Georgeta Petre – Izvoare nesecate – Însemnări despre oameni şi cărţi, de Vasilica Grigoraş, Iaşi, Editura PIM, 2016
Lucrarea “Izvoare nesecate – Însemnări despre oameni şi cărţi” de Vasilica Grigoraş este o culegere de articole, prezentări de carte şi contribuţii bibliografice, scrise în timp, publicate în diverse periodice literare. Numitorul comun al selecţiei lucrărilor prezentate sau studiate îl constituie apartenenţa, în mare măsură, a autorilor acestor lucrări la un anumit spaţiu geografic al României, administrativ numit: judeţul Vaslui. Criteriul geografic este un reper de bază în activitatea serviciilor de informare şi cercetare bibliografică din cadrul bibliotecilor judeţene, investite prin Legea bibliotecilor cu rolul de constituire şi valorificare a bazei documentare locale corespunzătoare unităţii administrative. Ori, autoarea acestei culegeri a fost ani buni, o viaţă, se poate spune, bibliotecar, bibliograf al Bibliotecii Judeţene “Nicolae Milescu Spătarul” din Vaslui.
Cercetarea şi prelucrarea informaţiilor privitoare la istoria trecută şi prezentă a unei zone geografice presupune pregătire enciclopedică şi de specialitate, informare asiduă şi continuă, identificarea unor noi surse de investigare şi, desigur ordonarea, prelucrarea acestor informaţii după criterii ştiinţifice, bibliografice. Finalitatea acestei activităţi este valorificarea şi diseminarea informaţiilor. Bibliografii, prin travaliul lor continuu, discret şi anonim asigură cu competenţă ştiinţifică baza documentară pentru potenţiale studii şi lucrări importante în diverse domenii. Rareori, sunt amintite în prefeţe, spre mulţumire, numele instituţiilor sau ale lucrătorilor care au contribuit la întocmirea lor.
Dar, uneori, ei înşişi, bibliografii ies din anonimat, şi devin autori de lucrări bazate pe propria cercetare şi documentare. Este o formă superioară de validare a unei categorii profesionale de elită în societatea informaţională, insuficient cunoscută şi apreciată.
Acesta e şi cazul autoarei acestei culegeri, bibliograf, după cum spuneam la începutul prezentării, un specialist asiduu şi eficient, prin numărul însemnat de exerciţii anterioare concrete de valorificare a propriei activităţi de specialist bibliograf.
E de remarcat că această experienţă complexă care începe cu identificarea, investigarea şi cercetarea documentelor, continuă cu prelucrarea datelor şi se finalizează prin opere de analiză şi interpretare, de restituire istorică şi culturală, se înscrie într-un curent postdecembrist amplu şi benefic din instituţiile de cultură, de valorizare specializată a documentelor şi informaţiilor deţinute, (unele din acestea, interzise până în 1989 publicului larg din motive ideologice) şi de liberalizare a accesului la informaţie.
Apariţia cărţii Vasilicăi Grigoraş se înscrie în contextul cultural naţional de descoperire şi aducere la lumina tiparului a “zăcămintelor culturale necunoscute” până acum. Titlul Izvoare nesecate, o metaforă inspirată, cred că exprimă această idee de comoară inepuizabilă în timp de spiritualitate românească.
Lucrarea este structurată în patru secvenţe tematice: Prima secvenţă, numită Câteva consideraţii asupra unor lucrări literare reuneşte prezentări, recenzii, lansări de volume literare diverse ca gen, autorii selectaţi fiind activi în spaţiul cultural, nu numai prin operele lor, ci şi prin activităţi de promovare a valorilor româneşti în ţările de reşedinţă actuală. Se realizează o imagine prezentă a potenţialului creativ artistic al acestor meleaguri moldave, pentru cei mai mulţi din autori, actul artistic fiind vital, exersat cu har şi dăruire paralel cu îndeletnicirea profesională de bază. Fie că trăiesc în România, fie că „valurile vieţii” i-au dus departe în lumea largă, autorii, poeţi sau prozatori, îşi afirmă direct sau sugerat în mod artistic dragostea şi dorul de origini. (Anna Nora Rotaru, Valentina Teclici, Ben Todică). Sunt sentimente calde de iubire de ţară şi locurile natale, exprimate sensibil îndeosebi în volumele de poezii, alături de alte teme eterne ale poeziei, cu pecetea artistică unică a creatorilor ei: copilăria, dragostea, natura, prietenia. (Versurile poeţilor Anna Nora Rotaru, Mariana Gurza, Valentina Teclici, Ana Anton, Branduşa Dobriţă, Dorel Sibii). Un exerciţiu poetic inedit (în volumul Dialog de Ana Anton şi Valentina Teclici) este pus în valoare de autoarea recenziei, care remarcă originalitatea ideii poetelor, de a „ilustra liber în versuri” în paralel un număr de zece teme (Copilărie, Pasăre, Viaţă, Dragoste, Temă liberă, Inspiraţie, Muzică, Dans, Portret, Călătorie), alese ca un posibil „decalog” al vieţii.
