ECOURI DIN ATHARVA-VEDA – Versiuni de George Anca
ECOURI DIN ATHARVA-VEDA – Versiuni de George Anca
Ecouri din
ATHARVA VEDA
Agni jertfitorului dor
înlănțuie-ne arderea
sălașul sama inimii ni-mi-ni
pe cal norocul laptelui
acoperit de bobul grâului
Savitri Vayu Indra Brihaspati
mana stăpâna iarba
apa vrejul dușmanii
o sută de toamne întru eroi
ființe vas cu parisrut
amrita învăpăindu-ne
ape goale de yakshma în kala sălașului
din saman în atharvan
magmă spre rik absent
lemnul învârtit de metal
așa și piara așa și piatra
în altă parte în altă parte
născută apei soma agni
arși vrăjitorii yatudhana
țiitorii de yatu
canibalii kimidins
Indra Pushan Varuna Mitra Agni
Brahman o jatavedas
potop arnava Târnava
rupte punțile sinelui
amurg murg laur ard curg
treime îndoirăm triremă pentadei
strunjește-te neîmprejurime
împrejmuitorilor lecuinzi
crăia craisthya sojata subjugat-a
incantația brahman de vinerea mare
izvorul Poșaga prăznuirea spui
fraților și celor ce ne urăsc
o naștere atharva în Șușani
a vinului anko tam anko
adio americanco Julian Po
împins în râu-ți fără nor-ocean
tata pitar nemăritata
mireasă lui Yama
Antigona Aheronului
incantând pe Asita Kacyapa Gaya
râuri vânturi păsări patatrin
dania dhana untul sarpis
bhurikpathyapankti
adya dvitiya bhurik
plumb lună nouă palid purusha
săgeți divin umane manusya
deva manusya rishayo
dușmanii dușmăniți de zei
taure Indra neînfricându-se
înroșește și gălbinarea
risipimu-o în papagali
ropanakas haridravas
palita pălită lepra leprită
neted nume de mamă
neted nume de mamă
netezitorule leac leprei
de-a blestemat cu blestem
de s-a înrădăcinat în mura urii
de-a supt tinerimea
mănânce-ți odraslele
bună-stare svasti
ființe jagat
oameni purusha
binefacere suvidatra
misterul spune-l
nici de pe pământ nici din cer
foc în miezul apei
Agni în Varuna
miere madhu m-adu
mieros madhumant
cuprins paritatnu
trestie în neant
coborâtori din Daksha
vii ayus o sută de toamne
putere-ntâi născută
cu aurul din Daksha
boala roga piară
fiind arogana
furnicile upajika
ne cară leac din ocean
trăzniți demonii rakshas
vena brahmaatmadaivatam
mantranam gandharvapsarodevatyam
dor invocat atoatețiitor pe-o formă
Gandharva-n azur iubind Apsara pe zarul oceanului
laudă și rugă lui Indra
laudă și rugă lui Agni
aindram agneyam
blestemul cadă pe blestemător
yakshma kshetriya
pierderea demon
durita avadya
greul reproșului
Brihaspati podoabă dă lui Soma
neauzire de blestem
trupului de piatră toți zeii
să le dea o sută de toamne
cum cerul și pământul n-au teamă
așa și suflarea mea
luna și soarele brahman și kshatra
adevărul și neadevărul bhuta și bhavya
suflu-răsuflu apără-mă de moarte svaha slavă
cer-pământ apără-mă de ascultare slavă
soare apără-mă de suspin svaha
Agni Vaishvanara apără-mă cu toți zeii slavă
prana panayurdevatyam
Agny Vayu Surya lună apă
cin incineră urâtoru-ne urât
fur înfurie-te pe urâtoru-ne urât
pară păruie urâtoru-ne urât
ard rde-ne urâtoru-ne urât
luciu dezlucește urâtoru-ne urât
haras arcis cocis tejas
mâncați-vă propria carne
vraci băutor de sânge
curgă laptele cirezilor
oamenii caii untul
de jertfă eroii
o bătrânețe copil nu-mi da
suta de morți lasă-mi prieten mitrata
dăruitor hotar să mor bătrân
întru nașterile tuturor zeilor
tragi traci tuaregi tuaregi
antipozii la jumătate de Ampoi
horă nostraticului nostru prin horj
materialitatea umbrei nimicului
moartea altora o sută nu te omoare
ca o mamă Mitra apere-te de prieteni
și de dușmani junghiindu-ți cirezi
suflul răsuflul nu te părăsească
tatăl cer mama pământ
Aditi ținându-te pe genunchi
păzit de suflu răsuflu
o sută de ierni
vântul vălure iarba
eu mintea ta
iubește-mă
nu mă lăsa
ce spun vulturii
ce spun vindecații
ascultă vino-mi
gât la săgeată
piatră de mormânt lui Indra
macină grâul khalva
iar eu pisez viermii
văzuți nevăzuți în munți
în cirezi în noi înșine tanu
măcelărit regele viermelui mama
fratele sora viermelui măcelăriți
Soma Brahman Aryaman
și Dhatar aducător de soț
găsească femeia aceasta
o Agni un bărbat
nască fii ajungă prima soție
adu-i tu Savitri un bărbat
focul lui Agni tunetul lui Indra
pe dușmani pe blestemători
cenușă pleavă ochii scoși
ava-gamaya rege iar
pune-mi-l Indra
