George Anca: Personae
George Anca
PERSONAE
synopsis
*
ne aflăm în România latină departe de Bengalul de Vest
amănunte în invitaţia voie caldă cartea copiilor
data viitoare mă voi pregăti întru copilărie vara
voi mai fi poet şi bătrân până la moartea aproape
fără seamă schimbând o upanişadă pe treabă
avem loc până şi-n noi ne apucăm de iubire
ce atâta interioritate devoţională pe invers în infinit
şi substituirea harului permanenţei de mai sus
*
rarul şesului înconjur semănat a semăna
de răsare soare-n zare mama mea
apele sub râpa toropită beduin
prin pustia aplecată le închin
dens pietroiul gâtu-n zbor şi pulbere
ibişii mi-l poartă să mă spulbere
pletele pe spate de departe mai că
flutură de ziuă rariştea strigoaică
*
reflexul de pace ca un rachiu în botez
întoarse fără întuneric stelele din nopţi pierdute
feţe de ceară încinsă femeieşte
fellow felah valah în împăcarea nisipului
umbra sinelui avatar unghi lângă unghi
craniul în explozie fiinţă dunei încarnându-mă
*
înalţi aproape blonzi cu haită
nici nu zâmbesc nici nu se vaită
din inginer regie din poezie tranz
privească-le ecranul Grigore de la Nazianz
Lautreamont neauzit în cruda-i
închipuită faţă a lui Budai
sunetul tău rostogoli vedenia cadaverică
trăznit bătrân în biserică
*
firma de ciment din Rio numai pentru curier
povestea rachetistului fără rachete aero
Jonas cu preferinţa de război a aviaţiei proprii
mă aflam într-un avion în drum spre Brazilia
credeam că vom coborî la capăt apă dintr-o stâncă
am citit promoroaca arborilor nu şi a săbiei
aproape o semilună neagră între albeaţă şi nea
sinergetice cărări spre valea de dincolo
vârcanul de la podul lui Crâşmaru cel de la ulmul lui Stroe
al lui Elefterie al lui Piţoiu vârcolul lui Rat
valea albă bună curmezişă rea rece roşie scurtă
strâmtă verde vânătă ogaşu’ cu galbeni
mascul muscal străgheaţa strălumină
râpa galbină roşie vânătă râul alb
piatra albă arsă galbină întoarsă limpezită
‘ngăurită roasă piscul vânăt râul
*
*
(RAT ȘI ANNA)
fiinţe depărtate mă ţin minte
Cri-ni-li-mem-na
ondulată zăpada
pe fuga şobolanului
zăpada albă ca zăpada
viaţa-mi umblă pe pereţi
nespoiţi de alte vieţi
Rat o spală pe spate pe Anna în cadă
Ratana râneşte râtanii
ăsta e Thomas vindecând-o
naari din ishwara
luna noastră de vârcolaci
Annarta ascultase
roaderea sufletului
ea îi cânta lui du-te-n brânză
el îi cânta ei viaţa te-a făcut dură
uşi deschise oxidează
pasărea câinelui
nici Rat nu mai are timp
decât Anna tantra
se vrea Thomas dar mi-l rosese
în clubul închis
îmi pare rău de Rat rozând
sânul Annei spre a o salva
sânul tău avea un frate
la aniversare Anna se plimbă
cu spatele gol
ritm kathak amândoire
pe Chatra Rat şi Anna
se iubesc împreună-se
nu s-au mai văzut din depozit
la etajul şapte
sala de operaţie exclusiv vârcolacii
te privesc din profil Anna
tocmai priveam pe fereastră
mi-ar plăcea să plecăm împreună
ţări cu nori mai frumoşi
nori cu ţări mai frumoase
în cărţi ochi verzi
tasmanizat şi Rat
Anna darling
na hanya te
deschizi uşa
vine primăvara
pe la tine
o mie de grade în vârful ţigării
strigoii îmbrăţişează întunecimea
luna lunatică ronţăită de Rat
de unde să ne mai ia dracul
înjură Rat în curte
Anna a învăţat şi ea să înjure
eram în piele de tigru
acum sunt în piele de pisică
*
otrăvuri ocolesc prin vin
eu nu ucid ucid puţin
mă umflu-n văi de râs mă-nchin
şi porc îl fac pe Nastratin
voiesc în cinste mulţi să îmb
ce dacă trist mai ud un dâmb
cu lacrimile de mă strâmb
tot îl omor pe Năgădâmb
mă calcă slana pe un os
şi duhul prost şi mai vârtos
dar dacă ursul mă dă jos
sub roţi îl zvârl pe Nasmiros
sub labe-l zvârl pe Masniros
*
Transilvanie măsură
pentru aur din trăsură
o mirosul de răsură
îţi cântă în nări de mură
te iubeam când n-ajungeam
trenului la fum balsam
într-o luncă braşoveam
să fiu neamului de neam
m-am oprit m-am o distrus
înapoi sunt gări de sus
înainte numai nu-s
merg ştiind muri Isus
*
scriu aici în loc să citesc de rerum natura
sufăr cu trupul în loc să fiu liber de toate
însă mai bine să fie aşa mă sfătuieşte localnicia
în fără scris şi nesuferinţă că nu m-aş arăta nici morţilor
încă o dată aş fi bucuros de a compune în româneşte
o operă precum corbul americanului antibostonian
atunci unde-i fereastra mea noaptea s-o deschid
bustul în aşteptare şi vorbele crezute în sunet
se petrec în ţările mici altfel de păsări prin altfel de ferestre
dar s-or fi diluând în pământuri cu munţi visurile de geniu
lucru este înfăţişarea prin haine ascunsă cuminte
netulburată suprafaţă a frigului ori orei
rămasă şi făptura întoarcerii la de rerum natura
*
(ţigan în umbră)
motto
la picior la răşchitor
la trup cu seminţe-n zbor
cântă mort necântător
pelin din gard treci drum prăfar
altfel te gust la foi amar
stai porţii lui Mangon umbrar
şi caii lui să iasă-afar’
călare după oi sau ba
pârăul n-are-a mai seca
la piscul neted Tomiţa
fumează da descântă da
pe jos la-ntoarcere nu scapi
cu tufe nalte ca de napi
vei înflori în dinţi şi capi
o să trezeşti Mangon harapi
*
motto
acum că a dat
zăpezi Ararat
în ziua când mă bucurai
zadarnic lumii-i luai alai
spre prânz când m-am umflat de bun
greşeam tutun după tutun
cuiva să-i milui veşnic fes
din care ziua s-a ales
şi de-am umblat cu ştersul nas
ceream lung timp şi nu-l mai las
aveam n-aveam lene balene
iubita cu alean alene
o spumă spuza de pe buză
departe de a mea farfuză
să-ntreb cu suflet cine dus
m-a luminat măgarul Mus
el blând şi nevăzut nicicând
zvârle copite peste rând
când aş călători pe el
înfloare-ar coada-n şoricel
pisica giuvaer şi miau
n-ar trece pe-unde merg ori stau
*
motto
măturanumătură
seceranuseceră
s-a zis mă roagă eu tot mor
pasăre ruptă din picior
o cingătoare un uşor
doar dracului a nu mă da
pomana mea fiind a ta
s-a zis şi eu a mă ruga
stai nene uite nu mai rog
şi iarăşi nu mai rog olog
calc pe sub grâu să crească stog
la vară singur când mănânci
eu să nu-ţi fiu în ochi pe brânci
dar ce mai rogi până atunci
*
dar unde ai plecat m-am dus apoi
acolo unde nu ai loc de noi
din prag păstrate mirodenii
ca vorbele în popi la denii
pe uşă tot în nopţi de noapte
s-au stins în nas să mă adapte
şi înăuntru de al lor
m-au tăvălit ca pe odor
cocoşi sub luna de afară
din gâturi de catran cântară
şi fosfor penele revarsă
în ziua plăţii tale arsă
ci pietre n-o să mai scânteie
zvârlite-n gaură de cheie
*
ah ce multe trântituri
tălpile îmi aveau guri
pline ochi cu ce copturi
cu călcâiul arături
de la os din crăpături
zvârleam boabe să le furi
şi păduchii de păduri
ba în lemn ba în nervuri
până-n focul de răsuri
te puneam pe boi să juri
că peri negri n-ajung suri
de o nuntă la-ntorsuri
de-altă nuntă cu mascuri
de-altă nuntă nuntături
