Boris David: E ajun…
E ajun…
E ajun de centenar –
Gându-mi zboară înspre mama –
Cât de mult a însemnat,
Azi îmi dau şi mai mult seama.
Cât de mult a suferit,
Lăsând totul într-o fugă!
A sperat că-i doar un vis,
Şi-a ţinut-o într-o rugă.
Dar n-a fost să fie-aşa –
Ce-am pierdut, se consfinţeşte –
Pe bunicul l-au ucis!
Unde oare se-odihneşte?!
La ce mama a visat,
Ca o floare se-ofileşte…
Boris David
24 mai ’97