşcă, nu singur! Ce? Voi nu ştiaţi asta?
Puşi Dinulescu
George Anca
SANSKIT & EOROPE
…
International Academy Mihai Eminescu
Founded in 1981 in Delhi by George Anca. Presidents: Amrita Pritam (1981-1984), Eugen Todoran (1990-1994), Alexandru Surdu (1994-1996) Dimitrie Vatamaniuc (since 1996). Publications: Latinitas (Delhi), Bibliotheca Indica (Bucharest – with Romanian Indian Cultural Association), indological, anthropological and fiction books.)
First draft – 1981 – to be completed by acknowledgments, other names of poets, thinkers, artists, translators, eminescologists, educators, desiring to be together unto poetry/shanti.
Albania, Argentina, Australia, Austria, Belgium, Brazil, Bulgaria, Canada, Czechoslovakia, Chile, China, Denmark, Egypt, Finland, France, Germany, Greece, Hungarx, India, Iran, Irak, Israel, Italy, Japan, Mexico, Moldova, Netherlands, New Zealand, Nigeria, Philippines, Poland, Portugal, Romania, Senegal, South Africa, Spain, Sweden, Switzerland, Tanzania, Thailand, United Kingdom, USSR, USA, Yugoslavia
MEMBERS / HONORARY INVITED
Rafael Alberti, Robert Bly, Emil Cioran, Rosa del Conte, Yolanda Eminescu, Evgheni Evtushenko, John Fowles, Vaclav Havel, Daisaku Ikeda, Eugen Ionesco, Octavio Paz, Amrita Pritam (president since 1981), Salman Rushdie, Leopold Sedhar Senghor, Bogdan Suhodolsky, Grigore Vieru.
MEMBERS AT LARGE
Anna Aalten, B. Abanuka, Tawfik El Abdo, Prachoomsuk Achava-Amrung, Ioan Alexandru (organizer), Ion Andreiţă, O. M. Anujan, Lourdes Arizpe, Werner Bahner, Andrei Bantaş, Romano Baroni, Georges Barthouil, Al Bayati, Enric Becescu, Eva Behring, Amita Bhose, Danuta Bienkowska, Carlo Bernardini, Eveline Blamont, Ana Blandiana, Lucian Boz, Ion Caramitru, Margaret Chatterjee, Mary Ellen-Chatwin, Mihai Cimpoi, Silvia Chiţimia, Henri Claessen, Georges Condominas, Lean-Louis Courriol, Robert Creeley, Petru Creţia, Marco Cugno, Nicolae Dabija, Rodny Daniel, Nilima Das, Sisir Kumar Das, Mahendra Dave, Guenther Deicke, Francis Dessart, Stanislaw Dobrowolski, P. Vidyasagar Dayal, Metoda Dodic-Fikfak, Mihai Drăgan, Livia Drăghici, Jules Dufur, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Anton Dumitriu, Monika Egde, Christian Eggebert, Didona Eminescu, Roland Erb, Jiri Felix, Galdi Laszlo, Roy Mac Gregor-Hastie, Al Giuculescu, Allain Guillermou, Herbert Golder, Klaus Heitmann, Helena Helva, Gerard Herberichs, Carmen Hendershott, Anna Hohenwart, Peter Hook, Alexandra Hortopan, Kazimiera Illakowiczowna, Philip Iseley, Judith Isroff, Ion Iuga, Vilenka Jakac-Bizjak, Rafik Vihati Joshi, Elena M. Koenigsberg, Maria Kafkova, Iuri Kojevnikov, Henrik Konarkovski, Omar Lara, Leonida Lari, Maria Teresa Leon, Catherine Lutard, Keshav Malik, Muhamed Maghoub, Fidelis Masao, Liliana Mărgineanu, Pino Mariano, Constantin Mateescu, Anna Mathai, Dumitru Matkovski, Charles Mercieca, Ion Milos, Baldev Mirza, George Munteanu, Chie Nakane, Ion Negoiţescu, Wanda Ostap, Ayappa Panikar, Sheila Pantry, Daniel Perdigao, Augustin Petre, Irina Petrescu, Max Demeter Peyfuss, Jane Plaister, Franco Prendi, Carlos, Queiroz, Zorica Rajkovic, Lisa Raphal, Peter Raster, Ruprecht Rohr, Marcel Roşculeţ, Mario Ruffini, Angelo