Sandu Cătinean: E Vinerea Mare !
E Vinerea Mare !
E Vinerea Mare ! Dar pentru mine…
Ce trist bat clopotele la-nchinare !
Ce trist bat clopotele la-nchinare !
În dangăt negru, simt cum mă sfârşesc
Mă ţine-un pic de mână, dragă Doamne
Că nu mai ştiu ce sunt, şi ce greşesc !
Când clopotele bat a-nchinăciune
Prin inimă îmi trece-aşa, un dor
Mă uit în jur şi parcă-într-o minune
Mai sper acum, când bine ştiu, că mor…
O lume fadă-n jur, se-agită hulpav
Cercând să pară toţi, ce nu mai sunt
Stau trist în colţul meu, privind la Cruce
Şi mă gândesc, că sufăr mult prea crunt
Hai Doamne ! rogu-te, mă ţine-n braţe
Măcar un pic de dragoste mă fă să simt
Căci clopotele par să nu-mi mai cânte
Decât armonii fade, pentru cei ce mint
………………………………………………….
Ce aur mult străluce pe cupole !
Şi cât de grav răsună-n clopote argint
Privesc anemic, cât de fals se-nchină
Acei ce semeni îşi îngroapă-n labirint
………………………………………………….
Mă iartă Doamne, c-am hulit iubirea !
Şi gândul aspru-mi dă târcoale-acum
Dar parcă-aud din clopot cum răsună
Doar vise negre, pentr-un ultim drum…
Te rog pe Tine, Doamne, mult mă iartă !
Căci sufletul mi-e negru de-ncercări
Iar clopotele-mi cântă doar tristeţe
Din visele calde, ce-mi slujeau de scări
Acum ascult a clopotelor vuiet
Cum urcă sus, la Tine-ntunecat
Şi-aş vrea să ştiu, că Tu-mi eşti sprijin, Doamne
Chiar de-n iubiri, prea rău m-ai încercat
Ce trist bat clopotele la-nchinare !
Hai, vino Doamne, stai cu mine-un pic
Mă iartă că iubirea mult mă doare
Dar nu uita !…Eu te-am iubit de mic…
Sandu Cătinean din Bonţida