de pomeni firimituri
cu popi trei în bătături
*
împlinii 25 de ani
singur în sunet
de concert
sau
n-am tâmpla plină
n-am tâmpla goală
şi
nevasta-n sfertul de veac nou
nu mi se dă cadou
căci
până mare să mă fac
n-a ajuns un sfert de veac
de unde
zodia de taur
seamănă aur
până când
înainte să vândă porci
acasă o să te întorci
iar
cine mă îmbată cu vin
de ziua naşterii mă ţin
odată
la împlinitul anilor devreme
nevastă-mea în gară sta să vin
pe drum i-am spus de cartea din poeme
ea damigeana o căra cu vin
oraşul vechi în turn ne-o fi chemat
străinii or fi prins vreo boabă olteneşte
Târnava tulbure s-o fi clarificat
dar altfel la un ceas urcam cum vântul creşte
*
teandrism
sunt mai prejos din ce în ce
de piatra-n praştie ca mine
schiază-n aripi ielele
sau rai cocoaşă de albine
de patru fraţi atâta mi-e
să curgă-n albii pentru cine
în negura din noaptea de
în vărsături cu stele bine
doar zgârciul piatra să o lase
prin vânt din patru-n patru oase
oricât căzusem vraf alături
şi moalele se mai muiase
aş coperi cu piei şi pături
văi până-n vârf să vii să mături
*
motto albia
şi în apă cornul neînflorit
mă va părăsi peste valuri verzi
adâncă albia noastră unde apa
lată se spulberă oriunde
pe mine m-a aplecat să adorm
prin prundurile cu ochii
din albia noastră adâncă apa
lată se spulberă mă apleacă
prin prunduri cu ochii închişi
sub florile cele mai galbene de cracă
şi lacrimi nevăzute lunci încarcă
împinse căruţele urcă la deal
şi nu mai am putere pentru osii
pentru părintele bătrân real
şi lacrimi nevăzute încarcă luncile
plutind la deal căruţele câte
le privisem cu trupuri în chinuri
bătute de păsări înecate aproape ori de bâte
în loc bat înecate aproape păsări
şi s-au tăvălit cu zuvelcile ciugulite câte
le priveam cu trupuri în chinuri
şi de la munţi în spumă bâte
îmi voi alege la trezire nimfa iar descolăcită
şi mult adio ţie unde eşti
până când în îndurare te apleci
să mă culegi mâncat de peşti
voi urma la trezire nimfa descolăcită
şi mult adio ţie unde eşti
până când îndurătoare te apleci
să mă aduni mâncat de peşti
*
eu îţi voi trimite
albele termite
cărţilor de vers
faţă şi revers
profilul de spate
bicelor dreptate
unde ondulate
stele prin palate
de-a posibili noi ca
infaustul Noica
ortoprimăria
de Sfântă Măria
treabă românească
ex ponto grăiască
seuri optative
supărate stive
ciobule apaş cu
şpalturi spre Ivaşcu
hai dricari noroc
locul fără loc
catren la patru
teatru-n teatru
*
spune-ţi groaza de pe groază
c-ai glumi în metastază
te-ai cu lustru în cântare
lacrima o coardă-n stare
atunci sună-ţi tâmp şi turp
ce mă surp cum nu mă surp
blestemă frumoasele
de spăla-ţi-vor oasele
mă distrugi mă mai distrug
cu duşmanul neînplug
ba în jug din sud în sud
verde frunza-n vastul dud
cum discută cu licenţe
de canale în Firenze
mă mai uit discursului
din puterea ursului
măsură fatalitate
de bătut când nu te bate
cadavre nemângâiate
de azi-noapte pe la sate
*
fără baston fără ogeac
blajin craidon în sat burlac
la una bine văduvă caldă
în ierburi fine dânsul se scaldă
în iarbă mare lumea îl ştie
o fată are văduva vie
cu ea odată domnul se-ncuie
şi se desfată şi se cucuie
aşa fii bun ia-o nuntaşi
văduva spun că nu o laşi
copii nepoţi îţi trăiesc unul
s-a dus din toţi fii bun cu bunul
o domni într-ale voastre mint
dar îmi aduc aminte cine
cu o mustaţă de argint
s-a preschimbat privind la mine
şi limba-n gura ca un ghint
şi vorba care nu e bine
l-au lins de-a pururea-n alint
l-au lins de-a pururea din sine
precum pierise în pământ
că nu vărsară-n deal la noi
de cine nu mă înspăimânt
pe strâmbături o domni o ploi
*
prin ţara aceea
trăiam cu femeia
eu doream să mor
ea murea de dor
aprindea feştila
până la Roşchila
de nu s-a pierdut
în acel ţinut
cei trei derbedei
turmele de miei
în lanţ cu urechea
Ştefăniţă Lechea
Urlăţescu Dan
picat în Mardan
unul băştinaş
unul mintenaş
unul pride-l-aş
nu te-ntoarce jos
hai unde n-am fost
ba n-aş merge nu
Dumitre şi tu
luna n-a apus
câinii spaimă sus
frunze pân’ la brîu
coatele-n pârâu
copite şirag
pe un hotereag
de are urmaş
el e băştinaş
noaptea să nu pleci
să-l găseşti pe veci
cum nu cântă nici
odihneşte-aici
sare-n ajutor
miezul nopţilor
se mai află-n vale
poale ale tale
de domniţă moale
culcată pe şale
oi mânate a le
regăsi agale
se mai află-n poală
umbra feţii goală
drumul nu se lasă
înspre nici o casă
cerul e colea
pentru nimenea
cât suntem pe pace
groază ni se face
şi părul măciucă
noaptea să ne ducă
ziua să ne tragă
din groapă de fragă
bieţii călători
noaptea de trei ori
bietele femei
ziua tot de trei
o să curgă ploi
să îngheţe-n noi
care-i mai întâi
fără căpătâi
va veni război
să ne batem noi
copilul de jos
ţipă în miros
dar tot lăcrămând
va creşte curând
şi-o să fie-aşa
ca la mumă-sa
şi a celorlalţi
prin munţii înalţi
că-n acel ţinut
n-am mai fi trecut
coboară cobor
de pe un picior
de cer fără nor
cu nemuritor
calea înapoi
despărţit de doi
poate voi răzbi-o
până-n fapt de zio
o plecasem plec
unde e înec
unde e întins
mai de necuprins
bate-mă să pier
de cuplu oier
eu fugit pe frig
doamna-n veci să-mi strig
una-n somn a vis
una-n morţi abis
una-n vale i-s
*
în ţara din vârf de ac
nimeni nu era sărac
daurit mort daurit
mamă stinge-te pe cal
în zăpezi necălărit
îngropat de caporal
ia-i chipiul de pe cap
şi trezeşte-l cu un ghiont
eu te voi lipi cu pap
când te-o rupe ca pe front
l-ai pupat şi te-a ucis
nicio vină la un loc
n-aţi avut în manuscris
şi-n tabloul de pe foc
stinge-te-n pace pe cal
poate bine a lovit
că sufla un caporal
peste pumnul daurit
pe o râpă sub satâr
colţi de piatră-n ochi să-ţi vâr
şi să crească fagul roz
peste pleoapă lângă boz
eu cu mâna pe mâner
să-mi pun pălăria-n cer
s-o arunc pe vânător
să te-mpuşte cu omor
nor de gâşte se oua
în ţărâna din şosea
dudele se scutură
în iască de butură
ninsul acelor de viespi
culmilor de sfori pe prespi
*
Ioana stă în cap
Sarafina trap
Sarafina plânge
Ioana varsă sânge
şi vor umple cana
Sarafina Ioana
în oraş trei trecători
şi cu trei atentatori
trei adânci şi trei cu trei
de trei ori arhierei
trei de pază trei în gropi
întreiţi şi interlopi
astfel Ion cu Ion cu Ion
văduviră anason
ai lor trei viteji urmaşi
fură foc în Caucaşi
într-o lună într-un an m-o
prinde de pe urmă Zanmo
Zanmo fata tibetană
ce am dat-o de pomană
într-un alt răstimp hain m-o
mai călca duduca Pinmo
Pinmo dosnica de castă
ce am dat-o de nevastă
după clipe din amvon m-o
prociti preoteasa Xonmo
Xonmo leneşa abila
de-a copilul şi copila
prea târziu şi ca nebun m-o
adormi sibila Funmo
Funmo roasă-n cărni eterne
de nasturii de la perne
gheaţa de peste Cocioc
mi se sparse în cojoc
în tavernă huria
o scuipa Veturia
crucile spălamu-le
