Cuvânt și iubire

„Dacă demnitatea îţi lipseşte. Să ştii că nici viitor nu ai…”

(Aurelian Silvestru)

Scriam odinioară că interesele Rusiei în alegerile din 30 noiembrie sunt majore. Implicarea ei în alegeri prin partidele marionete ale marionetelor Dodon, Usatâi, Şelin ş.a. cred că nu o mai contestă nimeni. Exponenţii Moscovei înşişi, această coloană a cincea de trădători, fac trimiteri în clipurile lor electorale la această susţinere „dezinteresată”. M-a şocat însă apariţia zilele trecute în întreg oraşul a unor megabanere cu imaginile lui Putin, Greceanâi şi Dodon aflaţi la „cina cea de taină”. Observaţi privirea zeflemitoare a lui Putin (este privirea stăpânului faţă de supuşii săi) şi închinăciunea jenantă a doamnei. Este chiar umilitoare situaţia celor doi „supuşi ai ţarului”, care sunt priviţi de Putin doar ca nişte unelte, ca simple obiecte de unică folosinţă pentru a schimba orientarea Republicii Moldova şi a o readuce în ţarcul său. „Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor determina alegerea geopolitică a acestei țări. Rusia speră (nu numai speră dar şi face tot posibilul – n.n.) că la putere vor veni forțele politice care vor reflecta starea de spirit a majorității populației (adică Dodon Usatâi sunt poporul!!!- n.n)…Nu sunt sigur că parcursul actualei coaliții este patriotic, deoarece patriotismul este promovarea intereselor naționale ale țării (desigur, ale Rusiei, cum sunt Dodon, Ustatîi ş.a. “adevăraţi patri(h)oţi”-n.n.)” a declarat recent Putin prin gura viceprim-ministrului rus Dmitri Rogozin. Bată-l să-l bată acest blestemat interes rusesc. Mai întâi a fost Moldova, apoi Georgia şi acum Ucraina. Citisem undeva că în secolele 16-18 „Hotarul Rusiei era legat de şaua calului cazacului”. Într-adevăr, Rusia s-a întins în acea vreme până unde au ajuns cazacii răzvrătiţi, dorindu-şi mila ţarului. Actualizându-l putem spune că astăzi „Hotarul geopolitic al Rusiei este legat de poalele iudelor naţionale”.

Putin în Rusia este privit ca „adunător al pământurilor ruseşti”. După eşecul din Ucraina Putin şi-ar dori acest colţ de ţară ca o salbă în girlanda „pământurilor ruseşti adunate” şi ca o piatră în fundamentul viitoarei construcţii „Novorosia”, să încercuiască rivalul său slav – Ucraina cu focuri mocninde. Iată ce viitor ne doreşte Putin. Şi în realizarea acestor planuri murdare foloseşte pe deplin coloana a 5^-a, trădătorii Neamului. Este o asemănare între cei doi trădători de azi şi boierii trădători de pe timpuri, care plecau la Istambul cu daruri pentru al convinge pe sultan să-l mazilească pe domn, demonstrându-şi credinţa fără margini faţă de Poartă. După preluarea puterii de către ei (nu dea Domnul să se întâmple acest lucru!), după denunţarea Acordului de Asociere cu UE (pus în prim plan în programul electoral al lui Dodon), după federalizarea Republicii conform mai vechiului plan Kozak (punct, de asemenea, inclus în programul electoral) alde Dodon, Greceanâi ş.a. vor fi aruncaţi (ca obiectele de unică folosinţă!) la groapa de gunoi a istoriei, în locul lor fiind aduşi executori de nădejde ai Rusiei de la Tiraspol. În multe privinţe istoria se repetă. În a. 1940, când ilegaliştii comunişti din Basarabia au făcut mult pentru aducerea sovietelor în Basarabia (manifestari de stradă, răscoale, acte de terorism), în primele guverne formate de sovietici nu a fost inclus nici unul din ei, toţi funcţionarii de vârf fiind aduşi de la Tiraspol. Avem astfel de cazuri şi în istoria mai recentă. Pentru a consolida aşa numita republică populară Doneţk (RPD) au fost trimişi fostul ministru al securităţii de stat din Transnistria V. Antiufeev, numit vice premier al RPD pentru securitate de stat, A. Caraman, fost vice preşedinte al r.m.n., numit ministru de externe al RPD (de menţionat că a absolvit Academia Serviciului de Stat pe lângă Preşedintele Federaţiei Ruse, susţinând licenţa pe tema „Crearea şi dezvoltarea formaţiunilor de stat pe teritoriul fostei URSS” pe exemplul statelor autoproclamate: Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud şi Karabahul de Munte”. Este mercenar cu experienţă bogată în astfel de treburi, pregătit în academia lui Putin, iar Putin declară nonşalant că nu are nicio treabă cu asta!), înlocuind-o pe ministrul Ecaterina Gubareva din localnici (în care Kremlinul nu are încredere absolută), în total apr. 30 de persoane. Soarta iudelor noastre va fi aceeaşi.