Varuna din ape Soma din munți
șoim printre supuși
o rege ca Indra om
mamă lui Indra și Soma
fiică lui Prjapati
împlinește-ne dorul
primește-ne jertfa
o noapte cât anul
lasă-ne zeilor
ierni hayana veri soma
faur daur taur
antika prezența morții
o mie de ochi peste greul durita
o sută de toamne o sută de ierni
o sută de primăveri întru
Indra Agni Savitri Brihaspati
ducă-se alte morți până la sută
pe cele două mâini ale adevărului
sălaș conacul cula ceala pe colnic
stăpâna gătită în iarba razelor
să trăim ai eroilor o sută de toamne
unși cu unt și ambrozie în foc amrita
uda udaka inima apelor
unde nadi valg-vlăguinde
pe apucatele apakamam
răsuflet udan tinerețea vatsa
zilele toate ție
cal în picioare Jatavedas
hrană în bogăție
vecinii Agni nu ne arde
devreme pratar zeilor rugă dhi
norocul lor norocul nostru
și zorii sacrificiu adhavara
străluminându-ne caii în duh
poeții kavi duhlii dhira
cântând plug langala sira
Indra întoarce brazda
din cer cu lapte o stropșește Ciunasira
buruiană bade ține-mi
alta du-o dintre inemi
abia abhi hopa upa
vaca vițel apa albia
cânt ctitor preot
jupân energii bunătate
foc în apă în om în pietre ierbi arbori
foc în soma în păsări în fiare
în car cu Indra al tuturor oamenilor și zeilor
atoatedevoratorul Kama dăruitor-primitorul
preot hotar primit de mintea a 13-a
ființări bhauvana cinci rase manava
nașterea elefantului
domn dumnezeirii
picură-mi splendoare
asemenea o Agni
departe-apa stârpiciunii-vehat
făt săgeată pe zece luni erou
îți jurui ceremonia Prajapati
ierbile zeilor-daivata tată cerul
mamă pământul rădăcină oceanul
îndură-se de tine cu un fiu
dor adhi săgeată inimii
cu gura uscată înlănțuie-mă
departe de mamă și tată
fără vlagă numai a mea
zeii din răsărit săgeți de foc
zeii din miazăzi săgeți de kama
zeii din apus săgeți de apă
zeii din miazănoapte săgeți de vânt
zeii de aici săgeți de leac
zei avasvant săgeți Brihaspati
mioară picioare albe
dorințelor kama jertfă
dulce seceta payas
nu-mi despărți răsuflarea
nici sinele nici odrasla
miere spre mama
ferită de yakshma
zei uniți întru nemurire
suflul suflului răsuflă
în pântecul yoni (non)existența
nașterea temeinică janus
karya tatăl Atharvan
Brihaspati tuturor părinte poet zeu
cine-i zeul cărui jertfa închinămu-i
singur suflet dăruind putere
rege răsufletului zăpadă munților
apele cu oul de aur dintâi
albușul ulba coperindu-l
cerul și pământul țiindu-l
rudram uta vzaghradevatyam
tigru om-purușa lup
râuri codri dușman vi se pleacă
lup-hoț departe-para funii colț
tigru colți hoț șarpe vrăjitor lup
ruină-murna fiarei coastele
Atharvan rupător-de-tigru-jamhana
acum Agni acum Savitar acum zeiță
Sarasvati acum Brhamanaspati
faceți-i arc virilitatea-vrșnia
de cal măgar țap berbec și taur
taur cu o mie de coarne ieșind
din ocean să adormim oamenii
să nu mai bată vântul pământul
doarmă femeile și câinii cu Indra
tuturor să punem ochii împreună
mama să doarmă tatăl să doarmă
câinele să doarmă toată lumea
lasă-mă somn treaz până-n zori ca Indra
întâi născut Brahman cu zece capete
prim băutor de soma dezrotrăvitor
cer pământ șapte fluvii cuvinte de otravă
primul te bău vulturul-garutmant
cu ambrozia-amrita alung veninul
vlăguit veninul răsăritului vlăguit
al miazănopții miazăzilei grăunte karambha
de foame îngurgitat scapă
otrăvirea ți-o zburăm săgeată din clocot
athatvangiras
rajyabhishekyam
ființă lapte în ființe
îmbrățișare tigrului
oloi munte vindecător de oameni-purușa de cai
scoică-fulger-ocean-os-de-zeu
măduvă cu măduvă
carne cu carne os cu os
aceasta mi-e mâna vindecătoare
cu două mâini te ating
o Agni ochi de zeu și om
căprioru-ți născut văzându-te
îl scald în lapte vultur pân la cer
capul țapului în răsărit
spinarea în sus mijlocul în văzduh
acoperă cu piele coaptă țapul copt
ceața plece norul vină
ploile pe rădăcină
armăsarul șarpele
focul broasca apele
o tadurii
și-a pădurii
o khanvakha o khaimakha
fulger vânt jertfită japca
doi vorbind Varuna-i aude al treilea
din cer o mie de ochi pe zaruri
în funii șapte câte șapte legi mincinosul
ducă-se grăitorul adevărului zeul omul
la toate buruienile le-am zis lecuiți-mă
cin’ te blesteamă înghită-și odrasla
din rău vis lua-l-ar abhva
vindece apă marga
