Diana Ciugureanu-Zlatan: Satul Parcova – Legendă a picturii campestre românești
Tot ce-i preafrumos, poate fi și-adevărat!
Frumusețea poate fi savurată în orice, dacă slobozim lumina din interior, găsindu-ne, astfel, adevărata fericire în suflet pentru a deveni iubire necondiționată și dăruire din preaplinul nostru spiritual. Doresc să exemplific această constatare, prin chiar recenta poveste intens trăită la nordul republicii.
( Ion BÂLBA și Constantin COJOCARU)
Aprecierea pitorescului sat Parcova drept legendă a mirificului plai românesc, a reiterat-o de curând, reputatul critic de artă Mihai Pastragus din România, la Centrul de Cultură din orașul Cupcini, în discursul ținut la Vernisarea Expoziției de pictură a artiștilor plastici participanți la Festivalul-Tabără Internațională de Creație „Parcova-2016”, ediția a XIV-a, desfășurată în perioada 10-21 august curent. Iar dacă e să explic etimologia calificativului „campestră”, inserat în genericul prezentului articol, îmi voi exprima bucuria de a fi aflat din orele de discuție cu Mihai Păstrăguș, că acum un an, interlocutorul meu uluitor, a descoperit și a introdus în terminologia de specialitate, genul „pictura campestră”. Ce ar însuma aceasta și care i-ar fi semnele distinctive, emblematice? A enumerat, de fapt, frumusețile naturii, evocate de exponenții romantismului și denumite, iată, „motive campestre”: cerul, râul, pădurea, casa, gardul, poarta, soba, portul popular, ținuta vestimentară caracteristică zonei, cântecul oamenilor, precum și durerile lor.
(Matei Valeriu şi Asociația Culturală ,,Parcova-Nova” în Parcova, Edineț, Moldova)
Artist foto – Dinu Rusu
Astfel, descoperind frumusețile coloritului local (psiho-cultural, psiho-pictural) în toate manifestările acestuia, cum ar fi: muzica, etnografia, plasticieni valoroși de pe ambele Maluri ale Prutului, potrivit unui concept prestabilit, cultivă motive atât de înduioșătoare pentru noi, cei cu simțire românească, în picturi sau sculpturi create aici, în cele două săptămâni de tabără, pe parcursul a 14 veri consecutiv. Artiștii întruniți la acest tradițional for transfrontalier, fiind în căutarea noilor mijloace de reprezentare plastică, mai cultivă totodată viziunile proprii asupra frumuseții, armonizându-le cu interesele de promovare a satului. Or, Parcova și lumea rurală în general luptă să fie cunoscută și prin particularitățile mentalurilor oamenilor de aici, cu viziunile lor asupra vieții, a mai relevat Mihai Păstrăguș.
Plasticienii au alternat munca lor propriu-zisă, cu activitatea științifică, participând la ateliere de creație, la care unii dintre ei au susținut prelegeri:Isac Igor: „De la Mihai Grecu la Tudor Zbarnea”; Gavril Mocenco: „Un pictor modern: Theodor Pallady (la 60 de ani de la trecerea în eternitate)”;
Mihai Zaiț: „Tradiții ieșene în arta plastică”; Ștefan Bilba – „Generația 2000 în arta plastică din Republica Moldova”.
Ar părea incompletă mărturisirea mea, în absența unui detaliu esențial și definitoriu din perspectiva viziunilor unui organ de administrare publică locală de nivelul întâi: Primăria comunei Parcova este abonată, de ani buni, la săptămânalul „Literatura și Arta”, a relevat, Primarul Marcel Snegur, membru al Formației Folclorice „Ciobănaș de la miori” de la Căminul Cultural „Dumitru Fusu” din localitate. Frumusețea și autenticitatea repertoriului, precum și talentele acestui ansamblu, au cucerit pe orice plastician, critic, jurnalist sau oaspete de onoare al acțiunii „Parcova-2016”.
Omul pentru artă sau arta pentru om?
