Marin Voican Ghioroiu: “SARA şi greierașul” (poezie)
SARA şi greierașul
***
Pe un fir de lămâiţă,
Ce-a crescut lângă o viţă,
Greieraşul exersează
Un concert, ce-i programat
Pentru SARA, ce visează;
Doarme, şi nu s-a sculat,
Să-l asculte pe amic;
Îngerița îmi stă-n pat
Şi vorbeşte cu-un pitic.
*
Greieraşul cel vestit,
E în frac și-i lustruit:
Are multă demnitate,
Că-i artist desăvârşit!
Şi-i prevăzător la toate.
*
Și cum trage pe arcuș…
Cu-un sacâz, și îmi atacă
Uvertura, căci la prânz;
Dacă SAREI o să-i placă,
Să-l primească-n legănuş;
*
Liniştită,-o să-l asculte,
Şi din strugurii ascunşi
Pe sub frunzele de viţă,
O să ia bobiţe multe,
Cu mânuţele ei mici.
*
Va gusta, că sunt zemoşi –
Cum e mierea aromată;
Greieraşul, în surdină,
O să-i spună vorbe dulci.
*
Lângă ea vin alţi pitici,
Zici că-s îngeri radioşi;
Şi îi dau cununi de flori –
Vai, și-s așa politicoşi…
*
Dacă-i vezi ce glume fac?
Sar în sus, şi peste cap
Se rotesc; ce caraghioşi!…
Că din pat ar vrea să sară,
Dulcea noastră căprioară.
*
Râde SARA în lumină
Şi priveşte către nuci;
Micul greier mi-o alină
Şi îi spune vorbe dulci:
*
– „Stai cu mine, porumbiţă,
Până la cules de vii!…
Am o casă, sus în viţă…
De urât aş vrea să-mi ţii.
Pân‘ la toamnă nu e mult,
Dar primește un sărut,
Ghioceii și cu zambile,
Și te rog: nu uiți de mine!”
*
SARA vrea să mi-l atingă;
Râde, cerul mi-l aprinde;
Greieraşu-i sus pe-o grindă,
Ea, din pătuţ, se întinde
Şi ne cere să i-l dăm…
O-nțelegem, aprobăm:
Rău nu-i face, e cuminte.
Dacă-l strânge, rău îi face!…
Pe când el, cu dulci cuvinte,
O adoră și-i dă pace.
*
– Sara, timpul încă-i rece,
Pân’ la toamnă arămie…
Ce-o să vie; vom petrece:
Să ţii minte că simbrie
Nu îţi cer, că eşti mică.
De rămâi să culegi via,
Must îţi dau o lingurică –
Și ce splendid o să fie!…
*
An de an, mereu, să vii,
Te aştept, iubită SARA;
Au să-ți aduc mulți copii,
Ș-am să cânt cu vioara,…
Până mare ai să creşti.
SARA, şi tu ai să cânţi,
Ai să-nveţi multe poveşti,
Şi cu ele-o să ne-ncânţi,
Şi pe noi, şi pe părinţi;
*
Iar bunicii,-o să te-asculte…
Doamne, câte-ai să le spui!
Şi cu dor să te sărute –
SARA dragă, dulce pui!
*
Doar aici e locul tău…
Printre vii, la casa ta;
Nu mă uiţi? Mi-ar părea rău,
Pui de om, iubită stea!…
*****
“pentru SARA CU VIOARA”
Marin Voican-Ghioroiu
NOTĂ: În 25 martie s-a născut fetița prietenului meu Mihai Mircea Totpal, Sara Maria, iar eu i-am dedicat această poezie. Marin Voican Ghioroiu
http://www.totpal.ro/sara-si-greierasul-de-marin-voican-ghioroiu-poezie/
***
P.S.
Mâine fiind ziua de naștere a domnului Mihai Mircea Totpal, un călduros LA MULȚI ȘI FERICIȚI ANI!
Cu prețuire și respect,
Mariana Gurza