Sabbattini, A. M. Sadek, Zeus Salazar, Patricia Sarles, Monika Segbert, Joachim Schuster, Vinod Seth, Satyavrat Shastri, Andrei Simic, Norman Simms, William Snodgrass, Mihai Stan, Dumitru Stăniloae, Sygmunt Stobersky, Sanda Stoleru, Sorin Stratilat, Arcadie Suceveanu, Eric Sunderland, Bathelemy Taladoire, Akile Tezkan, Eugen Todoran, Fernando Tola, Mona Toscano-Pashke, Urmila Rani Trikha, Kliment Tsacev, Mihai Ursachi, Bruno Uytersprot, Nelson Vainer, Isabela Valmarin, Dimitrie Vatamaniuc, Romulus & Mihu Vulcănescu, J.L. Vig, Brenda Walker, Xu Wende, Reinhold Werner, Rudolf Windish, Mario Zamora
MEMBERS IN MEMORIAM
Anna Ahmatova, Sergiu Al-George, Gheorghe Anghel, Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Samson Bodnărescu, Alexandru Bogdan, N.N. Botez, Petre Brânzeu, Victor Buescu, Anta Raluka Buzinschi, George Călinescu, I. L. Caragiale, Iorgu Caragiale, Toma Chiricuţă, Pompiliu Constantinescu, Aron Cotruş, Ion Creangă, Dimitrie Cuclin, Mihail Dragomirescu, Mircea Eliade, Gheorghe Eminescu, Gheorghe Eminovici, Franyo Zoltan, Galgi Laszlo, Gala Galaction, Mozes Gaster, Onisifor Ghibu, Petre Grimm, Ion Goraş, N.I. Herescu, G. Ibrăileanu, Nicolae Iorga, Petru Iroaie, Josef Sandor, Ivan Krascko, Mite Kremnitz, Franco Lombardi, E. Lovinescu, Titu Maiorescu, Alfred Margul-Sperber, Veronica Micle, Matei Millo, Gheorghe Nedioglu, Constantin Noica, Ramiro Ortiz, Sylvia Pankhurst, Vasile Pârvan, Perpessicius, Ioana Em. Petrescu, Gheorghe Pituţ, Miron Pompiliu, Augustin Z. N. Pop, Cornelui M. Popescu, Aron Pumnul, Salvatore Quasimodo, Ianis Ritsos, Mihail Sadoveanu, George Bernard Shaw, Ioan Slavici, Nichita Stănescu, Carmen Sylva, Carlo Tagliavini, Fani Tardini, Vasile Văduva, Tudor Vianu
Notes
Some Indian Writings and Authors in Romanian (apud Latinitas, No 2, October 1982, Delhi):
Vedas (Rig-, Atharva, hymns), Mahabharata (Savitri, and Damayanti, Bhagavad Gita, Bhima, Dasharatas, Tilotama, Urvashi), Ramayana, Upanishads (Kata, Mundaka), Manava Dharma Shastra, Tirukurral, Panchatantra, Hitopadesha, Vetalapanchashatika, Shakuntala, Gitanjali, Discovery of India, Amaru, Sri Aurobindo, Ageya, Mulk Raj Anand, O.M. Anujan, Muhamad Alvi, Manik Banerji, Baren Basu, Vasant Bapat, M.A.Bhagavan, Bhabani Bhatacharya, Lokenath Bhattacharya, Shukanta Bhattacharya, Sisir Bhattacharya, Amita Bhose (Ray), Prem Chand, Margaret Chatterjee, Nirendranath Chakravarti, Rani Chanda, Krishna Chandar, Kamala Das, Nilima Das, Sisir Kumar Das, Prabhu Vidyasagar Dyal, Anita Desai, Maitreye Devi (Sen), Rajlakshmi Devi, Nissim Ezekiel, Nida Faazli, Mahatma Gandhi, Sarath Kumar Gosh, Bimal Chandra Gosh, Ibrahim Gialis, Muhammad Iqbal, Jayadeva, Ali Sardar Jafri, Kalidasa, Humayun Kabir, Prabhjot Kaur, Krishna Kripalani, Jiddu Krishnamurti, Ananda Kumarasvami, P. Lal, Prabhakar Machwe, Rupendra Guha Majumdar, Keshav Malik, Pari Makalir, Kamala Markandeya, Arvind Krishna Mehrotra, Kansal Mishra, Anna Sujata Modayl, Sitakant Mohapatra, Dhan Gopal Mukherjee, Jawaharlal Nehru, R. K. Narayan, Pritish Nandi, Kedar Nath, Amrita Pritam, Palagummi Padmaraju, Anvayiar Ayappa Panikar, Induprakash Pandey, K. M. Pannikar, Deva P. Patnaik, N. Pichamurti, Phanishvaranath Renu, Z. Zahher Sajjad, Vinod Seth, Satya Vrat Shastri, Madan Gopal Sinhal, Shahryar, Harbhajan Singh, Navtej Singh, Anant Gopal Shorey, Pillai Thakazhi Sivasankara, Tiruvalluvar, Rabindranath Tagore, Valmiki, Vyassa, Narayana Menon, Valathol, Mahadevi Varma, Srikanta Varma, Kapila Vatsyayan, T.S.Venugopala, Martin Vikramasinghe, Syed Sajjad Zaheer.