Am avut parte de o revelatoare cunoaștere din interior, a lumii plasticienilor, din primele clipe de aflare la Casa Părintească a Familiei Bilba, unde a fost dislocată ediția a XIV-a taberei de creație. O binecuvântată comuniune spirituală cu noi prieteni, aflați în febrila plăsmuire a unor demersuri plastice de adevărată valoare artistică, iar în context extins, aceste nobile suflete, prin munca lor aproape că non stop, contribuiau la înfiinţarea unei Colecţii de Artă Contemporană, deziderat circumscris obiectivului ediției „Parcova-2016”, menite să revitalizeze viaţa culturală din nordul Republicii Moldova. Ore bune, am dezbătut vulcanic, într-o discuție spontană cu tinerii mei amici: sculptorul Obreja Pavel și pictorii: АнастасияTrifan și Daniel Tonu, subiecte definitorii pentru viața și calea omului de creație, fie în artele vizuale, fie în cea poetică sau muzicală…
Ne-am oferit reciproc, răspunsuri copleșitoare și încurajatoare, deși, aparent, ne aflam pe baricade opuse, inițial. Era, probabil, acea prietenie firească născându-se din mărturisiri sincere, căci numai astfel interlocutorul se poate regăsi în spusele noastre, ceea ce contribuie la stabilirea unei reale conexiuni între suflete. A doua zi, i-am solicitat arbitrajul în aceste „bătălii”, criticului de artă Mihai Păstrăguș, care ne-a mulțumit ulterior pentru „provocare”. El va publica unele constatări științifice la aceste frământări ale noastre, în materialul pe care îl pregătește pentru presa din România. Ne-a deconspirat, totuși, următoarele valențe ale creației în pictură, și anume: cea de a-i permite autorului să reprezinte imaginea conștiinței sale asupra unui lucru. Referitor la momentele procesului de creație, acestea sunt trei. Primul, cel cognitiv, prive şte capacitatea artei de a face şi un act de cunoa ştere prin metafore, figuri de stil şi imagini de un anume specific. Momentul axiologic apre ca firec şi necesar, întrucât arta face valorizări şi evaluari ale operei de artă create, acte de trancendentalizare , de insertare a valorilor create şi recunoscute în spaţiul public şi cel istoric, de unde , în timp produce efecte de influentare creativ-educativă. Momentul praxiologic, al treilea, constă în oportunitatea artistului de a plasa creaţia sa în viaţa socială, în scopul de a face viața mai ușoară, mai plăcută, mai înțeleaptă…
Pictorul Ștefan Bâlba
( Ștefan Bâlba, Lucia Bâlba, Obreja Pavel, Ion BÂLBA și Ecaterina BÂLBA)
O nouă victorie a spiritualității românești la Edineț
Vernisarea expoziției plasticienilor întruniți la Tabăra Internațională de Creație „Parcova-2016”, prin care a fost închis acest for, se producea în cadrul unui eveniment istoric – Ediția I a Universității de Vară „Vasile Stroescu”, organizată în orașul Edineț în perioada 20-21 august curent. Semnificativă, această manifestare de reabilitare a faimei unui de mare luptător patriot, Vasile Stroiescu, nume aruncat cu înfrigurare, în întunericul ignoranței și al uitării, de fosilele regimului totalitar sovietic.
Voi mărturisi, în calitate de rudă a unui confrate al arhitectului identității naționale românești, Vasile Stroiescu – Daniel Ciugureanu, Prim-Ministrul Întregitor al Basarabiei cu România, devenit ulterior al doilea om în Regatul Român, după Rege, că durerea unei asemenea pierderi de rădăcini, m-a marcat personal și pe întreaga noastră familie, care a descoperit abia acum câțiva ani, numele acestui erou decedat din cauze necunoscute până în prezent. … „Întunecata tăcere a ajuns până acolo, încât numele său a fost exclus chiar și dintr-un pomelnic pentru un parastas întru cinstirea eroilor care au înfăptuit Unirea Basarabiei cu România.”, remarcă savantul sighetean Nuțu Roșca, în cartea Basarabia și ministrul întregitor Daniel Ciugureanu. Citatul a fost preluat în „Literatura și Arta”, în articolul „Dr DANIEL CIUGUREANU – UN IULIU MANIU AL BASARABIEI”, publicat, în ultimele zile ale vieții sale, de poetul umorist Efim Tarlapan, un alt descendent remarcabil al acestei familii.
Extinzând cercetările în paginile presei veacului trecut, aflăm că la chemarea din partea capilor mișcării naționale – Simion Murafa, Daniel Ciugureanu, Panelimon Halippa și alții – boierul Vasile Stroescu, închinându-și întreaga viață și avere, Neamului și Țării, a susținut un nou avânt în mișcarea de redeșteptare din bezna întunericului și halul Basarabiei muscălești, inclusiv prin acordarea întregului sprijin moral și material ziarului „Cuvânt Moldovenesc” – cel mai puternic mijloc de propagandă și reflector de lumină națională către acea vreme. Este vorba de un articol al Deputatului Ion Buzdugan, secretarul Sfatului Țării, publicat în respectivul ziar, anul V, joi, 4(17) octombrie 1918, nr 80 (395), pe care l-am citit cu respirația întretăiată, preluat de Revista de istorie și cultură „Oameni. Locuri. Destine”, aniul III, nr 5-6, ianuarie-decembrie 2013, publicație editată de Asociația Cultuală „Parcova-Nova”.