închină-te neamule
ultimul moment ideea
de testament Salomeea
*
(1966 la ziuă)
la ziuă pruncul va fi trezit
tânărului i se vor pisa în blid
cele două priviri bărbăteşti
nescopite aşa cum mai eşti
dar cine îţi spune despre
el şi de tine în culoare de viespe
că nu aveţi aceeaşi putere urâtă
ce bine îşi duce viaţa pe plută
şi acoperă cu ea mormântul apei
în spumă o pereche se frângea
dinainte curgând şi cu plâns
picat peste celălalt dus
dar casa iezilor din piatră-atunci
a căpriorilor acum au părăsit-o
necunoscuţi tatăl sau mama
iar la întoarcere doi inşi
cel de pe râu sau cea de sus
cea înecată-ori cel nemaiajuns
străin cu o străină c-un străin
străină veseli iarăşi într-o
basma s-au strâns bărbat şi mândră
cine a rămas în faţa văilor
tăiat în secere când să se suie
întinsă între foi de ceapă
la îngălbenire
în munte nschimbat nici cu sfârşitul
la adăpostul streşinilor singure
cu grinzi lărgite-n suflul foalelor
cel de curând s-a cunoscut în sâmbure
până la umeri necuprinşi de noapte
fiul dintâi alungat să fie
să nu-i semene copilul drag mie şi ţie
amestecate minţile îi înjugă
la ziuă pruncul va striga strigă
tânărul din altă parte prinde-l-or
lumină din zemuri de ceapă
o tatăl din mână-l scapă
fratele urlă şi începe creşterea
după ce-l tăiase zadarnic secera
şi sfărâmată ceaţa neprinsă
nu se pierduse cu totul însă
tânărul de pe plută
caută femeie ştiută
ca apa-n care s-au scufundat
morţi şi vii fără de păcat
apoi pleacă de lângă mormânt
să vadă cum îi seamănă copilul frânt
*
(1987 acest scris)
priveşte cu bune graţii
asupra acestei naţii
bucuria ci să cade
la o singurătate
stilul s-ar mai polei şi netezi
la gente latina
canto di Basilio Alecsandri
tradotto dal rumano
da Marco Antonio Canini
aplauzele frunzelor
în înscrumitul Pompei
onoarea de a ne fi fost călcat
pământul de mai marii lumii
uite că în timpul evacuării
personalului din ambasadă
Manfred von Killinger a împuşcat-o
pe domnişoara Peterson secretara sa
după care s-a sinucis vide Clodius
îmbrăcată în mov de sus până jos
frăţie de moşie
vecin rumânie
souvenirs et impressions d’un proscrit
*
(1974 azvârle masca)
azvârle masca de drac
îşi face semnul crucii
îşi lipeşte faţa de faţa demonică
umbrele se îndesesc le rânjeşte
îşi sfâşie faţa umbrele se îndesesc
atunci le joacă o pantomimă
aruncând masca
aruncându-şi faţa
stâlpul se rupe în mâna lui ca pâinea
taie masca soarelui în pădure
coaja brăzdată de feţe
masca lipită de stâlpul rupt
tăietorul îl taie în chipuri
umbre manifeste din Hades
îl taie la poarta raiului
taie sus pe dumnezeu
dintâi în jur sfinţi decebali
faţa mi-o acoperi într-un vis
eu am tăiat copacul măscarul coaja
stâlp cu mască pe faţă
ni-i închipuie strigoi
mască neagră pe trup alb
râde dracul salomeea
îi tăiase capul lui ion
râde dracul cap tăiat
pe un stâlp jupuit
retezatul pe albit
plânge dracul pe putregai de rai
tăietorul îl aruncă
măscarul nu îi cuvântă
măscarul e tăietor
dară stâlpul căzător
cade faţă la pământ
şi-l îngroapă duhul sfânt
nici măscar nici tăietor
numai trup de umbritor
sub umbrele de décor
arată tot decorul împrejurimii oarecare
şi stinge stinge stinge să fie mai tare
să nu aprinzi doamne lumânare
în ţeasta măştilor capilare
că un copil în faţă îi răsare
când nu tăia nici lemne nici în coajă măşti
tu să-l adăşti din mască din lemn să îl adăşti
şi cade cel mai tare din lume iar pe mască
şi stâlpul să nu cadă căci rău o să-l lovească
visa bărbăteşte săptămânile
munţi călătoriţi de o colombină
frântă de dragoste şi era de lemn
născută din carne aprinsă
spre a fi iubită cu ochii întâi
iubita iubita iubita
visa bărbăteşte iubita
şi în păduri călătorea cu toporul
tăia trunchiurile perfecte
până la stâlpul fără prihană
toporul îi amuţise dinainte
şi au pornit-o în sus pe o coastă
deasupra unde pădurile n-au fost
o de s-ar auzi topoarele cântând
peste tăcerea cerească oglindită în smoală
de s-ar auzi şi ele nu se aud
şi ei aleargă şi deodată adorm
pe după un arbore toporul ia chip de şarpe
şi fluieră numai pentru fecioara pădurii
fluieră frumos de pică roadele
în albia de fluier ce tăietorul o urmase
de s-ar auzi topoarele cântând
visase să se trezească din vis
se despărţise de durere măscarul
a rămas să-i fluiere acelui chip
înmiresmată sfântă mamă
cu sfânt copil ce din duh sfânt scânceşte
ci nu-l aude doar privirile îi urcă
şi se coboară numai pentru prunc
e pruncă poate şi poate scânceşte
de dorul ei când era sfântă
ca acum dar altădată
cu dumnezeu la faţă
măscarul măştile-şi vându
pădurea tăietura-şi rase
poate e timpul să vii tu
dar cum cu umbrele Cristoase
e un copil în fiinţa jucătorului
şi unul lângă el mai neplâns
să plângem noi sau să ne plângă cel de sus
şi poate boceşte omul de taină pe de rost
cel de nimic ştiutorul copilul frumos
un tăietor pe lumea asta tot a fost
şi-n ceruri suie vuietul pădurilor tăiate jos
şi bat topoarele nu să se înrădăcineze
în auzul lumii plânsul de domnul
măscarul calcă încet ca în vis
spre a-şi purta masca din urmă departe
între fluiere asurzitoare de moarte
măscarul îl joc jucat el în ultima mască
negru se înconjoară de demon
roşu în ochiul plâns tremură
feţele se scufundă în pădurile
tăiate de tăietorul de lemne
înainte de a descoperi abisul
viaţa lui nu s-a sfârşit
sau nu îşi vieţui sfârşitul
masca a risipit-o anume
s-o urmeze el însuşi până o întâlneşte
şi demonu-i surâde la răscruce
se înalţă stâlpul tăietorului
pe calea pe unde îngerul căzuse
de ce n-o fi vesel măscarul
când fâlfâie masca deznegrindu-se
cu ochii în aurie privire
bucură-te chiar de ar odihni în tine
duhul ce duh l-ai peticit
în pielea de bou în blana de miel
în păr de porc în cărbune
veseleşte-te măscarule
şi nu se veseleşte mi-a făcut-o
rugăciune să mă veselesc eu
când îl voi juca era şi autorul
de faţă acesta însă îşi rupsese o mână
uite cum îşi rupe omul o mână ca pâinea
spunea eu îmi internez mâna în spital
ar merita să meargă la ospiciu
odată cu mâinile tale demiurgice
demoni îi curg din degete
şi spunea du-te vezi ce lume
se strânge crezând că eu arlechinul
doctor voi veni să îi vindec
dintr-o mişcare de sprânceană
o poveste cu un măscar i-am cerut
şi masca lui de pe urmă
ne-a luat vorba
nu s-a hotărât şi mi-a dat liber
doar se gândea la un copil
căra masca plin de frică
în profil o întorcea
era un topor să taie
avea dinţii ferăstrae
ia-l copile la bătaie
să mi-o pun pe faţă
şi să mi-o scot să joc
îmi spune
vrea să mor sub mască răpit
să-l îngrop îngropându-mă
şi masca nemuritoare râsă plânsă
faţă profil faţa mea
mi-e teamă s-o las în palme
ce teamă îmi e de o palmă tăiată
vă mai aduceţi aminte de măştile
de odinioară cinstite feţe
măscarul şi tăietorul s-au despărţit
