Cuvânt și iubire

 „Şi totuşi ce ar trebui făcut ca Basarabia să nu cadă din timp, acum la întretăierea de milenii”

(Parafrazarea lui Ion Deaconescu)

„Să nu mai fim paraziţii unor glorii deşuete ale moldovenismului primitiv. Să conştientizăm propria noastră identitate”

(Parafrazarea lui Emil Cioran)

Se întâmplă ceva cu această aşchie de popor român dintre Prut şi Nistru, căzută din timp. Unde au dispărut urmaşii celei mai mari civilizaţii europene a timpului – civilizaţia cucuteniană, urmaşii primului popor european – pelasgii (hiperboreenii!), urmaşii „celui mai mare neam al tracilor” (Herodot)? Unde au dispărut urmaşii celui mai viteaz popor – al dacilor, care i-au impus prin forţa armelor pe stăpânitorii lumii, romanii, să le plătească tribut o anumită perioadă de timp, iar prin forţa lor moral-spirituală – să construiască în cinstea dacilor columne, statui, care astăzi stau măreţe în cele mai mari muzee ale lumii.

Au trecut peste noi valuri de migratori din est (avari, pecenegi, huni, maghiari, slavi, bulgari, tătari) şi am rezistat. Peste 300 de ani de asuprire otomană, chiar şi cei peste o sută de ani de asuprire rusească ţaristă nu au deformat într-atât psihicul românului basarabean cum a făcut-o regimul ruso-bolşevic, care a implantat atât de adânc virusul celei mai antiumane, anticreştine ideologii – molima comunistă, transformându-i pe unii în s(c)lavii pe veci ai imperiului din răsărit (unul dintre ei este I. Dodon).

Iau dus părinţii, bunicii, fraţii în Siberia, iar unii din ei astăzi îi votează pe urmaşii călăilor părinţilor lor. Fraţii noştri de peste Prut în doar câţiva ani au adus în satele noastre ajutoare de peste 700 mln euro în formă de reparaţii şi construcţii de şcoli, grădiniţe, drumuri, microbuze pentru copii, iar stimaţii noştri fraţi şi părinţi îi votează pe antiromânii Dodon, Lupu, Voronin ş.a. Ce virus le-a afectat memoria? Trec deseori prin s. Budeşti şi mă impresionează frumosul Centru Cultural din sat construit de o fundaţie germană. Culmea, însă în alegeri budeştenii îi votează pe aceeaşi comunişti!!!

Să luăm doar cazul stimaţilor noştri orheeni, urmaşii răzeşilor lui Ştefan cel Mare. Călcaţi în picioare până şi de cei mai mici, neînsemnaţi, funcţionăraşi ruşi,  asupriţi, deznaţionalizaţi, rusificaţi timp de peste 100 de ani de cruntul regim ţarist au găsit în ei putere să renască ca pasărea Phoenix din cenuşă, fiind primii care au cerut Unirea cu Patria-mamă la 1918. După ocupaţia sovietică din 1940 grupul bravilor tineri liceeni ai liceului „V. Lupu” din Orhei, membri ai Organizaţiei ilegale „MAJADAHONDA”, au fost printre primii care au sfidat regimul sovietic de ocupaţie, majoritatea din ei, încă copii de 16-17 ani, fiind condamnaţi la moarte. Orheienii au fost printre cei mai importanţi membri ai rezistenţei antisovietice postbelice. După 50 de ani de asuprire sovietică orheienii erau printre primii pe baricadele Mişcării de Eliberare Naţională în anii ’90. În alegerile în primul (şi ultimul!) parlament unional ales în mod democratic orheienii l-au ales cu 95% de voturi pe unul dintre militanţii Mişcării de Eliberare Naţională poetul şi patriotul Nicolae Dabija. Însă la distanţa de doar 25 de ani de aşa numită independenţă stimaţii noştri orheieni îl aleg cu majoritate covârşitoare de voturi (62%) pe unul dintre inculpaţii principali în furtul Miliardului. Îi privesc cu jale pe orheienii aduşi la Chişinău să scandeze eliberarea lui Şor.

