Mugurel Puşcaş: Ca o lumină
CA O LUMINĂ
Ştii, uneori răsari ca o lumină,
Eu, desuet, mă-ntorc visând spre ieri,
Coboară, diafane, calde veri…
Fad, iarna ne-nconjoară, cabotină.
Ştii, uneori, doi disidenţi suntem,
Împărtăşind doar vina sau minciuna,
Absconse ramuri rupte din sistem…
Doi demagogi îmbălsămând furtuna.
Ştii, nu există farmec detractat,
Nici moarte fără viaţă, nici iubire,
Ne înconjoară trist anonimat,
Cupiditate, ger şi risipire.
Ştii, deseori apari ca o lumină,
Crochiu de crisalidă, amintire,
Peste greşeli de ieri şi risipire –
Fad, iarna ne-nconjoară… Cabotină!…
Mugurel Puşcaş
( Liga Scriitorilor din România )