masca singură lumina
se face faţa măscarului
bâta creşte trup
sfinţii se cojesc duhuri
apoi o ia din loc biata de ea
*
(1969 ascult )
ascult ca-n toate serile cum povesteşte din Argetoaia
dacă aş întrerupe ceva tot mi-aş aduce aminte apoi
însă acum n-aş mai pricepe de ce demult
fata i-a spus în mireasă de rochie îmbrăcată
în rochie de mireasă parcă explică
nu ştiţi că eu întotdeauna dorm singură
astă-seară citi-voi un vers din Racine despre vânturi ce dorm
iar înainte m-am întors de la film numit dacă vântul
şi povestitoarea în aşternut se concentrează
cu o mână în dans pentru ochii mei şi ai soţiei
să înscenez cu întârziere de o secundă povestea iată o şansă
poate-mi răzbun aşa piesa mea jucată la telefon
pe o singură carte străvezie ţinută în degete de o domnişoară scheletică
a doua zi bărbatul pe vremuri
avea poruncă a se înfăţişa cu cămaşa pătată de sângele nepătatei
cum o să stau într-un pat cu acela fetelor
tatăl ei căsătorit o dăduse spre binele satului
fratele ei căsătorit a cules-o dintre prietene uite
ai să te dezbraci de rochia asta frumoasă
nu ştii a răspuns că eu nu m-am îmbrăcat aşa niciodată
în casa tuturor nopţilor mele bătrâna încearcă
să ajungă departe cu rolul dumeaei înseşi
eu eram mai mare ca ea m-a dus
în pădure la fragi şi între copaci m-a rugat să-i caut în cap
iar când cosaşii din poieni îşi încărcau fânul
s-a repezit cu părul încât săracii au strigat ho că ne sperii boii
fragi n-am găsit şi-am umplut atunci coşul
cu pietricele acoperite frumos i le-a dus
bărbatului şi el du-te acasă mai bine
boală ce eşti boala vacilor şi chiar fusese
în pădure mă gândesc dacă nu e o istorie
a unei preotese cu copii şi avorturi
şi din toate acestea pe urmă cu nepoţi
sau de nu-mi va aduce fericirea
mă gândesc de nu voi fi fericit
oprind întregi întâmplările de a exista
încă o dată şi să crăp numai eu veche preoteasa
să-mi sorb la miezul nopţii băutura
de baştină apa lui Thales paharnică
nici o preotasă ci cana
cu jumătate de gură cu muşchii stângi
să spânzur ce nu-i de mireasă
în respiraţiile femeii mele
întoarse deodată cu spatele
de n-aş mai auzi povestindu-se din Argetoaia
*
de la moară către sat o jumătate
kilometru neîncărcat străbate
un om care se întoarce din oraş
de departe ca din Munţii Făgăraş
se uită că e noapte tace
vorbeşte ce vorbeşte are de a face
cu o femeie nevăzută dacă
l-ameninţă pentru că-n somn de năduşeală-i leoarcă
la dreapta n-o apucă biserici aşteptându-l
în stânga îl opreşte neînvârtit pământul
tot la moară îi vine să tragă
dar n-o să-şi macine oasele dragă
ceva în mână o să-i intre oare
ori aşteptăm degeaba în coş să se strecoare
se crede-ntâi desculţ iubind ţărâna
hainele-i cad rămâne căpăţâna
pe ea gândeşte vântul să-l subţie
până va spulbera făină vie
încearcă pomii de n-au dat în spic
vrea-n braţe mamă-n braţe cu un copil mic
doreşte coasta el cu coastele s-o râme
mai bine decât mort în moara lume
lumina stinsă va păstr-o-n geam
pentru atât o viaţă cere de la ram
doar că-l trimite ramul să nu stea
râşniţa singură pe vreme rea
măi sarea ţi-ai luat-o păsări sunt
ouăle gata pâinea s-o frământ
haida că te iubeşte în moară satul mort
făină-n sac pentru ce guri şi eu să port
din moară către sat priveşte Gică
prin val de roată simte că se mişcă
iar uneori chiar umblă-ntre bărbaţi
de chelios morarul depărtaţi
ei toţi cu ochii la un cal deodată
din palme bat cân haia îşi deznoadă
morarul îşi întoarce capul
să ştie cine nu-i aplaudase calul
când colo Gică socotind
râdea că zgârciurile-n cal nu prea se-ntind
o ce plăcere viaţa aşa cum e
de ar putea trăi-o-n moara lume
ţigări pe malul bălţii mai demult
fumate scapără plase cu peşti pe fund
salina suflă-n ei pe sub pământ
gustul ţiparului cu cap tăiat mişcând
prăjit să-l tăvălească în dungă de mălai
ca-n camera-ncălzită ce mai trai
*
nu mai fur nu mai sunt tânăr
o omenire totalitatea manipulării
chinină venină rozmarin zoroastrin
pe firul din funii cătuşa contorsiunii
mai când maica mâncând gaica nagaica
aşa şi vise nedigerate strigoilor salivare
ochiuri cu freză aproape ochelari
va sosi prisosi ruptura tendonului rotulian
cu bicicleta prin Creta cu asasini pe sub măslini
ceasornicul aşteptării doldora miere închipuită
dizgraţia păunului în ţipăt inestetic
profeţii din halucinaţia nimicului
scurgerea împuşcăturilor etnice
trendironic baterie descărcată în amurg
telegarii mai încet antropochinezie
fluturele în geamul cu merele verzi
două măgăriţe două vaci
două gărgăriţe doi raci maci
*
a face sex în România scrie
din ce în ce mai rară cununie
poate la yoga la o isihie
la botul calului beţie
cuvinte numărate pe sărite
cum taci în cimitir cum strigi la vite
copii în întuneric inimi auzite
lumina putregaiului ne-nghite
poate pădurea-ntârzie mai mergi
ce lupi a toate gâturile urlă
pe unde-alergi ca-n visele din cergi
şi te trezeşti urlând în turlă
uitasem din copilărie roata
cu spiţele aprinse după furt
şi-n vârf suită să aprindă gloata
nemaichemându-ne nici Ion nici Kurt
pe luna vastă coci cartofi porumb
când cărămizi cuptoru-i arde
şi-n cultul focului incumb
la ziuă cu irozii halebarde
cum nu comunică strigoi din noi
ce damă ne-ar primi onorul
albinele din buduroi
şi nu înţeapă trecătorul
de nuc tăiat atârni cu veveri
uscate coji cădeau prin nopţi
maica americanii cleveri
prin ruşii primi şi ultimi kopţi
pariul bâtei balalaica
la căprior naşul Ionel
carte poştală moare taica
apoi şi casa de răzbel
prihana m-ar ucide pe moment
m-am deznodat din moarte clipă
prin rece aer imanent
femeile tuşesc de oftică şi gripă
*
respect nu suferinţele nici hazul
s-ar mai schimba cuvinte ci de rău
ce să mai râzi ce să mai plângi macazul
înţepenit te spânzură în hău
şi dacă praful şi noroiul şi năluca
te-or mărgini însufleţire sfântă
nemaicitind Matei Ioan Marcu Luca
dar ştersul crucii goale cum le cântă
mulţimile biserica le-o-nchide
ori cei rămaşi pe drum ori cei din puşcării
sinucigaşii mâine ca aspide
traduse vipere viperării
cu faţa-n jos şi ceasul
înnebuniţi cocoşii
plecatul şi rămasul
turbară eschimoşii
*
când nu mai ai curajul rugăciunii
te-ai rostogolit până-n iad
cinstit de citostatice îţi cade părul
şi după ce-ai murit acelaşi cancer
altă societate în metastază pe sub cort
îmbătrâneşti te ruşinezi de domnul
nici instinct nici numai din laptele mamei
acolo în mormântu-i de-am intrat
şi icoana maicii lui de-am sărutat
la viaţă cu fulgerătură m-a purtat
şi cineva de sănătate m-a-ntrebat
Ierusalime zilele mele-n tine
întâi la Bethleem mi-a fost bine
prima închinăciune amin e
*
moara de persoane-ncetinindu-şi paşii-n sufletul râşnit
împărtăşind aceeaşi suflare norocul antistoic