A doua secvenţă, o abordare a unui domeniu de dificultate, dar sensibil şi familiar pentru autoare, cunoscând studiile superioare urmate, se intituleaza Prezentări ale problematicii lucrărilor prof. dr. Petrea Iosub. Interesul pentru opera lui se manifestase în anii anteriori, prin apariţia a două ediţii din lucrarea Petrea Iosub – Un destin exemplar, Vaslui, Editura Thalia, 2008; ediţia a doua 2011.
În 16 capitole consistente, autoarea dezvăluie pertinent plurivalenţa personalităţii lui Petrea Iosub: filosof, pedagog, publicist, poet. Câteva titluri ale lucrărilor prezentate sunt sugestive pentru profunzimea, varietatea şi actualitatea activităţilor prof. dr. P. Iosub: Elemente de arheologie metafizică, Editura Odeon, Iaşi, 2000; Omul – O fiinţare privilegiată, Editura Thalia, Vaslui, 2003; Pluralismul ontologic: (modelări şi tipologii), Editura Thalia, Vaslui, 2004; Metafizica existenţei, Editura Thalia, Vaslui, 2007; Sechestraţi în… tranziţie, [Publicistică], Editura Thalia, Vaslui, 2002; România – între umilire şi demnitate Vaslui, Editura Thalia, 2013; Anghel Rugină – Omul şi Savantul, Editura Thalia, Vaslui, 2010 (coautor); „Semnele trecerii”, [versuri], Editura Thalia, Vaslui, 2006 etc.
În prezentarea lucrărilor filosofice, autoarea demonstrează o abordare avizată în domeniul filosofiei, un spirit analitic specific şi un limbaj de specialitate, concis şi aplicat.
Secvenţa a treia numită Învitaţie la reflecţie constituie evocarea unui eveniment cultural de excepţie pentru vasluieni, desfăşurat recent, în iulie 2015 şi anume: Colocviul ştiinţific „Ben Todică- ambasadorul românilor de pretutindeni în dialog cu vasluienii”. Ben Todică este un vasluian stabilit de 35 de ani în îndepărtata Australie. Personalitate polivalentă, scriitor, jurnalist şi cineast se impune prin activitatea neobosită de promovare a valorilor româneşti în lume. Manifestarea a inclus şi prezentarea filmului Drumul nostru, un film despre exploatarea minereului de uraniu din Banat, despre primii ani grei ai comunismului.
Ultima secvenţă Destine binecuvântate este rezervată trecutului, unor „oameni care au fost” şi care vor rămâne în conştiinţa românilor prin realizările lor remarcabile: opere, activităţi de specialitate, acte de patriotism militant. Sunt evocări omagii ale unor personalităţi naţionale ca anvergură, cu un „destin binecuvântat”, selectate însă pentru apartenenţa lor la meleagurile moldave prin origine sau legături (Alexandru Th. Obreja – geograf, Ştefan Ciubotăraşu, actor, Anghel Rugină – economist, Eudoxiu Hurmuzachi – istoric, om politic şi mare patriot, Vasile Plăvan – avocat şi publicist, un luptător pentru revenirea Bucovinei la vatra străbună.
Aceste evocări sunt bogat documentate, cu străduinţă laborioasă de cercetător şi scrise cu condei sigur, alert şi vizibil profesionist.
De altfel, autoarea are deja o experienţă editorială apreciată, cu titluri având preponderent aceeaşi sferă de interes cu a culegerii de faţă dar şi lucrări literare, ca expresie a sensibilităţii şi expresivităţii artistice certe. Expresia lirică a talentului său se manifestă în genul dificil al haiku-ului, talent remarcat deja prin premii la concursuri de profil.
Culegerea Izvoare nesecate – Însemnări despre oameni şi cărţi are o valoare intrinsecă prin sporirea imaginii spiritualităţii vasluiene cu nume noi de personalităţi şi acte de cultură, întocmită pe baza propriilor cercetări, a misiunii asumate programat de promovare a valorilor acestor locuri şi nu în ultimul rând, a empatiei cu personalităţile propuse spre cunoaştere. Poate reprezenta şi un stimulent, un model de inimă şi minte, de pasiune, credinţă şi cunoaştere pentru comorile spirituale româneşti.
Georgeta Petre