Some Romanian Books on India (apud Indoeminescology, 1994, Bucharest):
Sergiu Al-George: Indian Philosophy in Texts. Bhagavad Gita, Samkhyakarika, Tarka-Samgraha, 1971; Language and thought in Indian Culture, 1976; Archaic and Universal, 1981
George Anca: Indian ApoKALIpse, I-VII, 1997-2003, Indo-Eminescology, 1994; The Buddha, 1994; Mamma Trinidad, 2001; Manuscripts from the Living Sea1996; Sanskritikon, 2002
Tancred Banateanu: Life and Work of Rabindranat Tagore, 1961
Amita Bhose: Eminescu and India, 1978; Bengali Proverbs and Thoughts, 1975
Ion Budai-Deleanu: Tziganiada, 1800
Ion Campineanu-Cantemir: Sati or Pikes of Love, 1928
Al. N. Constantinescu: The Buddhism and the Christianism, 1928
George Cosbuc: Sanskrit Anthology. Fragments from Rig-Veda, Mahabharata, Ramayana. Lyrical Poems and Proverbs, 1897; Kalidasa – Sacontala, 1897
Mircea Eliade: India, 1935; Workshop, 1935;Maitreyi, 6th edition 1946; Asian Alchemy. Chinese and Indian Alchemy, 1935; The Myth of Reintegration, 1939; Yoga, 1936; Patanjali et le Yoga, 1962
Irineu Mihalcescu: The Cosmogonies of Indians, 1907; Bhagavad Gita, 1932
Cezar Papacostea: The Ancient Philosophy in Mihai Eminescu’s Works, 1932
Cicerone Poghirc: Origins of a Civilization: The Ancient India, 1972;
Theofil Simenschy: The Grammar of Sanskrit Language, 1959; KathaUpanisad, 1937, Mundaka-Upanisad, 1939; Bhagavad Gita, 1944; Story of Nala. Episode from Mahabharata, 1937; Panciatantra, 1931/1969
Iuliu Valaori: Elements of Indo-European Linguistics (1924); Main Indo-European languages, 1929
Some topical studies
Le mythe de l’atman; the semiosis of zero, la fonction révélatrice des consonnes;l’Inde antique et les origines du structuralisme; Brancusi et l’Inde (Sergiu Al-George); Tagore – a Skeleton Poem (Tudor Arghezi); le naga dans les mythes populaires roumains (Tancred Banateanu); new contributions on a ‘proto-Indian’ language (Vlad Banateanu); Rabindranath Tagore in Europe; Mahatma Gandhi as I knew him (Lucian Blaga); classical Indian literature in poetry of Eminescu; classical Indian literature in poetry of George Cosbuc (Sergiu Demetrian); carols and Vedic hymns (Aron Densusianu); influence of ancient Indian culture on Romanian contemporary literature (Ion Dimitriu); Indian demonology and a Romanian legend; bi-unite et totalite dans la pensée indienne; la concezione della liberta nel pensiero indiano; contributions to the philosophy of yoga; cosmic homology and yoga ; Durga-Puja; Duryodhana and the Walking Dream; pre-Aryan elements in Hinduism; mystic erotic in Bengal; woman and love; philology and culture; introduction in Samkhya philosophy; introduction en tantrisme; magic and métapsychique; la mandragore et les mythes de la naissance miraculeuse; the metaphysic of the upanishads; religious motives in