Camelia Cristea: Primăvara
Primăvara
Aștept să pui miresme în clipa care vine,
Să parfumezi răvasul pe care mi-l trimiți
Iertare ta mi-e vină de toate’s vinovată,
Dar într-un colț de suflet să nu uiți să mă iei.
Și- nmugurind speranțe aștept iar primăvara
Să creasca firul ierbii mai verde decat ieri,
Iar flacăra nădejdii să lumineze calea,
Când o să-nceapă valsul florilor de tei.
Nopțile cernite vor fi date uitării
Canon de pocăiță pe rând toate primesc
Vor face armistițiu călcând stativul vremii,
Căci ramura e verde și verde-n mine cresc.
Tu prinde-mă de mână și lasă gura lumii
Și câinii care latră când caravane trec,
O primavară vine cu – alai ca la o nuntă,
Eu tot mai cred în vise și încă mai visez.
Din volumul “Ferestre dechise”, Editura Singur 2015