Ce se întâmplă cu bravii noştri orheieni de altă dată? Unde şi când şi-au pierdut verticalitatea, mândria şi onoarea de altă dată? Mă cutremură logica unei orheience precum că „Şor a furat dar face şi lucruri bune în Orhei”. O logică atât de deformată este periculoasă. Cum să mergi spre Europa cu o astfel de percepţie a realităţii? Să-i permiţi unui hoţ să fure din buzunarul tău (şi al ei!) miliarde de lei, cheltuind apoi din aceşti bani furaţi doar câteva milioane de lei în infrastructura Orheiului, şi să consideri acest lucru firesc este împotriva oricărei logici normale. Una din principesele regelui Spaniei a fost lipsită de acest titlu doar pentru câteva mii de euro neplătiţi în calitate de impozit.

Exemplul Orheiului cu hoţul Ilan Şor în frunte este un caz particular, dar din păcate poate fi generalizat la scara întregii Republici. Dodon şi Lupu (Plahotniuc) sunt acelaşi Şor la scară naţională. „Lasă-i să fure, însă ne promit că vor construi raiul (după modelul rusesc)” spun unii creduli. În toamna anului trecut Plahotniuc (oligarhul putred de bogat şi păpuşarul din umbră a tot ce mişcă în acest colţ de ţară!) ne promitea că o să construiască în acest colţ de ţară atât de prost guvernat cu oameni atât de creduli (să nu spun mai dur!) râuri de lapte cu miere. Seară de seară televiziunile lui trâmbiţează de pe ecranele azurii despre marele succese ale guvernării Plahotniuc de astăzi. Alte televiziuni ale lui Dodon ne luminează seară de seară cât de bine a lucrat vice-prim ministrul Dodon în guvernul lui Greceanîi, care a realizat „cele mai mari succese (indexarea pensiilor, majorarea salariilor)”. Mai avem şi zecile canale ruseşti care î-l prezintă pe Dodon deja preşedinte. De la care televiziuni (pe care, de altfel, nu le avem. Până şi ProTV face propagandă electorală pentru Dodon şi Plahotniuc!) să afle moş Ion că la plecarea lor (şi a vice-prim ministrului Dodon!) au lăsat noii guvernări democrate în 2009 o gaură în buget de apr. 1 mlrd de lei! Toate acestea se fac pentru cei doi în campania electorală la prezidenţiale care, conform legii, încă nu a început. Ei bine, legea îi scrisă pentru ceilalţi candidaţi nu şi pentru Dodon şi Lupu (Plahotniuc).

Divizarea dreptei nu e întâmplătoare. Ţin să menţionez faptul că şi în Sfatul Ţării 2 au existat unele minţi fierbinţi care insistau pentru înaintarea unei candidaturi proprii la preşedinţie. Până la urmă a biruit raţiunea. La mijloc nu este doar problema blestematei rânze moldoveneşti. Acum pentru măria sa alegătorul a devenit mult mai clar. Dacă spre finele campaniei electorale candidaţii mărunţi de pe dreapta nu-şi vor retrage candidaturile în sprijinul unei candidaturi, capabile să le facă concurenţă celor doi candidaţi ai Moscovei (Dodon şi Lupu (Plahotniuc), atunci alegătorul va şi nevoit să-i taxeze.

