Grigore Vieru: Margareta Cemârtan-Spânu și calvarul siberian
Nici un roman şi nici un film artistic nu vor fi în stare să redea vreodată calvarul siberian, infernul bolşevic prin care a trecut poporul nostru şi atâtea altel popoare subjugate de satana roşie.
Margareta Cemârtan-Spânu este una din victimele criminalului regim stalinist. Iar tragicul ei destin reprezintă imaginea dramei întregii Basarabii. Întâlnim în “Amintiri din copilărie” care sunt o faţă opusă luminoasei copilării descrisă de Creangă, pagini tulburătoare pe care le putea aşterne pe hârtie numai un suflet ale cărui frumuseţe şi puritate au fost adânc rănite în copilărie şi adolescenţă. Jilăvindu-mi-s-au ochii şi inima, citind, bunăoară, episodul cu acel mirific măr dulce şi rumen adus de cineva din Basarabia la marginea îngheţată a lumii, în Kurgan, măr pe care nimeni din familie deportată nu îndrăznea să-l consume în dorinţa de a se bucura cât mai îndelung de fermecătoarea mireasmă care le amintea de casa părintească, de ţara din care fuseseră izgoniţi pentru “vina” de-a fi fost nişte buni gospodari şi de-a avea nişte rude peste Prut. Trebuie să ai o inimă de piatră să nu vibrezi cu toată fiinţa lecturând asemeni pagini.
Bineînţeles că, în ansamblul ei, cartea nu are pretenţii curat literare, mai ales că acolo-n Siberia, a fost răstignită nu numai fiinţa noastră fizică, ci şi cea a limbii. Destule pagini, însă, captivează prin tragismul trăirii directe a unei realităţi concrete – barbare prin cruzimea ei.
Cartea este o însângerată atenţionare – uitând calvarul bolşevic, riscăm să-l trăim din nou.
Grigore VIERU,
prefață – Amintirea unui calvar de Margareta Cemârtan-Spânu,
Editura FLUX, Tipografia PRAG–3, Chişinău, 2003
FOTO: Tudor Iovu