ne aflăm demonii dinainte oamenii de pe urmă
tema morii în poezie roata făina de oase
apa scriam de tânăr din proza înghiţită cu ochii
gândindu-ne la cei ce s-or fi gândind de sărbători la noi
trist întors pe dos mai an îmi lasă tot prieten pe duşman
toate lucrurile ne sunt mamă ne-ar tăia glas de lamă
morţii se liniştiră vagului propriei dispariţii
nu tăietura gâtului nu generaţia cu pânze
nu luna-n alfabet nu conversaţia structurii ochii
alţi ani în teatru venitor al avenirii furb adormind
grăbindu-i-se în Nirvana de aproape şi Clelia
*
lupi traduşi după Dumitru
înecaţi în oi de citru
amânat răsuflet astru
în somnul de isihastru
nefârtatul înfrăţit
fârtatul fără cuţit
ai citit la candelabru
pe cumpărător macabru
lumânare rodie
picurată dodie
întomnări de episod
telefon la antipod
împrimăvăratul rac
îmbrăcat valahul dac
pe valută mântui treaba
la recepţii în Ohaba
Romulus cu drahme şatră
ne încolibează piatră
patru câini ace de brad
prin antropofag răsad
a vedea o pagină
fără de paragină
*
fie-sa e foarte bine dar pentru a scrie îţi trebuie vână
mai zburdalnică femeia ci fiica ei îşi adorase tatăl adoptiv
nu vrei să-ţi povestesc scenele ce nu ţi-ar fi plăcut
nici n-ai mai vrut amănunte despre pictorul de sâni
băiatul dintr-a opta văzuse singur filmul mai ales asasinarea
cu aşa teribili mai bine că-i venise fetei să plângă
amânata Alexandrie careva o să spună iar c’est la vie
masacrul vienez şi cel roman explicaţii subînţelese
scriitor minor călător major în Zanzibar apoi în insulă
sprâncenele îi coboară pe lângă ochi ea s-a măritat el s-a sinucis
*
ce ţi-e rădăcina prăjinii Gherghina la urzoi cu ghina
opera şi tata mama operata nu te mai da gata
geaba îmi oftezi somnului cu piezi mai bine le vezi
ce vrei fă cosoaie cu-ale mele zoaie zilişoare droaie
diluează-ţi fanţii la etaju’ Tanţii carul elefanţii
frumoase consoane repeţi în obloane raze caţaoane
*
între datorie şi patimă
nici un roman doar o cratimă
două egaluri viduşaka
lui Creangă punând Eminescu tilaka
bind altădată câte upanişade
când altcineva dinainte ne şade
mai cu noi ca din părinţi suferindă
umbra femeii pe faţa de oglindă
te-o plânge numai o generaţie dacă
descifra-ţi-se-va bătuta toacă
sâmbetele morţile copilăriile
încinse exorbitate amurgului pirostriile
ruşine cuvintelor nedeocheane
deochiului clopotele codane
story de intenţii razei postlunare
de cu poezia pală-n sinaxare
pălălăi prin prime toamne veri vial
codrul vâlvă vremii însetat de val
de vale din vale de din vale foale
stinse timpurii ne mângâie rafale
toate respiraţii şiruri de vieţi
arde-ne genunii cum ne şi îngheţi
*
în pieţe numai război
în războaie strigoi
în strigoi numai noi
în noi numai voi
în voi numai puroi
în puroi muşuroi
în muşuroi eroi
în eroi niciun roi
*
(King Henry VIII epilog)
zece la unu piesa nu-i pe plac
oricui de-aici câţiva doar drum îşi fac
să doarmă-un act or două alţi mă tem
îi speriarăm cu trompeţi blestem
vor zice zero alţii a-njura
c-aud de urbe urlă zeflemea
ce noi nici asta n-am făcut ci sire
tot binele-aşteptat a auzire
de piesa-ne acestei toamne
e doar construcţia de bune doamne
şi-or zice treacă ştiu că într-un vifor
ai noştri-or fi toţi craii nenoroc
de stau când salve cer femei la joc
*
cormacul împunge elefantul prin Torontal
ameninţare bronzul păstorilor
neînţelegerea propriei direcţii
fantezia adevărata devorare
cenuşa spulberându-te pe lună
exces de cosmos lamentabilitate
conştiinţa în fizică bioetica demografică
nestemă balaure pietre epidaure
numai să te spulbere
norul cel de pulbere
floare de ucidere
pe întredeschidere
ce asociaţie
fără nici o naţie
*
necredinţa fiindu-mi sine
sinele ia-l de la mine
tren încremenit pe şine
urcă fiinţele muşuroi
cum ţi-ar cânta din cimpoi
te petrecem pe la noi
şi noi din mare
din crucificare
iad sanscrit
de Dosoftei ovilit
Iosife tesle
taie-le iesle
prihană
infarct în strană
*
*
răscruce văruită
pământului copită
păcate ispăşite
surzite în copite
îţi spui pe decrepite
coclaure copite
citeşti o carte proastă
iei luna de nevastă
citeşti o carte bună
mănânci ridichi de lună
ieşi din pădure deasă
îţi faci nirvana casă
născutului durere
prin lucruri efemere
absenţă pură nenă-
scut întru nicio genă
buddha Comenius ci
tit Salman cu etruscii
nepăcătos la stos if
Maria ieslea Iosif
cum aş dormi şi Pirus
nu mi-ar poci papirus
cu mamă fără mamă
icoana doar mă cheamă
cu logos etos patos
pornit-am către Athos
faut rompre cet enfer(me-
ment) dam pe nici un vierme
Anastasia patri-
ciana de shivrartri
nu dormi de ura celui
de partea cui răzbelu-i
plictis declară mate-
matician Ipate
veghera şi acesta
mi-e martoră Precesta
încă un mort pe inimi
să nu ţi-l mai discrimini
etniile sfâşie
şi vântul pe câmpie
concilii vegetale
sunatelor portale
rar metafizici zorii
infarctului de glorii
cerneala mă înşeală
cu iapa minerală
ideile poema
ţi-ar mai şopti poema
l-a înţeles şi pielea
pe Nicolae Velea
cu capul în zăpadă
murind din Iliadă
în scrumul Eliade
nescormonitul vad e
în dodii mai vorbească
şi peştele din broască
arată-mi criminalii
pe Mara şi pe Kali
în ţara asta joacă
pe craiul orice moacă
acest oraş se surpă
cu lumea pe o purpă
cu purpura galantă
ce n-aş fi dat-o plantă
play boys întârziaţi’s
citesc angelus pacis
că unde-s doctoranzii
broscoii goelanzii
la mormoloci la moară
prin râşniţele sfoară
deci alungatul vine
ca să-l alungi mai bine
plăcea-iar să şi moară
la mormoloci la moară
nimic de-aici din ţară
n-ar fi de nas pe-afară
cum să te vadă neamţul
că te-nghiţi Bizanţul
smuls laur osul măduv
orfanului de văduv
pe Buddha nu-l ucide
în zilele umide
râu peste râu sintagmă
vulcanul fără magmă
prin sate colbuite
sărută damf de vite
misterizează insul
insula dinadinsul
senecte onomastici
crăpi crucile de zvastici
în dragoste şi drastici
sărit un pom azi gardă
grădină şi nu zgardă
o lene japoneză
insecta pe faleză
ai mai cânta balada
aproape teravada
cum cine nu iubeşte
pe Buddha creştineşte
lingvistic românescul
fărâmă arabescul
doctrine şi religii
doar aţa mămăligii
te-nsingură natura
de tot te-ai da la dura
era mai sociabil
pământu-ne arabil
vom mai citi ziare
cu tuşul în cătare
ne-am părăsit altarul
cristosul şi tâlharul
n-aş căuta părinţii
paragina fiinţii
misterele tăiate
paralizii fătate
creionul şi hârtia
sicriul veşnicia
pui verzi în crengi bătrâne
cu sângele de zâne
amiază bucovină
învie-ne la cină
pe mâine dimineaţă
în obosită ceaţă
ţi-ar fi iubita dragă
şi sluga la dârloagă
vei învia Cristoase
cu zilele frumoase
când răstignita ploaie
de cruce se îndoaie
s-or bate-n cartiere
trei grindini congenere
mormintele cu funtă
roşită pentru nuntă
vândută tescovina
din toamna cu pricina
ţestoasa rozmarina