moartea de sete de foc
aceeași lumină cu a soarelui zi noapte
aruncă-n ucigaș mormânt de pietre când arde
ia-i vraja draga-priya îndrăgitorului
cu iarba asta am spulberat toate farmecele
iarbă sfâșiată în o sută
sfâșie-ne asaltatorii
neființa veni în ființă-sambhu
tu născută întoarsă cu fruct întors
întoarce de la mine blestemele
ține-mă cu suta apără-mă cu mia
Indra domn al ierburilor
te uiți în cer în aer pe pământ
pupilă vulturului ceresc
iarbă purtând mireasă pământul
zeu cu o mie de ochi în dreapta-mi
văd vrăjitor pe shudra pe aryan
juninci jertfite zeului vitelor Indra
slăvite de jertfitor și cântăreț
neprăfuite de călăreț
necălătorite în abator
fie regele drag lui Indra
drag junincilor ierburilor cirezii
cer-pământul picure-i dulce-vamă
necucerit cuceritor peste mai mari-kshatra
pregând-pracetas Agni ia-ne dor
ierburi mieroase Agni ia-ne dor
preimnuri-stoma Indra ia-ne dor
Vayu și Savitar luați-ne dor
cer și pământ luați-ne dor
Marugdani Bhava Sarva luați-ne dor
Mitra și Varuna luați-ne dor
arcașii cei mai ochitori luați-ne dor
grăire a toți zeii a oamenilor
regină prima jertfă-nțelegând
după voie prefac brahman și înțelept
ființe de sub cer de sub pământ
mânie focuri în dușman
în țipete de victorie
drag nume îți cântăm
și spargem barbarul aryan
cu aprinderea-tapas
fiii-ne de-a dreapta
dulce-madhu gustând
rău-agha o Agni pe rugu-ți
trece-ne bine ca peste râu o barcă
ofranda vishatarin de orez
gătită cu tapas
miere cerească pe lotus
petrecere peste moarte
amrita gayatri vedas
audă-mi zeii credința
vânători pe lună nouă
devoratori de carne
stricători de aproape
vă frânge puterea-mi
câinii văzând leul
nu-și află adăpost
mă-nfuriați ca muștele elefantul
ne supără dispară cei cu dorul
din față-est călcând pe Agni
din miazăzi călcând pe Yama
din apus călcând pe Varuna
de deasupra-nord călcând pe Soma
de dedesubt călcând pământul
din văzduh călcând pe Vayu
din tării călcând pe Surya
de la mijloc încălcând pe brahman
Trita pricepător de vorbă nevorbită
trimită-ne îmbrăcăminte clanurile
învingi pe cine nu suflă pe cine răsuflă
sudoare-svadu mai dulce ca mierea-madhu
astfel a cânta Brihaddiva Atharvan
pentru sine-tanu ca pentru Indra
ție Agni invocații-vihava
ațâțându-te ne împodobim
Marutsii cu Indra Vishnu Agni
al meu văzduhul bată vântul dor
jertfa mea jertfească-mi-se
mintea mi se adeverească-satya
cu mine invocația divină
invocatori-hotar cerești învingă
drumuri de aur corăbii de aur
vindecă dorul capului ochilor trupului
dumnezeiască virilitate-vrishnya
sora zeilor ești silaaci sulcină-iederă
cu noaptea mamă norul-nabhas tată
străbun Aryaman cine te bea trăiește
lovitul de măciucă de săgeată de flacără îl alini
crești în arbori banyan-nyagrodha prana
vio la noi o arundhati alinare
ești sora apelor o laksha suflet ți-e vântul
aur de soare culoarea-ți burtă păroasă
căzuși din gura calului lui Yama
pârâu-saraa peste arbori o vino arundhati
plinit-radh căzut-ava-radh lovit-apa-radh
de lănci ascuțite o Soma și Rudra feriți-ne
dezarmează o Agni atacatorul
vă invoc Sarasvati Anumati Bhaga
soarele ochiu-mi vântul suflarea
atmosfera sufletu-mi-atman
pământul trupu-mi paznic-gopitha
o Varuna ce vorbă vaca de jertfă
o Atharvan ești poet ești jataveda
sunt și nu barbar-daasa nu aryan
ba nimeni nu-i mai poet ca tine
mai tare ca fiecare imn de slavă
dar nedăruit pentru doi într-o naștere
Varuna părinte tatălui Atharvan
ne ești camaradul suprem
fiu ție însuți Tanunapat
unge cu miere calea dreptății
fii lăudat o Agni invocator de zei
primească zeii mâncarea de slavă
poetul cerului Varuna-mi dete
vrăji-vacas a-ți topi veninul șarpe
otrava ta te otrăvească
tabuva-tastuva dezveninatule
du iarbă farmecul înapoi la fermecător
blestemul la blestemător ca în trăsură
ca fiul spre tată trmurător constrictor
antelopă-eni elefăntiță-varani
mai ca săgeata zbârnâie farmecul înapoi
în pieptul de cerb al fermecătorului
din mine unu și zece descântători-apavaktar
mieroasă iarbă miruie-mă
din mine doi și douăzeci descântători
din mine trei și treizeci
din mine zece și o sută
din mine o sută și o mie sunt apavaktar
madhu tva madhula
ea este soția brahmanului
întâi Soma a înapoiat-o brahmanului
apoi Varuna Mitra Agni
