Boris David: Un coş lângă flori…
Margareta David
Un coş lângă flori…
~ Cu drag, Margaretei ~
Un coş lângă flori,
În coş zeci de ouă,
Scilpind precum cerul
De-un cald curcubeu;
Un suflu pios
Srăbate simţirea –
Pe-o cruce, Hristos,
Vesteşte un Zeu.
El nu e ca noi,
Şi nici nu va fi mai,
Căci moartea e-nvinsă
De Cel morţii dat;
Trăi-va de-a pururi
În lumea Divină,
Veghind ca păcatul
Să fie iertat.
Din om întrupat El
De-o forţă Divină,
De tot ce e-n om rău
El s-a încărcat;
Trecînd peste moarte
Învins-a păcatul
Ce omul îl poartă
De cînd i-a fost dat.
E singura cale
Ce-un om o cunoaşte,
Spre marea iertare
A marelui Zeu;
Totuna cu Tatăl,
Hristos este Fiul
Ce poate să spele
Azi sufletul meu.
Boris David