Dumitru MNERIE: Basarabie răstignită
Despre Basarabia s-a scris mult în limba română, mai ales după Pacea de la București (1812). „Basarabia cu jale”, (frumoasa poezie a regretatului poet Grigore Vieru), i-a adunat, nu numai pe moldoveni, în jurul focului aprins de necaz și cu gânduri de re-întregire a neamului.
Profesorul Valeriu DULGHERU, adevărat savant cu renume internațional, și-a vărsat cu patimă durerea neîmplinirii unității de neam, ajungând cu „Basarabia răstignită” la al XII-lea volum. Să fie al XII-lea ceas ? Să fie 2016 pentru Basarabia, anul scoborârii de pe cruce ?
De fapt, similitudini sunt între cele 12 volume de „Basarabie răstignită” cu sunt numărul căderilor sub cruce ale Mântuitorului, tot răstignit pe nedrept, cu asumare deplină a suferinței răstignite, în perspectiva restaurării neamului românesc. Păstrând tradiția volumelor precedente, se poate desluși și în acesta din urmă, fierberea poporului basarabean în practica exercițiului democratic, având scena politică mereu invadată de lideri mânați din spate de alte interese și obligații ce nu coincid totdeauna cu năzuințele populației.
Al XII-lea volum “Basarabie răstignită”, este parcă mai încărcat de atitudine revoluționară din partea autorului, gata de a renunța la „pana cronicarului”, pentru sabia lui Ștefan cel Mare. Autorul îl provoacă pe cititor să intre în lupta pentru marea „Horă” a unirii neamului românesc, iar pe politician îl îndeamnă la luarea de măsuri și legi mai drepte, cu o orientare mai puternică spre valorile democratice ale Occidentului. Valeriu Dulgheru, prin scrisul academic, bine argumentat, (inspirat și din istoria și pildele înaintașilor), prin atenția mărită la tot ce mișcă în politica moldovenească, atrage atenția și-l responsabilizează chiar și pe cititor, fără să-i lase prea multe șanse de critică.
Lucrarea este împărțită în 4 capitole. Primul capitol, Basarabie încotro? începe cu un subcapitol intitulat: Quo vadis Basarabie răstignită ? – o întrebare care reamintește tuturor starea de răstignire, încă, a Basarabiei, condamnând cu vehemență, pe cei care au realizat sau doar au lăsat cale liberă „megafurtului secolului”. Fraza finală a acestui prim capitol este oare o presimțire a autorului de apropiere a „ceasului al doisprezecelea” … În continuarea primei părți cititorul poate urmări o radiografie extrem de interesantă a luptelor derulate pe scena politică a anului 2015, cu efecte, uneori, disperate ale populației, ajunsă… „pe marginea prăpastiei”. În fapt, se remarcă neputința conducerii statului moldovean, liber de URSS de aproape 25 de ani, perioadă în care „orbecăim în jungla capitalismului și neosocialismului estic”… Apoi despre criza politică, în care se căuta „un premier capabil să ne scoată din această situație extrem de dificilă”, precum și modalități legislative care să stăvilească „marile găinării politice și economice ale partidelor de la guvernare”. Este pusă sub lupă și activitatea sindicatelor moldovenești, care „nu mai sunt ale poporului”, având și lideri suspectați de anumite alinieri partinice. Nu poate fi „certat” autorul pentru „pana”-i foarte acidă, folosită în prezentarea unor situații, deoarece optimismul său debordează aproape la sfârșitul fiecărui subcapitol: „Speranța rezidă în luciditatea politicienilor” sau „ … speranța … trebuie să moară ultima pentru această așchie de popor atât de năpăstuită”. În finalul părții întâi se reproduce un interesant dialog al autorului cu prof.univ. Valentin Mândâcanu, din care se desprinde poziția tranșantă a prof.univ Valeriu Dulgheru în problema Basarabiei: șansa poate fi în implicarea, „cu un efect deosebit”, a intelectualilor, „atât din mediul urban, cât și, în special din mediul rural, care au mult mai multe posibilități, mai multe tribune pentru a promova” mesajul orientării oamenilor către „crearea unui guvern proeuropean, care s-ar putea transforma într-un guvern al salvării naționale”.
Capitolul al II-lea, “Din istoria zbuciumată a Neamului”, cuprinde un ciclu de frumoase și interesante lecții de istorie, cu surprinderea unor acte de vitejie ale înaintașilor, modele de atitudine pentru actualii conducători ai Moldovei, dar și cu dovezi istorice clare care justifică afinitatea pro-europeană a basarabenilor, dar mai ales dorința de reincludere a Basarabiei în fruntariile României de azi.
Sub genericul “ Să eliminăm s(c)lavul din noi”, al III-lea capitol cuprinde câteva analize dure asupra comportamentului unor lideri cu convingeri de stânga, dar și rămași cu fața spre Est, care acționează consecvent împotriva șansei de integrare în Europa a Moldovei și de realizare a Uniunii Statale „România-Republica Moldova”. Autorul, conștient de realele probleme ale Moldovei, constată că țara se află „într-o situație penibilă: suntem un colț de țară practic neguvernat, aflat într-o profundă criză politică și economico-financiară”.
«Portrete în timp, opinii, reflecţii», se constituie un capitol dedicat unor personalități alese, care marchează știința și cultura poporului. Astfel, aflăm despre noul Rector al Universității tehnice a Moldovei, dr.hab.,prof.univ.int. Viorel BOSTAN, „cercetător științific superior”, „reputat cadru didactic”, „implicat plenar în pregătirea specialiștilor”, conducător de doctorat, autor de monografii și articole științifice publicate, inventator de marcă, personalitate științifică formată și recunoscută pretutindeni, „care va reuși să realizeze programul său de dezvoltare a Universității”. În acest capitol, pe lângă personalitățile elogiate, sunt menționate atitudini colective ale intelectualității moldovenești, de mare rezonanță fiind APELUL adresat conducătorilor României și Republicii Moldova de a iniția „tratative neîntârziate … pentru REUNIFICAREA CELOR DOUĂ STATE ROMÂNEȘTI”.
Frumusețea lucrării este dată și de ținuta grafică excepțională asigurată cu mintea și pensula de Natalia Dulgheru, atât de atașată de zbuciumările autorului.
A XII-a „Basarabie răstignită” se lansează pe piață de „Editura Tehnică – UTM” din Chișinău, în pragul momentului depășirii celei de-a VI-a decadă de viață a autorului.
Dragă Valeriu, să ne trăiești mulți ani, mereu animat de epopeea neamului nostru, care, bucurându-se mereu de oameni ca tine, niciodată nu va pieri.
Prof.univ.dr. Dumitru MNERIE
Timişoara Banatului împărțit la Marea Unire