oameni-mansya regi pricepând-grah adevărul
înapoiară soția brahmanului
soția brahmanului arde împărăția
prin care trece un iepure
foetuși avortați-ava-pad
ființe-jagat azvârlite-apa-lup
eroi uciși între ei
nu soață nu taur nu cal nu lotus
nu vacă de lapte în împărăția
fără soția brahmanului
nu e a lui vaca de lapte
și nu i se înjugă boul
acolo unde brahmanul stă mizerabil-papaya
fără soție-jani
zeii nu ți-au dat vaca s-o mănânci-ghas
vaca brahmanului nu e de mâncare
ruinat-parajita la zaruri dacă devoră
vaca brahmanului să trăiesc azi nu mâine
crezând brahmanul hrană bea otrava lui Timatan
Vaitahavyas o mie devorară vaca
brahmanului și pieriră-para-bhu
chiar vaca fiind junghiată
împunse pe cei vaitahavyas
de-au gătit ultima capră
din Kesaraprbandha
vaca brahmanului fiind mâncată
nu mai naște erou viril-vrișan
un rege devorând un brahman regatu-i piere
copacii-i spun nu veni la umbra noastră
dobă de aur pădure
doboară-ne dușmanul
răget de leu taur spre vaci aprinse
străpunge inima dușmanilor
să-și părăsească satele
răspunde vocilor dumnezeiești
auzi rost-prayam bun doba vorbă
fugă femeia spre pruncu-i luându-i mâna
bată doba din iad desfacă fălcile dușmane
zvon-dhvani dulce-n cer tunet victorios
dansează-le avutul arde-le inima
dușmănească-se-ntre ei dușmanii
tuse și junghi duceți-vă-n străini
febră de-a treia zi pe toamnă pe frig
pe arșiță pe ploaie piei
ajută-ne pământule cerule
sfântă Sarasvati Indra și Agni
să strivim viermii
vrej pe nări pe ochi pe dinți
doi câte doi negri roșii vultur cuc-koka
strivește regele viermilor mama fratele
vecinii toți viermii și viermoaicele
Savitar stăpân peste trăiri
Agni peste arborii păduri
cer-pământ peste dăruitori
Varuna peste ape
Mitra și Varuna peste ploaie
Marutsii peste munți
Soma peste plante
Vayu peste văzduh
soare-Surya peste ochi
luna peste asterisme
Indra peste cer
tatăl marutsilor peste cireadă
moartea peste ființa praja
Yama peste părinți-tata
sus-jos-para-avara tataamaha
embrion fiecărei existențe
yoni-pântec primească
ațineți Sinivali Sarasvati Ashvini
al vostru Mitra și Varuna Brihaspati
Indra Agni Dhatar
Vishnu gată yoni Tavshtar o gătește
pătrunde Prajapati Dhatar dă sămânța
nască-se fiu peste zece luni
trei bogății trei zei trei vulturi
din cer apere-te galbenul
din mijloc argintul
din pământ fierul
pe cine ne devoră Agni sfâșie-i
ochii inima limba crapă-i dinții
te-ai născut aici
nu muri înainte de bătrânețe
ce ți-a făcut vraja te fac la loc
fermecătorii spintece-i Indra arză-i Agni
apere-ne Arica Bhaga Varuna Mitra
Aryaman Aditi Marutsii
iederă iubire vulturi aripi spre
pământ soare mintea ți-o îndrăgostesc
să-mi vrei trup genunchi ochi coapse
ochii părul să ți se usuce de doru-mi
din bărbat sămânța curge în femeie
să ne nască fiul altunde fiica
fără șerpi cer fără soare
noapte doar cu lebădă fără otravă
laudă armelor-vadha zeești ție moarte
laudă răubinefacerii tale rădăcină a morții
zboară balaasa
din oase din inimă
herb din trei
soma presus
te mâncăm aabayu
vikaalha ți-e tată madavati mamă
cum primește sămânța existențelor pământul
cum ține pădurile munții făpturile
poartă-ți fătul până la naștere
pământ mai fără minte ca om mort
moartă aripă mintea gelosului
curățească-mă zei oameni întru rugă-dhi
toate ființele curățească-mă
laudă ție febră-takman
Rudra Varuna cer herb
Marutsii vulturi galbeni
prin zbor de ape-n cer
din cer reverse
apele herb
pieriți ca urletul hulirii
cinci cincizeci din ceafă
șapte șaptezeci din gât
nouă nouăzeci din umeri
lasă-mă răule paapman fără rană
o-mie-de-ochi du-te în cel ce urăște
perdiția doamne
nu ne-o aducă porumbelul
nici bufnița
mimoză-cami ca o mamă
părul mângâie-mi
de la mama din răsărit
spre tatăl cer
arzi demonii Agni nu casele noastre
rupe-le Rudra coastele ducă-se la Yama
Mitra și Varuna întoarceți-i unii contra altora
Indra domnul oamenilor
Agni focul demonilor
luciu-dyumna în cer-svar
în chipul tuturor lucrurilor
blestemul cu o mie de ochi
caută blestemătorul
ca lupul casa ciobanului
lasă-ne blestem foc din lac
trăznet pe copac pe blestemător
(ne)blestemându-ne dau-l
morții ca osul câinelui
ajungă-ne strălucirea-tvisi a
leului focului brahmanului
aurului apelor oamenilor-purusha
carul zarului taurului
vântului ploii dobei
liberi de dușmani dedesubt
deasupra în spate în față
întru transpirația-vyana jertfă
respirația hrană Sarasvati
sinele-tanu apărându-ne născându-ne
destind coarda arcului furia sufletului
împreună-sac prieteni nevorbind aiurea
o somn nici viu nici mort
nemuritor embrion al zeilor
Varunani ți-e mamă
Yama ți-e tată
Araru te numești
sfârșit fiind moarte fiind
alungă-ne visul rău
al șaisprezecelea al optulea
du-l celui ce ne urăște
prima libație-savana lui Agni
a doua tuturor zeilor marutsi Indra
a treia poeților-kavi saudhanvanas
șoim în metru gasyatra
ribhu în metru jagat
taur în metru tristubh
sigur fără moarte o Agni
ai atins cruzimea sinelui-tanu
saan-apsas cu sân
soma în guri verzi
frângeți Ashvini rozătorul samanka
hei lăcustă upakavasa la o parte
soare Aditya văzut de toți
măcelar al celor nevăzuți
dispărute undele nevăzute
planta kanva lecuiește de toate
și de nevăzutele ăstui om
pe celălalt întru Indra
îl cresc precum ploaia iarba
cărări pășite de zei
an-ida an-pari an-sam
ne lăsați zei șarpele
să ne sugrume
laudă constrictorului
creatorul-dhatar ține pământul
cerul și soarele
atunci să-i dea-dha bărbat pe gustul ei femeii
rostesc adevărat ce nu e adevăr
rostul divin și lumea o cuprind
curățească-ne raza lui Agni
sufletul vântului laptele pământului
ștreangul divinei perdiții-nirriti
ți-l dezleg întru viață-lungă-ayus
aceeași rotire-mantra
întru același gând-cetas
jos-ava furia săgeata
fără mâini fie dușmanii
șerpi descăpățânați
Savitar aduce briciul Vayu apa
Adityas Rudras Vasus să radă
capul regelui Soma
preoți cu același brici radeți-mi capul
ashvini zei ai frumuseții
ungeți-mă cu miere de albine
să spun cuvinte dulci la lume
ca șarpelui negru în rut
ca elefantului calului
crească-ți mădularul
ducă-se peste trei mări cinci țări
neântors cât soarele e pe cer
născut în apă crescut în cer
măreția pe pământ fiindu-ți oceanul
ofrandă îți aducem raza câinelui ceresc
pe ce cale Ashvinii purtară
pe Surya fiica lui Savitar
pe aceea îmi spuse Bhaga
adu-ți-o soție
bube zburați ca pasărea-saparna
soarele vindece luna strălucească
lumea te crede pământ
eu te știu perdiție-nirriti
mi te-a dat înapoi Yama
cuvântul-vacas lui Indra Mitra Varuna
vocea-vac a tuturor zeilor
alunge yakshma din acest om
oceanul stăpânul valurilor
agni al pământului luna a mareelor
fii singur stăpân
nu ți se prăbușească regatul
ține-ți pe loc regalitatea
cerul pământul munții
jos bate vântul soarele arde
vacile inviolabile dau lapte
apele spală bolile toate
iute ca vântul și ca gândul
învinge în cursă calule
călărețul să-și aprindă steaua
Yama zei cu arme
steie-ne departe
trei ceruri de-aici zeii
în corabie de aur
cu floarea nemuririi kushtha
mai tânăr-garbha herb ca toate
cu munții și viețile
fă-mi omul sănătos
vino tu întâi înțelepciune-medha
cu vite cai și raze de soare
seara dimineața la prânz
pe raze de logos-vacas
te primim înăuntru nostru
în ziua tigrului se născu eroul
fie crescând să nu-și ucidă tatăl
liberează-mi omul Agni
care legat îmi urlă
parte o să-ți facă
nebun când n-o mai fi
liniștește-ți-l nebun
din păcatul contra zeilor
din demon știu un leac
nebun când n-o mai fi
ție însuți să te dea Apsaras iarăși
ție însuți Indra ție Bhaga iarăși
nebun a nu mai fi
nu-l lăsa Agni să-l junghie
pe cel mai bătrân apără-l
de dezrădăcinare
dezleagă-i tată fiu și mamă
fără voie mâniindu-vă
iertați o Adityas
jertfa neîmplinită
cu știre fără știre
păcatu-ne iertați o zei
pe trezie în somn am păcătuit
la stâlp legat dezlegat
fie-ne hrana bună de jertfă
cu dulceața-i unindu-ne
peste păcat de la mamă de la tată
ce mănânc de împrumut neîntors
tribut lui Yama o Agni
de-am aranjat cu mâna zarurile
cele două Apsaras ne ierte azi
mama pământ fratele văzduh tatăl cer
ferească-ne de blasfemie
zei părinți părinți zei
cine sunt eu eu sunt ei
din cer acum din marele văzduh
căzu un picur cu esența-rasa
cu puterea lui Indra cu lapte
de-a căzut din pom e poamă
de-a căzut din aer e vaer
pe ce parte pe ce hrană-mi pică
apele mă spele de pieire
cor sfânt pădure de eroi
primește-ne jertfa
trimite doamne dor-smara
om-yon să ardă pentru mine
să mă iubească yon-om
nu eu pe el arză Agni
din cap din picioare dor
iubire picurată de zei
în apă arzând
morții învățăcel-brahmacharin
strâng în cingătoare lui Yama om-purusha
credinței fiiică soră sihaștrilor
îmbrățișează-mă cingătoare
herb ține firele vechi de păr
puiește nenăscutele
lungește răsăritele
herb fă-l pe cutare fătălău-kliba
Indra piseze-i cu pietre boașele
te-am făcut eunuc-vadhri
inima uscată gura uscată
usucă-te de dorul lui
doi dinți de sus doi tigri copilaș
a devora tată și mamă
ba boabe de orez și de sesam
cuțitul roșu perechea-mithuna
de urechi ale vitelor însemne
crești grăunță cât cerul oceanică
orz divin vultur semănătorul flămândul
cu unu cu zece cu doi cu douăzeci
cu trei cu treizeci dejugă-ne Vayu
jertfiți jertfei zeii
antici perfectibili
Atharvan neam de zeu
foetus mamei spirit tatălui
Aditi din cer aer mamă tată fiu
toți zeii sunt Aditi cele cinci rase
ce e născut ce se va naște
fii lui Diti Aditi
în adâncul mării
și mai bine întru Brihaspati
depărtează-mă de dușmani
Pushan cu mâna dreaptă
ne îndreaptă spre ce am pierdut
țâța ta o Sarasvati
rugămu-ne s-o sugem
nu fulgera doamne sămânța
n-o sparge în raze
îngăduie-anuman Anumati
jertfa-ne printre zei
chemare-vacas stăpânului soare
oaspete lumii puternic-vibhu
vis viclean trai rău strigoi
fă să piară dintre noi
Indra Agni cântăreți Marutsi
răspundă-ne cu Savit
ar Prajapati Anumati
invoc întâi
Vishnu Varuna
stearpă-asu te prefac
cu o piatră te acopăr
noi doi ochi de miere
ține-mă inemă
al meu cu totul
alte nu pomeni
ajută-ne Sarasvant ce pe cale-ți curg
cirezi pâraie bunăstare
O Soma Rudra duceți boala
pierzania păcatului
sindhu-râu stinge
focul gelos dintr-însul
soră de zei Sinivali
soață lui Vishnu dă-ne fii
Kuhu lună nouă
Raka lună plină
ne ajute soațele zeilor
Indrani Agnayi Ashvinii
Rodasi Varunanii
ca trăznetul copacul zdrobească
zarurile-mi jucătorii
o Indra sparge virilitatea dușmanilor
lupul înșface oaia eu potul
cirezi și grâne dă-ne prin vicleșug
câștigurile-n dreapta victoria în stânga
herghelii avere aur a câștiga
o zaruri ca o vacă laptele
revărsați-mi șase-șase amin
armonie cu ai noștri
cu străinii o Ashvini
cu mințile întregi
a nu ne lua la bătaie
cu gândul zeilor
fără urletul distrugerii
fără săgeata lui Indra
lecuitori ai zeilor
Brihaspati Ashvini o Agni
din lumea lui Yama cealaltă
din moarte ne-ați întors
doi umblați nu ieșiți din trup
suflet-răsuflet împace-se
viață de o sută de toamne
Agni ți-a adus răsuflarea din poala pierzaniei
nu părăsească sufletul acest om
nu i se pustiască expirația
șapte înțelepți ducă-l ferice-svasti întru bătrânețe
intrați în el suflet răsuflet
ca doi tauri în staul
a ta fie suflarea ducă-se yakshma
ne țină-n viață Agni din beznă
suindu-ne pe cerul cel înalt
la soare zeul zeilor lumina cea mai înaltă
ric-vers saman-cânt rugă-yajus
jertfim în rituri-karman
otrava șarpelui negru
spulber-o dulce buruiană
răul vorbei trupului
untdelemn Sarasvati
cine ne blesteamă neblestemându-ne
cine ne blesteamă blestemându-ne
usucă-se ca de trăznet
copacul din rădăcină
ne întoarcem pe la case
recunoască-ne venind
de noi nu se teamă
fără foame fără sete
bată vânt vină soare
vină zile nopți scapere zorii
asu-viața-ploi-fără-moarte-picuri
jivatu-viața-câinii-lui-Yama-focuri în ape
a nu te afla întunecimea bocitoare
te dezbrac de penele morții
îți aduc viața înapoi
pentru o sută de toamne
din vânt suflare din soare privire
mintea ca trupul nebâlbâită limba
binecuvântă moarte omul acesta
fie-ți milă de el lasă-l să plece
al tău fiind să-și împlinească anii
te-am făcut să treci peste moarte
ți-am îndepărtat pe Agni mâncătorul de carne
toată hrana ce ți-o dau e neotrăvită
apărat fii de aryas ce vor să te devore
din vechime o Agni ai ucis vrăjitorii-yatu
din urmă din față de jos de sus o Agni poet
apără-ne cu poezia ca prietenul pe prieten
maturul pe imatur nemuritorul pe muritor
pune recitatorului o Agni ochiul acela
prin care se văd vrăjitorii atârnând în cârlige
o Indra-și-Soma ruga-mati înconjură-te
precum chinga caii vânjoși invocația hotra
fie să mor azi dacă sunt un vrăjitor
ori am ars o viață de om acela desprindă-se
din zece eroi spunându-mi zadarnic tu vrăjitorule
pe cel ce nefiind îmi spune tu vrăjitorule
pe îndrăcitul spunând sunt curat lovească-i Indra
prăvale-se mai jos decât orice creatură
cea ca o bufniță noaptea vrăjind s-o dai
într-o văgăună-vavra fără fund
zvârle pe îndrăciți o Indra un munte
piatră de moară pe câinele cucul-vrăjitor
amuleta-sraktya sfâșie dușmanii
cu ea l-a tăiat Indra pe Vritra
și i-a terminat pe Asuras
a cucerit cerul pământul cele patru direcții
amuleta se întoarce și dă înapoi vrăjitoare
amestec cer pământ zi noapte soare
așa și zeii întoarcă vrăjitoare cu astă întorcătoare
să-l apere pe acest om cu sratkya
Indra Vishnu Savitar Rudra Agni
Prajapati Parameshthim Viraj
Vaicvanara și toți înțelepții
tigru leu taur se face purtătorul amuletei-sraktya
baja aceasta alunge răul
dea naștere bună femeii-straaina
baja alungă neagra păroasa asura
câinii kishkins devoratori de carne
baja îndepărtează pe cel ce doarme lângă tine
ca un frate ca un tată ca un chip de eunuc
alungă pe-oricine ar face-o să nască pruncul mort
cu mirosul tău pune-i pe goană
pe dansatorii nocturni cu răgete de măgari
pe kukundhas pe kukurabhas jucând a impotenții
pe făloșii-n umeri străpungând coapsele femeilor
pe cel cu călcâiele nainte duhnind a bălegar
ochește-n inimă pe hoțul embrionului
baja și pinga nu prefacă băiatul în fată
acha-aa-vad vă spunem herburi
brune strălucitoare roșii negre
cu tată cer mamă pământ rădăcină ocean
salvați omul acesta de yakshma
vaca și calul omul și fiara
oricâte mii de herburi pe pământ
libereze-mă toate de moarte de spaimă
tigroaică leoaică demonii zvârle-i
dincolo de curenții navigabili
întindeți-vă herburi pe pământ
al cărui rege e arborele pădurii
ce plante știu și văd cele necunoscute
adună-se a scoate omul acesta din boală
să bea putere din amrita
să prindă suta-de-ani-haayana
mistrețul știe planta mangusta știe herbul
șerpii ce știu îi chem în ajutor
ce herburi știu angirasele vulturii lebedele
toate aripatele și fiarele le chem în ajutor
viraaj tată lui brahman în cer svaraaj
gayatri triștubh jagati anuștubh brihadarki
triplu-soma cincisprezece treizeci și trei douăzeci și unu
opt drept-născuți Aditi are opt yoni a opta noapte jertfa-havayam
opt Indra șase Yama șapte drepți cinci ape oameni herburi
aceasta a fost viraaj dintre toate ființele
din ea născându-se aceasta chiar va deveni universul
sus jos în foc de jertfă în oameni a ne ști
sus în arbori de-o sfâșie și renaște într-un an
și așa ce se taie din pădure crește într-un an
sus la Părinți de-o sfâșie și renaște într-o lună
și așa Părinților li se dă în fiece lună jertfa
sus la zei de-o sfâșiară renăscu în jumate-lună
pentru zei fac vasat în jumătate de lună
sus la oameni-manusya de-o sfâșiară
și dintr-o-dată-sadyas luă ființă
așadar în amândouă zilele dau pomană
asuras o chemară o vino iluzie-maya
părinții o svadha vino manusya o grână vino
gandharvas și apsarase o dulce șerpii otrăvito
madhudevatyam madhusukta imn mierii
din cer pământ aer ocean foc vânt
stup se născu din miere inimilor
botezată sămânță a oceanului
fiică-napti fără seamăn a marutsilor
mamă a Adityas suflare a ființelor-praja
pântec auriu al nemuririi-amrita
miere să generez o Agni
o voi Așvini stăpâni ai frumuseții
ungeți-mă cu miere de albine-saaragha
să spun cuvinte mândre pe la oameni
șapte cine le știe mieri brahmanul regele
vaca boul orezul orzul mierea
kamadevatyam taur Kama doboară-mi dușmanii
dă-le vise rele stârpire și ruină
străpunge-i Kama în adânc întuneric arde-i o Agni
cu fiica ta o Kama pe nume vacă de lapte
pe care a poeților rostire-vac o numesc viraaj
cu suflarea cireada viața ocolește-i
cu puterea lui Kama Indra Varuna Vishnu
cu impulsul lui Savitr-țepeș cu preoția-hotra
lui Agni îmi înțep rivalii barcă pe apă-udaka
libereze-mă Kama de rivali audă-mă toți zeii
Kama s-a născut cel dintâi nu zeii
Părinții nu muritorii l-au atins-aap primii
le ești presus-jyayans o Kama ție mă-nchin
vast cer pământ iuți ape foc le ești presus
oricâte biete albine lilieci kururus
oricâte vaghas iedere le ești presus
presus ești cui clipește cui stă-n picioare
niciun vânt nu-l atinge-aap pe Kama
nici focul soarele și nici luna
ce trupuri priincioase alegi spre a te învedera
intră cu ele în noi diavolul intre aiurea