de dulce insulina
mutat din film în frescă-i
eidosul de-l plescăi
părelnicii magnolii
pe prispele de holii
pe regele cu fete
îl cântă un sticlete
mai roşii şi mai spânii
împăturesc stăpânii
batjocura de turbă
o primăvară furbă
vitalitate spaime
de dincolo de basme
crestată scara sacră
cu pieptul supt în lacră
nici mort nici o scofală
cu veşnic burta goală
natura încreştină
hindusă rădăcină
teroarea trântei tentei
drepţi sublocotenentei
doreaţi de ţuică şi voi
a Şiva turui-voi
creştin hindus budh poza
ne-o oglindi mimoza
eşti supărat o superi
nu eşti nimic ienuperi
cosaşii pscuiască
din mormoloci o broască
din cozi ei să concrească
băltoacă românească
spre berze să stropească
ediţii rourască
ne-om povesti o glumă
cu umbra peste humă
te tai în săbii vide
cu blândă pe omide
te-ai plictisit de rele
prea crime între ele
te alinai în urmă
ori singur zen ori turmă
visa o bunătate
şi te trezeai pe coate
dacă-ţi trăieşte ţara
dacă apucă vara
de Vede-ntrebi religii
într-una a quadrigii
Gertrude pe copertă
vrea Plata o ofertă
istorii itihasa
învie-se terasa
Vezuvii teravade
tichia pe alcade
până să mori Cristoase
natura înviase
nainte ţi-o trimis-ai
creştinii hinzii isai
un Shakespeare Eminescu
la rigă boierescu’
morminte de-nviere
comune frigidere
simbol croit din zare
în sufletul cu sare
ne-am preumblat rămasul
pe sub coroană ceasul
mi se părea oraşul
cu mamă ciobănaşul
cei îmbrăcaţi de pază
cum se invidiază
opusă mângâiere
de sine viu messere
cât am gătit mănâncă
o hrană mai adâncă
trist Crist şi mama tristă
Cristina mai există
oceanele despartă
uscat de marea moartă
cum zilele prozodii
ni le vorbeam în dodii
ca lui Brâncuşi în paseri
postsinergetici laseri
prăda-te-vom de clime
preasfânt Ierusalime
prin secete de sânge
în trupuri a te frânge
nu te certa în stadii
aproape de samadhi
abia neadorminda
cânta Gitagovinda
Oceanul Indian şi
coafura avalanşei
bătrânul trântor aur
îmi cere pe centaur
bun de nimic nimicul
subţire borangicul
namthar kabun nainte
de nostradamic dinte
mereu se-ntorc pe gheare
sicrie de fanfare
am regretat tăierea
bărbatul şi muierea
schizofrenia păcii
nonviolenţa crăcii
la apă insolaţii
lansaţi-ne soldaţii
lin fetele trăgace
vibrând în carapace
mai bărbătească lipsa
din gnoza de-a eclipsa
dedus crepuscul mumei
cât zacerea anume-i
eşti viaţă ori eşti moarte
fiinţă mai departe
înfăşuri aer fumul
înalţă-se în cumul
schit spart pe după scaun
apocaliptic faun
repetitiv nimicul
bunica şi bunicul
ai observat conserve
în astrele minerve
o pasăre ne fie
noroi copilărie
o broască tiranie
şi mormolocii vrie
ce-a înverzit în ţară
şi zeii înfioară
le cânţi din os rahitic
şi poatmodern şi scitic
în lună câte-n stele-n
ţi-voi scrie Mary Ellen
n-ai dumnezeu n-ai rege
cuţite nici bricege
când nu te taie cutra
îţi împrumută mutra
te-ar întrerupe ludic
juma de lună budhic
juma romanul scotu-l
pe unde-aştaptă scotul
fotografia cură
în val de ştersătură
ţăran venise-n ţară
din mamă venustară
boier de viţă lună
cum numai se cunună
pe când îşi face partea
voievodală moartea
ne-n Napoli trei Ischii
oceanul peste whiskey
când moartea la fereastră
pe lacră nealbastră
ce voluptate tandră
petala de mixandră
învăţul deodarul
copilul de-a hotarul
buddhism în somn chinezii
Bercenilor amiezii
bătăi de kaliyuga
de-a ştiuca şi păstruga
hora de rău ne joacă
pe copcă samotracă
nu dai nu iei te sparge
cadâna din catarge
din plopii puf pe ornic
copii or creşte dornic
n-ar recunoaşte spiţa
mătuşa Joimăriţa
întorci pe mătăhuze
femeile lehuze
metalele torporii
zburate de prigorii
te unduie înaltul
pigmentului cobaltul
fobiile pitoace
botezuri de-a pitace
trei-patru peisaje
tu mai dansează paje
examenul ca popii
cu bonzii Caliopei
te-amuză rostogolul
nestors cu protocolul
crai funerar în piatră
sanscritizat la şatră
căldurile de-ndată
s-au înserat în fată
intrarea pe familii
topitelor familii
roman buddhist emine
scian Sicilii sine
sigiliu zâna zurui
nebunul în conturu-i
Pomârla secol salbă
împământare albă
cum dormi să te inspire
câmpiile asire
n-ai cărţi la ursitoare
furate de furare
murite de murire
azure coviltire
păscută slavă oaia
curtează ghionoaia
te smulge tot duşmanul
cu viaţa şi cu anul
îmi pare timpul rimă
de naştere şi crimă
cu nunta mai tăiată
potenţă niciodată
mai va la tinereţe
o ceartă feţe-feţe
respinge omul omul
de-a fratele cu pomul
la club octogenarii
îşi moleşiră parii
n-o să mai moară dacă
se naşte-n ţară dacă
semn c-ai murit vii lumii
şi eşti doar moartea mumii
restart pe lungi arcane
scurtatelor catane
iar sărbători în dodii
adiţiunea nod i-i
îţi râzi sonoritatea
a ronţăi dreptatea
ruină muzicală
acorduri după gală
sărată amintire
de sânge-n cimitire
mecanicul cadână
o să-ţi mai taie-o mână
cu limba îmbătată
pe creierul salată
descrii din cancer luna
de-a sfera şi cununa
ne-am mai certa la zece
gloria lumii trece
emfaza de înconjur
cu dragostea mai n-o-njur
din singure ai grijă
îţi scriu pe câte-o schijă
ce-ai început revede
c-a întrebat de Vede
ţi-a scris buddha zici Rushdie
prin ierburile puştii
o viaţă vers şi varsă
păunul rufa stoarsă
s-o mai înece malul
sanscrit şi papagalul
nimicul rugăciunii
lui Buddha Sakyamuni
aşa şi colonelul
kshatryia-i face felul
incinerat la apă
comună nici o groapă
visat oricâtor rele
omorul nu se spele
i se părea de boală
în paradis vestală
*
BALADA PERSOANEI
în goană la Cernica prin codri ca de Goga
pe fluiere pedepse cu buzele de stuf
presopunctura morţii de noaptea până yoga
atâta tantră stângă încarcerată buf
te uită la alese nededublate tandre
bătaia-n procreaţii prin crizele de puf
*
de-ai pomenit cu undiţi o undiţă la Londra
şi respirai cu teamă a nu mai respira
pe câte zile vorba de peste om e fronda
cu scrisul de o moarte neomenească da
vom potrivi prin ciocuri negaţii de la stele
şi liniştirea rostul la rosturi mai aşa
*
ai pălmui pământul cu deltele prea grele
n-a plâns din sălcii forma precum bujor spre scrum
de-a sângerat lucerna din sexul mamei mele
să nu mă uit la tine ce-ţi povestesc de-acum
ciocanul se lovise de meteor bărbos
bătrânul vine-n vise prin iarba de parfum
*
coliva după-amiază ţigărilor încete
v-aţi îmbrăcat în verde aduceţi nechezol
se joacă Lăpuşneanu cu nu pe îndelete
butoaiele de-a dura diogenat guignol
muzeul ziduri groase ne ardem în regie
retras rial o lună matricolei ocol
*
metalurgii citite lămâilor tăiate
Jean-Claude Chauray din partea Sylvetei Israel
curentul vieţii france cu electricitate
sustrasă scrumiera ce nori frumoşi ma belle
mergeai prin senter stărui cer de pământ cerşit
spre tălpi misionare netrase prin inel
*
culori antropoduble unideterminante
de-a coreziduale-ntre grupe congruente
