Eugen Emeric Chvala: Amănunte
Amănunte
Undeva’n depărtare plânge-o trompetă,
norii ascund stelele vechi,
clepsidra tic tac-u-şi repetă
sorbind din neant clipe perechi.
Nu sunt nimic deşi visez că sunt!
Nu am nimic! Pierdut în lumea mare
uitând prea des de clipa trecătoare,
Nu sunt decât un amănunt …
Trăiesc intens sperând că-i bine
şi-n lacrimi mă trişez râzând.
În viaţa mea prea plină de tumult
eu nu mai sunt decât… un amănunt.
Mult prea grăbită să trăieşti
uiţi foarte des de cel de la picioare.
În viaţa ta prea plină de tumult
eu… nu mai sunt decât un amănunt!
Vara mă trece, toamna-mi’nserează,
frunza căzută pe-asfalt iar… mă doare.
Deşi este noapte ştiu că eşti trează
şi ningi din ochi-ţi cicoare.
Eugen Emeric Chvala
Galaţi
20 august 2016