Octavian D. Curpaş: Mesaje şi coduri morale în „Cele zece porunci”
O carte despre Cele Zece Porunci? Poate fi un astfel de subiect interesant, la început de secol XXI? Cu siguranţă că mulţi ar răspunde că problematica atât de complexă a Decalogului reprezintă ceva depăşit, lipsit de actualitate. Cu toate acestea, cartea „Cele Zece Porunci” de Cristian Barbosu ne convinge că este important să reexaminăm cu seriozitate conţinutul acestor porunci date de Dumnezeu prin Moise, pentru întreaga umanitate.
Cristian Barbosu, un pasionat de Cuvântul lui Dumnezeu
Cristian Barbosu este păstorul bisericii Harvest Metanoia Arad (http://harvestmetanoia.ro) . Acesta s-a născut la Arad şi a urmat trei şcoli teologice, absolvind (BA) Moody Bible Institute în 1995, Dallas Theological Seminary (ThM) în 1999, şi Trinity Evangelical Divinity School (PhD) în 2009. Cristian Barbosu este autorul volumelor „Ce vrea Dumnezeu să ştiu despre viaţa de familie”, „Cele zece porunci”, „Habacuc”.
Nevoia de Absolut
Subliniind mutaţiile ce au avut loc în gândirea oamenilor pe parcursul ultimei perioade de timp, Cristian Barbosu menţiona: „Filosofia post-modernistă a pătruns subtil în toate ramurile vieţii, influenţând pe nesimţite atât creierul cât şi inima, ba uneori, şi sufletul, creând o nouă etică, un nou sistem de valori, ba chiar şi o nouă formă de spiritualitate, privată însă de absoluturi şi mai ales de Absolut.”
Pornind de la această nevoie de Absolut, cartea „Cele Zece Porunci” ne cheamă la o reevaluare temeinică a conţinutului şi actualităţii poruncilor divine aplicate la viaţa de zi cu zi. Fără a insista pe aspecte scolastice care ar fi condus la o prezentare academică, prin reliefarea aspectelor de bază ale învăţăturii morale din cuprinsul Celor Zece Porunci, autorul reuşeşte să transmită unei mase largi de oameni un mesaj pozitiv, ce se constituie ca o chemare în a respecta adevărul de origine divină.
Despre legile morale şi spirituale
Autorul spune: „Aşa cum există legi materiale, legi ale fizicii, biologiei, chimiei, etc., la fel există şi legi morale sau spirituale impuse de către Dumnezeu. Aşa cum legile naturii sunt imposibil de contestat, ele acţionând indiferent dacă vrem sau nu, la fel şi legile morale sau spirituale există şi nu pot fi ignorate. Şi aşa cum cercetătorul ştiinţific studiază şi le explică oamenilor înţelesul adânc al legilor naturii, este de datoria noastră, a celor ce studiem Sfintele Scripturi, să explicăm semenilor noştri legile morale şi spirituale, legi care afectează atât destinul terestru al omului, cât şi dimensiunea eternă a sufletului nostru.” Aşa cum putem citi din primul capitol, cu privire la porunca întâia, vom constata faptul că argumentele lui Cristian Barbosu se succed într-o ordine logică, fără a forţa în vreun fel textul biblic şi fără a purta amprenta prejudecăţilor de natură spirituală. Putem spune că autorul reuşeşte să prezinte în mod obiectiv adevărurile Scripturii, presărând impresii şi experienţe ce ţin de realitatea cotidiană. Beneficiul unei astfel de abordări constă în faptul că această carte poate fi citită şi de către cei care nu au o pregătire teologică. Şi aici în mod deosebit, autorul a ţinut să se adreseze tinerilor, mai precis acelei generaţii de regulă ignorată de către mesajul evanghelic tradiţional.
O listă a dependenţelor
Iată ce afirmă Cristian Barbosu despre practica idolatriei în secolul nostru: „Omul, fie că vrea sau nu, fie că recunoşte sau nu, se închină cuiva. Pe vremea lui Moise, când Cele Zece Porunci au fost scrise în piatră, oamenii se închinau diferiţilor zei. Indiferent unde s-ar fi aflat, închinarea oamenilor a fost devotată unor anumiţi zei. Da, astăzi nu mai avem Baali şi nici Astartee. Dar astăzi avem aceleaşi concepte, aceleaşi ritualuri, îmbrăcate însă sub o altă formă. Baal şi Astarteea erau zeii plăcerilor de orice fel. Închinarea înaintea lor nu era ceva mistic, ci dimpotrivă, consta din pereceri şi orgii scăldate în alcool şi sex. Azi noi nu mai avem închinători la idoli, dar avem atât de mulţi oameni care au câte un viciu, oameni care se intoxică în mod abuziv cu alcool sau care îşi distrug căsnicia din cauza prostituţiei sau pornografiei. Nu, ei nu se închină niciunui idol, dar ei sunt vânduţi poftelor lor. Iar lista dependenţelor poate continua.”
Este posibilă renaşterea spirituală?
Această idolatrie ascunsă a zilelor noastre nu poate fi scoasă la lumină decât prin intermediul Celor Zece Porunci. Prin urmare, mesajul pe care ni-l transmite Cristian Barbosu constă în faptul că nu este posibil să ieşim cu bine din dilemele morale ale sec. XXI decât luând în considerare ceea ce Dumnezeu ne-a descoperit prin aceste porunci. Întotdeauna, idolatria a fost distructivă şi autodistructivă, afectând deopotrivă pe cei care o practică, dar şi pe cei ce se află în vecinătatea acestor închinători. De aceea, renaşterea spirituală a generaţiei prezente nu se poate produce decât prin cunoaşterea şi aplicarea deplină a Celor Zece Porunci.
Cu siguranţa că această provocare pe care ne-o lansează autorul se consitutie ca un element de valoare ce recomandă citirea acestei cărţi şi însuşirea elementelor de valoare prezentate. „În era post-modernă în care trăim există o nevoie acută de absoluturile lăsate de Cel Divin pe paginile Scripturii. Relativismul a pătruns în mai toate sferele societăţii în care trăim. Avem nevoie însă, de nişte fundamente, de aceste absoluturi dumnezeieşti, cuprinse în Cele Zece Porunci. Ele îţi pot oferi o bază sănătoasă, trainică, atît în viaţa aceasta cât şi în eternitate.”
Octavian D. Curpaş, Phoenix, Arizona