gest mare şi iubire treimilor lui Dante
rămasă dimineaţă zadarnicei Florenţe
egal de liberi drepţii de spate omofani
până la femininul fascicol de tangenţe
*
în ţară ţevi de apă sub nesudatul cort
o zi un grad de soare chaldeic iarăşi cerc
creştin sabat saturnul domn astrul la raport
din infinit colacul pe transfinitul berc
coroana scufundată în barbă Arhimede
filtrându-şi pâinea ţevii incestului anderc
*
nucleii cozii viduri deliberate grof
părinţi fractali pe foaie citească-şi fibre lucii
Hypatias optează o gender non for prof
de două ori acide plointe sfinte Lucii
memorii holografe pe piepturi ne răstigne
ziua de azi la mulţi ani până de ziua crucii
*
nucleii cozii viduri deliberate grof
părinţi fractali pe foaie citească-şi fibre lucii
Hypatias optează o gender non for prof
de două ori acide plointe sfinte Lucii
memorii holografe pe piepturi ne răstigne
ziua de azi la mulţi ani până de ziua crucii
*
ficaţii de ruină femeile arici
clasificate viduri sintaxa avatar
citit epidemie născânzilor colici
sanscrita de zăpadă cât mai aveţi habar
copiilor nisipuri deşertic a le cerne
desimea în torente memoria arar
*
pospaiul peste zero cu orele târzii
vom asculta balene în arsul porţelan
întoarce-te din flăcări pe sus cum te iubii
cuminte puritate frig danful puritan
arare brazde neaua nea maitre te delaşi
a duce lupta firul te costă şi un ban
*
la texte tropicale privirea se hurducă
o ceaţă înnăscută primească-te închis
vădită teoremă esenţial nălucă
ia miel din frig în coarne berbecului ucis
uitarea dezunită o corectezi în pripă
expresii pe coclaur zdrobite paradis
*
aţi înţeles aluzii mai mult de-o groază zic
la roata cu strigarea lăsatului de sec
lăsata mai amară pe ou de borangic
trezie mâţe zambii brânduşile-n Cioflec
clasoare timbre rare de-a geografia-n piaţă
şoşeaua ocolită să nu te mai petrec
*
economii de cheaguri blajinilor casapi
ascunşi în cape capul tăind la rime râme
să nu doară ficatul buldozerat de capi
pământul urcă-n morţii de gropi au să dărâme
deasupra nu e aer surâsul mamei hore
ce-or mai fi vânturat-o flăcăii mii fărâme
*
aşa şi ura scursă cu ochii sincer prund
pe sinceră colină aştepţi de mai devreme
parcă bătuse vântul din muntele Triund
la fel mă-ntorc plecării de vatră nu mai geme
cât arde porţelanul căldura mi-o mai lasă
rămasul pe peroane uitatul de blesteme
*
dactilice întreguri fractalii în ascuns
îi vrei în două fraze spre-o carte la vedere
doar haos armonia în norul ce ne-a uns
de-acum în două ore cocorul de ne-o cere
din vultur gheara plină de solz imaginar
mă vei trimite zării din două emisfere
*
din Teheran se-ntoarse pe două feţe zar
aceleaşi două fete o mamă şi un tată
războiul în ştampilă cu dus-întors ogar
Hafiz târziu primirii pe inimă ne bată
uitaţi de Eminescu precum şi despărţie
retuşul pe cel galben sub sticlă-nturbănată
*
ferice despletise fumatul o tingire
a soldier doar a soldier of the great war şi tot
pe trunchi lui Burke efigii steag alb în definire
că delfinariu spelul aşijderi asimptot
fractalizări terţine pe frig nezburător
muşcat comodităţii nerăbdătorul bot
*
de creierii de fete frumos baudelairiazi
cu anotimp şi pulberi de pubertăţi fractali
mai ning de miei berbecii vorbiţi cât să mi-i scazi
răspuns ba dimineaţă căţei imponderali
până le vine rândul uciderii de tot
prin hominizi lectura topindu-i mareşali
*
nimeni de-a fumul încă ruşinii de bujor e
cicoarea agitată ochioasei aventuri
pe sulf galactic geană pluralizând Gomore
ce ai în suflet raze cum nemintos înduri
putoarea gurii moarte de frate în oglindă
postum sărută dâra căţelei în călduri
*
trăind pe jumătate frumoasă de amant
frumosul pe o noapte decapitat în zori
pe vremuri focul veşnic iubi un diamant
la margine urdia din două părţi pe sfori
chip hipnagogic mustre-şi alfagenia dus
genetic vis postmortem visatele duhori
*
izvod tiparnic mâna păcat cu capul gol
postneoisihastul umil nebogomil
i-am scris cu verb din taberi şi fără de ocol
despuetor născutul în ziua asta ni-l
desparte după veacuri o dăruire hună
ia-ţi pravila de soră şi pravul de copil
*
aproape luni trecutul nici vedic nici avest
rimantă învoială în târgul spart la cap
ai obosit de vreme cu ţeasta peste ţest
aniversarea astmei în sumă alt harap
trei patru şapte zero cinci cu cinci
şi-n amintirea bărbii tăiate cu potcap
*
curg litere traduse din zvon de tamarinzi
puţine exemplare pământul şoaptei tras
cu duhul despuierii sub ţiitoare grinzi
din multele cuvinte ce sunete-au rămas
cad sunete cuvinte auzi cum nu mai cad
plângându-se neştirii în ochi de gol taifas
*
plimbări de primăvară stopată vină stranii
vizitatori că bine ori serioşi întrebi
organon trizomie cianotică duşmanii
Bangui e casa noastră ginecologi efebi
la masa arătată probabil mă aşez
m-o albăstri perdeaua ţâştindu-se la brebi
*
azi mierii albul mielei cu milă ocărât
din teze românească petrecere-n puteri
la curte ajunsesem şi nu m-am omorât
învii atrocităţii de-a literei muieri
măsea întunecată isterice pulsaţii
vreo vorbă mai de doamne ajută decât ieri
*
îşi vinde viaţa broaştei şi lanţul şivaviu
văd ochi de soare brumei o rupie un punct
şi nu le numărasei galactic vizitiu
prin patruşapte mia tarifului defunct
şi zalele păstrate concesii clasa-ntâi
lecturilor cu guildul pe unde râuri sunt
*
la Sighişoara ară ceasornicul în turn
ţărâna primăvara zvântată la Zagreb
mi-aduc aminte forme pe urmă nu mă urn
şi criticul chirilic şi Ionel nebeb
scurtata de şantaje dantura coafurii
prin roţi incinerându-ţi îndrăgostitul gheb
*
aritmice calende înjunghie-ţi condurii
din prima zi de moarte a mamă te iubii
leu chinezesc sub farduri nipone şi injurii
banalizează fraza cântaţilor de vii
îl împuşcase câine îl jupuia bocanc
tabelele din Texas cărbunii sindrofii
*
în faguri garanţia peste o oră mie
în treisprezece două te-abaţi cu Blandiana
apoi ori de-ale noastre ori doruri de ordie
rimează operatic înconjurându-ţi geana
de tânăr scrumul pipei în fum ne începum
epuizate cercuri pe după Ramayana
*
litanie nonsensul ademenitei mente
înfăţişare bhangul haşişul nebăut
răsară-ne deasupra-ale fumului amprente
şi gaz şi galaxie picteze-ne scorbut
un croitor un dinte frumosul pentru mort
ce-o fi în mintea urmei românul acolut
*
puţini amici pe punte de sine invers bord
orizontala nulă smintiri meridiane
priveşte ceasul rece cu acul către nord
mi-e dor de certuri de-astea ori vorbe transilvane
de vânătoare puşca un singur agronom
primul secundul contra-şi uitări mozambicane
*
bâlci simetrii noetic persan bazar urât
de-a frumuseţea noră măreţe urâţenii
pe cine dai parale pe cine dai în gât
jurasem elocvenţei anexe de ţipenii
familială gioie de joi azi vineri stop