Ecuaţia alegerilor prezidenţiale într-un fel a devenit simplă de tot. Schema e foarte clară. Kremlinul face tot posibilul ca în turul doi să treacă protejaţii săi – Dodon şi Lupu (Plahotniuc), Lupu având doar rolul de ai asigura victoria lui Dodon. Uns anterior de către Putin la postul de preşedinte al guberniei lui Basarabia (aşa cum procedau sultanii cu domnitorii moldoveni trădători!), socialistul comunist Dodon deunăzi a fost uns şi de patriarhul Kiril (dacă nu ar fi un kgb-st ci un adevărat promotor al credinţei ar fi luat în consideraţie faptul că încă nimeni nu a ridicat de pe comuniti-socialişti anatema patriarhului martir Tihon, făcută încă la 19.01.1918!). Fac acest lucru în mod deschis, nici nu-şi mai camuflează acţiunile cu fraze şi declaraţii. La una din emisiuni de la postul Accent TV moderatoarea îl întreabă pe interlocutorul său V. Ţurcan de la PSRM „Cu cine va dori Dodon să se întâlnească în turul 2?”. Neprimind răspunsul lui V. Ţurcan tot ia răspunde: „Dacă va fi o candidatură a dreptei atunci va fi o adevărată catastrofă geopolitică. Dacă va fi omul puterii (adică, Lupu – n.n.) va fi o chestiune internă…Plahotniuc a făcut maxim posibil să divizeze dreapta, astfel creându-i condiţii favorabile lui Dodon. Plahotniuc se pregăteşte de alegerile parlamentare”. E clar Domnilor? Duduiţa este porta voce a lui Dodon. Este o recunoaştere în plus a ceea ce devenise evident. Lucrul acesta îl înţeleg mai toţi care posedă o elementară raţiune. Să nu-l înţeleagă dl M. Ghimpu care, în funcţia de preşedinte interimar, a făcut mult pentru a ne spăla pe faţă de ruşinea sclavului sovietic, pentru care lucru în alte condiţii (în cazul dacă ar fi avut un alt raiting!) l-aş fi votat neapărat?. Să nu înţeleagă dl Iu. Leancă, pentru care, de asemenea, în alte condiţii l-aş fi votat fără rezerve şi pe care îl consider cel mai bun fost şi viitor premier de la independenţă încoace? Să nu înţeleagă Doamnele V. Pavlicenco şi A. Guţu, unionismul cărora nu poate fi pus la îndoială? Despre ceilalţi candidaţi nu face să vorbim. Ei au rolul de a rupe 1-2 procente din electoratul dreptei care, de altfel, ar putea fi decisive pentru trecerea în turul doi.

Mai există o şansă (cu toate că suntem în situaţia broaştei din ciocul gâtlanului moscovit!) de a dejuca planurile Kremlinului, care de o jumătate de an îi implantează metodic în mintea lui moş Ion percepţia lui Dodon preşedinte. Să avem oare mintea atât de scurtă, să uităm de ameninţarea recentă a lui Dodon că în toamnă (când va deveni preşedinte!) unioniştii vor fi lichidaţi (poate în desele sale vizite la Moscova Dodon deja a negociat vre-un colţişor de Siberie unde va trebui să ducă vreo 40% de adepţi ai unionismului, aşa cum au făcut predecesorii săi în anii ’50). Aşteptăm rezultatele sondajului de săptămâna viitoare, care vor arăta opţiunea electoratului de centru-dreapta, şi sunt sigur că această opţiune va fi candidatură Dnei Maia Sandu. Cea mai judicioasă decizie a dlui A. Nastase, luată în ultimii doi ani, va fi retragerea din cursa electorală. Va fi cea mai bună dovadă de luptă împotriva oligarhului Plahotniuc, care a transformat acest colţ de ţară într-un stat captiv. Acelaşi lucru va trebui să-l facă şi să adere la blocul celor trei partide (PLDM, DA şi PAS) şi dl M. Ghimpu (PL),  Iu. Leancă (PPEM), Doamnele V. Pavlicenco (PNL) şi A. Guţu (Drerapta). Aceasta ar fi, de asemenea, o bună şansă pentru coalizarea centru-dreptei în viitoarele alegeri parlamentare, care s-ar putea să vină mai devreme, în care şansele stângii sunt mari (stânga o percep constituită din PSRM PCRM şi PDM).

Rămânerea în cursa electorală a celora din urmă va fi înţeleasă de electorat ca un joc cu Plahotniuc-Dodon şi va fi taxată de măria sa Alegătorul. Să nu puneţi la îndoială acest lucru dlor lideri de partiduţe. Să facem tot posibilul (şi imposibilul!) ca în turul doi să treacă candidatul centru-dreptei. Iar în turul doi, având în faţă un singur scop, îl putem pune pe buldogul Kremlinului Dodon cu botul pe labe. Am mai făcut-o şi alte dăţi.

Este un îndemn la raţiunea celora care o au. Este un strigăt din hăul în care am fost aruncaţi.

Şansele proeuropene şi unioniste ale acestui colţ de ţară atât de prost guvernat sunt în mâinile voastre, domnilor candidaţi fără şanse la preşedinţie. Să facem acest Pas pentru a nu permite acestui colţ de ţară să cadă completamente din timp.

Să vă lumineze Dumnezeu măcar în al doisprezecelea ceas!

Valeriu Dulgheru