Napoleon SĂVESCU: Duminica Floriilor
Ca multe sărbători creştine, iniţial a fost o sărbătoare păgână, dacică, a vegetaţiei şi a fertilitaţii, peste care creştinismul a suprapus o sărbătoare religioasă, schimbându-se denumirea şi semnificaţia ei, dar păstrându-se în bună parte tradiţiile iniţiale.
Flora era la vechii romani zeiţa florilor şi a înfloririi. În onoarea ei, odată cu venirea primăverii, avea loc sărbătoarea Floralia, care dura numai o zi, pe 29 aprilie. La creştini Duminica Floriilor reprezintă intrarea lui Isus în Ierusalim.
Isus a pornit spre Ierusalim. În timp ce se apropia de Betfaghe şi Betania, lângă Muntele numit al Măslinilor, a trimis doi discipoli, spunându-le: „Mergeţi în satul dinaintea voastră şi, când veţi intra, veţi găsi un măgăruş legat, pe care nici un om nu l-a încălecat: dezlegaţi-l şi aduceţi-l!” Când au plecat cei trimişi, au găsit după cum le-a spus. În timp ce ei dezlegau măgăruşul, stăpânii lui i-au întrebat: „De ce dezlegaţi măgăruşul?” Atunci ei au răspuns: “Domnul are nevoie de el”. Apoi l-au adus la Isus şi, aruncându-şi hainele peste măgăruş, l-au urcat pe Isus deasupra.
Poarta Aurită este una din căile de acces în Ierusalim. Aici a fost întâmpinat Isus. Potrivit tradiţiei iudaice, atunci când Mesia va reveni va intra pe această poartă.
De frică, musulmanii, sub domnia lui Ottoman Sultan Suleiman Magnificul (1520-1566) au hotărât să închidă accesul pe această poartă şi au înălţat un zid. La intrarea în Ierusalim Isus a fost întâmpinat cu ramuri de palmier şi măslin.
La Daci, frunzele/florile de salcie vesteau Reinvierea naturii. Ramurile înmugurite ale acestui copac sunt folosite si azi , la noi, la daco/români în procesiunea din Duminica Floriilor, in Biserica noastră Dacică. Frunzele de palmier, au înlocuit cele de salcie, dar nu si la noi, in Biserica noastră Dacică.
Poate că vi se pare puţin cam exagerat să ne numim Biserica noastră Dacică, aşa că vreau să vă mentionez câteva rânduri din „Istoria bisericii române”, Pr.Ion Vicovan, vol,II, pg.174, ed.Trinitas, Iaşi, 2002: „…patriarhul ecumenic Sofronie a convocat în aprilie 1865 Marele Sinod patriarhal, căruia i-a supus spre deliberare < cele trei proiecte de LEGI DACICE..>..declararea de catre sine a Bisericii Dacice ca independentă… În acelasi timp, Sinodul patriarhal a hotarât ca un delegat al Marii Biserici să fie trimis în <Principatele Unite DACICE>…”
Dr. Napoleon SĂVESCU
New York, SUA
5 aprilie 2015