upanishads; mudra; symbolisme aquatique; il problema del male e della liberazione nella filosofia Samkhya Yoga; erotic rituals; il rituale hindu e la vita interiore; sapta padani kramati; les sept pas de Bouddha; the symbolism of sacred tree; symbolisme indien de l’abolition du temps; Indian humanism; secret languages; vernamala; Bhagavad-Gita in Romanian (Mircea Eliade); Purusa-Gayomard-Anthropos; Greek skepticism and Indian philosophy; la theorie du sommeil d’apres les Upanisad et la Yoga; wherever there is smoke there is fire (A.Frenkian); a Romanian exorcism and an Indian exorcism from Veda; Die philosophischen und religiosen Anschauungen in ihrer Entwicklung; (B.P.Hasdeu); reflection on India in Romanian Popular Literature Sixteenth to Eighteenth Centuries (Keith Hitchins); divinites indo-européennes aux populations de l’Asie Antérieure et de la Mediterrannee; the formation of Vedic Pantheon; errors in the analysis of phonetic sequences of primitive Indo-European (G.Ivanescu); Veda, the oldest Indo-European text (Henri Jacquier); due pessimisti romantici sotto l’influssi del pensiero indiano antico; influsso del pensiero indiano antico sull concetto di uomo in Mihai Eminescu; influsso del pensiero indiano sull concetto di donna di Mihai Eminescu (D.Marin); Eminescu and Indian philosophy (Cezar Papacostea); lat. Nubo-nubes et le mythe d’Indra; the morals of Nirvana (Ion Petrovici); Indo-Traco-Dacica; sur les traces du transylvain Martin Honigberger, médicin et voyageur en Inde; Constantin Georgian, the founder of Romanian Indology (Arion Rosu); the origin of universe in the conception of Indians and Greeks; supreme being in Hindu mystic (Theofil Simenschy); researches of Indo-Aryan linguistics; actualité de la Grammaire de Panini; Indo-romanica estruturas sintacticas an contacto (Laurentiu Theban); Romania me hindi; puridhan ka phalahari baba; Romaniya ka yayavar Aleku Ghika (N.Zberea)
Energetic nonviolence and non-possession – main themes of the master course in psychology-sociology (by George Anca);
Exploring social violence. Motivation of violent behavior (protection, „fight or flight”, groups and identity). Conflict prevention – systemic (globalization, international crime), structural (predatory states, horizontal inequities), operational (accelerators and detonators of conflict – e.g. Poverty of sources, affluence of small guns, elections).
Anthropology of nonviolence: Jain ahimsa and aparigraha. Buddhist karuna. Christian pity. Gandhian nonviolence. Principles of anekanta (relativity).
Ancient Mahavira has classified people in three categories: having many desires (Mahechha), having few desires (Alpechha), having no desires (Ichhajayi). The economy of nonviolence, along with poverty eradication, applies also Mhavira’s concept of vrati (dedicated) society. He gave three directions regarding production: not to be manufacturated weapons of violence (ahimsappyane), not to be assembled weapons (asanjutahikarne), not to be made instruction for sinful and violent work (apavkammovades). Following anekanta, the philosophy of Mahavira synthesizes personal fate and initiative.
http://georgeanca.blogspot.ro/