Organizată după modelul Universității Populare de Vară de la Vălenii de Munte, județul Prahova (creată în 1908 de marele istoric Nicolae Iorga), Universitatea Populară de Vară „Vasile Stroescu” a mai inclus o suită de acțiuni:
• sesiunea de comunicări: „Vasile Stroescu – om de cultură și mecenat, susținător al unității naționale”, la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Edineț; acad. Mihai Cimpoi, Președinte de Onoare al USEM – „Vasile Stroescu – susținător al ciulturii române”; acad. Valeriu Matei – „Vasile Stroescu – mecenat, om de cultură și artizan al unității naționale”; dr. Ion Constantin (București) – „Vasile Stroescu – mecenat al românilor de pretutindeni”, drd. Constantin Cojocaru, membru al USEM – „Ctitoriile lui Vasile Stroescu din județul Hotin”; Ion Negrei, cercetător științific la Institutul de Istorie al AȘM: „Personalitatea lui Vasile Stroescu în conștiința publică din Basarabia”;
• lansarea cărților: „Edinețul de azi”, „Provocări ale scrisului”;
• Spectacolul muzical gratuit, la Palatul de Cultură din orașul Edineț, cu trei creații muzicale semnate de compozitorul Ghenadie Ciobanu, interpretate de Orchestra Simfonică a IPNA Compania „Teleradio-Moldova”, dirijată de academicianul Gheorghe Mustea.
• Vernisarea expozițiilor ICR Chișinău „Poemele limbii române” și „Constantin Stere – scriitor, jurist și promotor al Marii Uniri”, la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Edineț;
• Sesiunea de comunicări: „Un compozitor contemporan – Ghenadie Ciobanu”. Participanți: acad. Gheorghe Mustea și prof. Ion Gagim;
• Vizitarea bisericii din Trinca, ctitorie a lui Vasile Stroescu. Te-Deum. Moment omagial la mormântul părinților lui Vasile Stroescu din satul Trinca;
• Concertul formațiilor folclorice din Parcova și din Cupcini, în incinta Centrului de Cultură din orașul Cupcini;
Ediția de debut a Universității de Vară „Vasile Stroescu” a fost organizată de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în comun cu Primaria orașului Edineţ, Consiliul Raional Edineţ, Asociaţia Culturală „Parcova Nova”, Primăria comunei Parcova, Primăria orașului Cupcini și Primăria comunei Trinca.
Voi prezernta și printr-un modest rod liric, impresiile personale despre recentele evenimente din raionul Edineț:
„Parcova – Simfonia Picturilor Veșniciei”
Motto: „Eu cred că veșnicia
S-a născut la sat”
(Lucian Blaga)
(Dedicație poetică Dl Ion Bâlba, Președintele Asociației Culturale „Parcova Nova”)
(Ion Bâlba, Președintele Asociației Culturale „Parcova Nova”)
Renaște, veșnicia,
Prin porți de Paradis,
Uniți în Simfonia
Picturilor de vis…
Pășim, smeriți, prin iarbă,
Chemați de-un tainic glas,
Ca inima să fiarbă
Prin lacrimi pe obraz…
Artiști cu dor de casă,
Copii, un pic cărunți,
La Parcova duioasă,
Ne-mbățișăm tăcuți…
Aici, la scumpa vatră
A Casei Părintești,
Trăim povestea sacră
A vieții românești…
Mai blânzi, mai grămăjoară,
În jurul pâinii dulci,
Reîntregim o Țară,
Cu forța unei Rugi.
Culorile nasc forme,
Iar formele – culori,
Adulmecăm și-aroma
Campestrelor comori.
Atâtea pânze cântă
Iubirea pentru sat,
Pentru credința sfântă
Din sufletul curat
Al oamenilor gliei,
Izvorâtori de rod,
Prin munca-bucurie,
Făcând spre Cer, un pod!
E Festival de Artă,
E Tabără de Dor,
Frumosul strigă-n șoaptă
Și ne inspiră-n zbor…
De cade, iar, cortina
Și-s paisprezece veri,
Rămânem în lumina
Cu Har de Mesageri.
În ample documente,
Iluzii ați lăsat:
Eterne monumente
Din Raiul unui sat,
Din viața plămădită
Cu doina-n vers-suspin,
La baștina preasfântă
A neamului român.
A neamului divin…
Diana Ciugureanu-Zlatan,
tele-radio-online-jurnalistă,
președinte-fondator al Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova.