Emilia Țuțuianu – Gânduri cotidiene
Cuponiada, implementată rapid după aşa-zisa ,,revoluţie” i-a năucit pe românii de rând proaspăt ieşiţi din scutecele marxist-leniniste, iar pe unii i-a lăsat ,,gravizi” de interese meschine. Cupoane, adunate, cine şi cum a putut, cât mai multe pentru a fura şi înşela această biată ţară, victima atâtor lacome interese. Aşa au apărut SRL, SA, ….întrezărind viitorii magnaţi, baroni etc. Una din cele mai mari gogoşi pe care au înghiţit-o românii de rând, continuată cu SAFI, FNI etc.
Şi aceşti ,,artificierii de elită” ai ingineriilor financiare, ,,şmecheruţi şi descurcăreţi”, strâmbă acum din nas în atmosfera beciului domnesc.
Acum, de ceva timp a apărut şi ,,diplomiada”, o modalitate a te defini, prezenta în faţa societăţii, drept ce nu eşti. Gale, excelenţe, zile festive ale oraşului, ale instituţiilor, ca într-un elan patriotic de a arăta paşii făcuţi în construcţia capitalismului. Totul e pavoazat cu diplome de merit, de excelenţă, de una, de alta, numai să fie de răsunet şi musai mediatizat pe televiziuni şi internet… Să se afle, să ştie lumea ce măreţe realizări se întâmplă sub stindardul omului nou, capitalistul multilateral dezvoltat.
Show-ul de la televizor s-a mutat în viaţa reală, talk-show-uri şi cancanuri cu paşnicii cetăţeni transformaţi în susţinători aprigi şi fidelizaţi ai personalităţilor pe val. Dar drumul între piscurile măririi şi temniţă se dovedeşte a fi doar cât ţine o anchetă a DNA-ului, personaje de top, mai ieri, ajungând să danseze samba la celebrul de acum ,,Beciul Domnesc”.
România a ajuns un fel de Carnaval de Rio cu ,,vedete” răsărite peste noapte, promovate şi urcate pe „scaune” mult prea înalte pentru „modesta lor statură”, funcţia ocupată depăşind, penibil, puterea intelectuală sau vocaţia respectivilor.
Şi-n tot acest dans murdar cetăţeanul onest, bine intenţionat şi cronic credul asistă consternat de pe margine la zilnice discursuri înălţătoare, penibile demersuri pentru aşa-zis binele românului şi-al ţării, a comunităţii, un circ despre moralitatea şi integritatea celor de sus şi la răsplata pentru docilitate, materializată jenant în manifestări, pe bani mulţi, pentru comunitate şi ai săi membri marcanţi.
Călcatul pe cadavrele celor ce nu empatizează cu noul model democratic e la ordinea zilei, a început să se înrădăcineze vârtos, cum înrădăcinat e şi datul din coate spre o poziţie socială nemeritată, dar care-ţi aduce merite publice şi mai ales îţi oferă posibilitatea de a-i anihila pe cei ce, valoric, îţi sunt superiori. O Românie ajunsă la o democraţie mult prea originală, cu o viermuială politică care schimbă destinele în cenuşiu şi care trebuie să înceteze cât nu este prea târziu.
Emilia Ţuţuianu