ferestrele nici vara noi iarna-n sloi de genii
*
corn rupt demisii gineri disimetrii betel
din totdeauna dragă în discontinuu trist
corecţii de distrugeri cancerizat penel
rimare englezească american cu mist
rereading Henry Taylor cu Pleşu după Noe
dom’ Balaban o vorbă halatul de chimist
*
lăsat-a sec de sânge ogorul lui Agar
sămânţa predispusă apocalipsei vechi
înşiruie-te câine cu ceaiul pe afar’
din vis mirosul gurii-l borăşti trezit perechi
te-mpinge năclăirea neauzitei unde
îţi strigă sora strechea copilă în urechi
*
latinităţi traduse obrazelor imunde
de-a orient păsarea tristeţii genă lung
romantic mâzga-n preajmă ficatului abunde
de două ore-acasă prin zloată n-o s-ajung
clasifică taclaua pe două zile-avans
nici opere complete nu le-aş citi de Jung
*
pe schelă turtureaua eseuri se întind
o carte necitită mi-eşti domnule pe cale
rimând nu Beckett Borges Cioran ci Rosalind
că şezi şi cugeţi bade nu numai şed ce hal e
năuce bazaconii fudulă fala stoarcă
Aristotel nescrisul secretul în taclale
*
zidirea descusută năucă de perete
de oase osii cărnii nedormitând mai an
plăteşte telefonul vorbirilor în cete
de-ai prefera alinuri departe de liman
deja trecut şi nu ştii mai bine te-ai întoarce
vaccinul aripi coastei de câine scoţian
*
lăsată shanti-n pace şi junghiurile-n pax
pe urmă-n vatră dodii păstrate bătrâneţii
semn de mustaţă rampa cu minimaxul lax
mi-e dor de toţi uitaţii perechi întreţineţi-i
suplinitoare-n centru copii de vidii caste
schimbându-şi rock pe rocă spart capul cântăreţii
*
lianţi în prima oră la pauză adaste
convorbitorul zorii trecuţi prin uşa vedei
cu namaste pe bune înaripate coaste
bătrânei mai orfane de fii şi mame crede-i
şi testament şi taxe chitanţele pomană
la morgă cere-n ceruri reci braţul Andromedei
*
pe lume nici un lucru accentuat de-ai mei
cu moartea după mamă cu moartea după tată
strepezitoare seceri prin roua de costrei
puţine păsări poze pe aripi niciodată
litanii persiflate prieteneşte norii
cenuşa glosă mâine-n mansarda îngrecată
*
fărămituri pe stofă purtată fără glorii
s-ar văicări brădişul de broaşte gol de tine
şi se mărită luntrea cântându-i roata morii
expresia de sine audio terţine
nici dragoste nici milă prezenţă la o parte
ce oameni disponibili la răul ce ne ţine
*
intrat gol puşcă-n baie ieşit îngheţat tun
schimbat la săptămână pe vânt iradiere
tuşeşti vinovăţia fumatului tutun
văzusem ieri pe Rică agale-n bariere
ce-ar fi însurătoarea-i la gară-n bibliotecă
pe maică-sa întreab-o în taină şi tăcere
*
în dumnezeu aramă entuziastă runa
din Edgar Poe în muza duină şi tradu
mai de familii zeii pe apă gen Varuna
apleacă-te corpuscul pe undă şi te du
pe Marioara-n gară închipui-o a iarnă
te-ai dus la-nmormântare de ieri şi până-acu
*
ascultă gelozia din fir a păr cu fundă
o vrabie cu hruba pe vârful piuit
fereastra îndomnească potriva-ne iucundă
sărac şi anul ăsta pe când m-am ramolit
tot vinului de Hios băut cu patimi joia
tomistă ante-tâmpa astâmpărul roit
*
smuls pe culoar femeii fârtate mă aleg
credinţa zugrăveşte icoanele-n biserici
citat din Eminescu să nu mă ardeţi neg
verb masculin prefere berbecii hemisferici
din una-n alta strige-şi a strigă vraja amne
ziind cerneală spală în flacără ori clerici
*
întoarcă-se văratic trăsnitul din tării
dator cu două palme femeii ochi nepoţi
deschişi a conversaţii şi veşnic cicorii
pe cupa de familii pământule pe roţi
puţină apă seara amurg tumori învie
învârtitoare veşted pisania cu hoţi
*
când voi traduce ritmul bisericii asculţi
zidarii din povestea deschiderii de veac
de se grăbesc la cruce că nu te mai insulţi
răceală răguşită magnoliei pe plac
famelice ardenţe prin zdrenţe cu demenţe
femeile cu apa murgoii fără lac
*
deci sufletul cu pricini femeii de servici
i-l copereai revistă postumităţi cu foi
mai netăiate umbrei dus cucul de pe-aici
paralizată mamă bătrână fără voi
cu părul încă negru la şaptezeci de ani
pomeni furate tatăl şi lupii plini de oi
*
fereşte-te ferească divinul de mai bine
particulelor frigul furnicilor un tom
ci blocului istoric cruci neoflorentine
semn mens imensă iasmă anomul hrisostom
icoana măr şi ceapă ardeiul alcool
alege-te din racii adâncului bonom
*
cum greul existenţei păstrăvi puţini a prins
brodat pe nelucrate atinsul piept de-o mamă
răspântia cu vinul tăriilor prelins
aeronave Dasein de două ori panamă
lectura pastorală naturii pân’ pe Rin
de limbă lungă stinse magnolii te reclamă
*
pe frunte bindi radix cărării de-am urmat
cu ochii vermionul în părul miresiu
punându-şi foc Ravana în sud şi Durga-n lat
în gâtul gol al caprei de sânge să mai fiu
arătătorul roşu pe frunte cu amprente
prin sacrificatorul părinte peste fiu
*
ţi-e mâna parfumată de floarea ce-o striveşti
monseniorul scris-a statuia vertical
jalonieri cu steagul plutirii fără peşti
cocrocii leat potcoavei de crabi fără de mal
oceanul pentru peşteri rachetele-n greşeală
aglutinează scheii genezei de shimal
*
hortensiilor ceasul de-acum până la tril
bujori cu albi în locul putrid ci castelan
că inginer organic de calaican copil
aripa scoicii Vishnu sub coji de nuc tavan
dulceaţa lânii capra împunselor burice
întoarsele icoane columnelor colan
*
stejarii de-a pictura tuberculosul hău
însingurându-ţi eul la liber presupus
întreabă-te mai bine de cum ar fi mai rău
un nou Attilla Josef ţi l-am citit pe sus
tradus din româneşte în româneşte Nero
tu baţi vântule baţi tu povestea de nespus
*
cu tantra biblioteca retrasului condor
aşteaptă-ţi transformarea neaşezat în ţinte
perdeaua tril de vază parol îndurător
de-atâta ţărmuire de-a frunzelor plointe
cu liniştea urării pe jumătate fum
tăindu-te alarmă pe ornicele sfinte
*
însângerate cuie prin crucile de lemn
ce foc te vizita-va compară-te cenuşă
ai delirat cu somnul pe viaţă mai solemn
pe când de voie vedic visai de auruşă
zeiţa Usha-n uşa pridvorului cu zorii
nemaitraduse doamne nici înţelepţi din guşă
*
întinde-te de-a latul uitărilor cubiste
călca-te-ar vaca neagră întoarce-te împuns
alternativa vriei de-noapte-n zile criste
povestea de alături ascult-o îndeajuns
cu aventura schiţei de sine ignorantă
pictatul casnic mirul pe frunte nemaiuns
*
cutare cută nume de electrocucută
te rezemai benignă apoi pe scara largă
şi azi trei maci Saturnul inelele-şi strămută
ampicilina nopţii ţigăncile pe targă
tarabele proscrise de flori la nevedere
certaţi-vă tradiţii interogaţi visargă
*
mi-e îndurată barca alergică pe ape
ciuperca de otravă ai săruta-o-ntâi
ce n-ai fost niciodată răpind copiii în cape
m-aveam cântat de păsări în somn la căpătâi
năvezi de somn pe viermii cu borangic postum
tranşeului oglindă vioară pe tămâi
(sfârșită balada persoanei)