caladevatyam vatra-agnicala
laudă zeului casei focului duhului
cirezii cailor la tot născutul gospodăriei
palat odihnei-nivecani ființelor vii
înălțat pe rugă-brahman ridicat de poeți
apere-l Indra și Agni vas pentru soma-somya
cuib-kulaya pe cuib vas în vas aici un muritor
se naște vi-ja din care totul ia ființă pra-ja
taurul îmbrâncindu-se însuși în a lui Indra formă
cu ale sale arme împunge demonii
cu ochii junghie ruina cu urechile aude ce e minunat
el este stăpânul inviolabil al cirezii
o sută de jertfe ci pe el focul nu-l atinge
toți zeii au grijă de cel ce dă în dar un taur brahmanului
skambha
stâlpul
creației
în ce mădular al său se află pedeapsa
în ce mădular e depozitat dreptul-rita
unde-i jurământul-vrata unde credința
în ce mădular al său se află adevărul
din ce mădular al său pârjolește Agni
din ce mădular bufnește Mataricvan
din ce mădular are luna a măsura
mădularul marelui Skambha
în ce mădular al său se află pământul
în ce mădular se află atmosfera
în ce mădular se află
ce există sub cer
încotro dornic a ajunge pârjolește Agni
încotro dornic a ajunge bufnește Mataricvan
încotro dorind să ajungă merg sorți-sorțile
asta spune-mi skambha care-i previziunea
încotro merg demilunile încotro lunile pe-o cale cu omul
încotro merg anotimpurile și ale lor
asta spune-mi skambha care e previziunea
încotro dorind să ajungă aleargă pereche fecioarele-yuvati
multelor forme ziua și noaptea încotro dornice de ajungere curg apele
asta spune-mi skambha care e previziunea
creându-le Prajapati
în ce menține lumile
asta spune-mi skambha care e previziunea
ce-i sus ce-i jos ce-i la mijloc
în toate formele creat-a Prajapati
dar cât de mult intră acolo skambha
cât nu intră
cu cât de mult intră skambha în existent
cât din el se întinde în ceea ce va exista
ce înmiit un mădular făcu
acolo cât e skambha
unde cunosc oamenii și lumile
și receptacolele apele brahman
întru care non-existentul și existentul sunt
asta spune-mi skambha care e previziunea
unde strădania păstrează
cel mai înalt jurământ
unde dreptul și credința apele brahman
sunt așezate împreună asta spune-mi
în al cui pământ atmosfera în
al cui cer e așezată unde stau fixe
focul luna soarele vântul asta spune-mi
în al cui mădular cei treizeci și trei zei
sunt adunați împreună asta spune-mi
unde sunt întâi-născuții înțelepți
cântul formula sacrificială cel mari mahi
unde înțeleptul solitar asta spune-mi
unde nemurirea amrita și moartea
sun așezate împreună în om-purusha
din cine oceanul venele nadi sunt
așezate în om asta spune-mi
cui cele patru direcții îi sunt vine
unde s-a întrecut sacrificiul
asta spune-mi skambha
al cui cap fu Vaicvanara
ai cui ochi fură Angirasele
ale cui mădulare demonii familiari yatu
asta să-mi spui skambha
a cui gura celui numit brahman
și stupul de miere și limba
al cui ugerul celui numit viraaj
asta să-mi spui skambha
din cine închipuiră versurile
din cine sgâriară formula sacrificială
cui îi sunt cântecele păr
atharvanii și angirasele gură
asta să-mi spui skambha
creanga non-existentului țeapăn
lumea o știe de felul celui mai înalt lucru
și cei mai de jos ce se închină crengii tale
se gândesc la lucrul existent
unde stau Adity și Rudras împreună și Vasus
‘nde se află ceea ce este ce va să fie și toate lumile
asta să-mi spui skambha care-i prevederea
a cui comoară nidhi apără cei treizeci și trei zei
comoara ce-o păziți o zei cine o știe
unde brahman știind că zeii se închină
la brahman de seară care și el îi
știe astfel ochi la ochi pratyaksham
poate fi un brahman un știutor
mari-brihant în nume sunt zeii
născuți din non-existent pe acel
mădular al lui Skambha
lumea îl numește non-existentul de dincolo
pentru viață lungă
trăiește o Indra
trăiește o Surya
trăiți voi zeilor
să trăiesc și eu
să-mi trăiesc veacul
lăudate fie de mine
mamele Vede
bune urătoare
lăsați-le să rostească
imnul soma al
celui de două ori născut
dăruindu-mă cu veacul vieții
suflare odrasle cirezi faimă proprietate
splendoare vedică tu îndreaptă-te spre
lumea brahma
din ce receptacol ridicat-am Veda
acolo o așezăm la loc
ce jertfe aduce puterea eroică
a lui brahman
cu aceeași fervoare o zei
favoare faceți-mi aici