Până unde putem ajunge cu acest comportament de sclav. Se vede că ne-a afectat grav aflarea timp de secole sub diferite imperii (otoman, rus…). Este chiar umilitoare această stare pentru noi – o frântură de neam cu rădăcini multimilenare. Acest Putin în Ucraina astăzi este mai cunoscut prin epitetele „gadina, h…o ş.a.” pentru ceea ce a făcut şi face în Ucraina (dacă cu fraţii săi de sânge procedează astfel cum va proceda cu noi când va obţine (cu ajutorul lui Dodon, Usatâi, Voronin, Şelin ş.a.) controlul absolut asupra acestui colţ de ţară!!! Va umplea Siberia cu noi cum au mai procedat mentorii săi cu taţii şi bunicii noştri, inclusiv, cu părinţii Z. Greceanâi (care, din păcate, este un adevărat Pavlic Morozov!).

Acest anacronism poate fi explicat prin următoarea istorie. Se vorbeşte că Stalin ar fi fost întrebat de una din secretarele sale (tot anturajul lui de bărbaţi se temeau să pună astfel de întrebări, cunoscându-i tiranismul) „Cum se explică că mulţi oameni la comanda Dstră sunt puşi în puşcărie, împuşcaţi, trimişi în Siberia, iar poporul totuşi vă iubeşte”. Pentru ai răspunde Stalin a cerut să i se aducă un cucoș, căruia ia smuls mai toate penele (de viu). După ce ia dat drumul cocoşul gol de pene, însângerat, nu a fugit mai departe de călăul său ci se gudura la picioarele lui. Comentariile sunt de prisos. Acest Putin, care ia penit atât de dur în acest an pe bieţii noştri ţărani (embargouri la vinuri, fructe, legume, expulzarea bieţilor moldoveni plecaţi (nu de viaţă bună) la munci în Rusia fiind slugi la lenoşii ruşi), continuă să fie idolatrizat de ei, dorind să-i voteze pe emisarii lui, Usatîi, Dodon ş.a. „Cand masele conduc, conducatorii le urmeaza!” spunea cineva. Menţionăm că masele nu sunt cei momiţi cu zăhărelul de nişte impostori, marionete ale altui stat, iar conducătorii, care ar putea urma masele, nu sunt Usatâi, Dodon ş.a. Îmi povestea deunăzi un coleg, care a plecat în câteva şcoli din nordul Republicii în componenta echipei electorale a unui partid, despre starea de spirit în acele şcoli în preajma alegerilor. Fiind întrebat de muţenia profesorilor directorul liceului a răspuns literalmente următoarele: „…Nu vorbiţi în zadar fiindcă noi oricum o să-l votăm pe Renato Usatâi”.Nu aş fi împotrivă dacă acest R. Usatâi ar fi candidatura potrivită, în faţa căruia să se închine intelectualii. Dar acesta este un nimeni, un necunoscut până mai ieri paraşutat cu sacul plin cu bani de serviciile ruseşti pe acest sol fertil pentru creduli şi prostime. Cer scuze, nu este chiar atât de necunoscut, este foarte bine cunoscut în mediul criminal. Despre acest lucru scrie nu Chişinăul ci chiar portalul rus crimerussia.ru „R. Usatîi este un celebru bancher, originar din Moldova, cu „moravuri” de atac raider. Din presa moldovenească reiese că „Usatâi strălucește de bunătate și nu se zgârcește să sponsorizeze evenimente culturale sau sociale cu banii lui „binemeritați”. Deși populația are acces la informații, ea refuză să creadă că „iubitul lor mecenat este un criminal”. Spun ruşii înşişi, care-l cunosc mai bine. Prin UniversalBank cu ajutorul lui Usatâi, care era coacţionar, au fost în repetate rânduri spălaţi banii grupării criminale Solnţevskaia. Să te închini acestui idol fals care, vorba lui, vorbeşte la perfecţie „limba kolhoznico-moldovenească” şi nu ştie când Republica Moldova a obţinut independenţa, doar pentru că ţi-a aruncat un os (şi acela străin), doar că ia adus pe unii cântăreţi iubiţi (şi aceia vânduţi lui!) să-i asculţi pe gratis, este ridicol, este chiar jenant pentru un intelectual, care, culmea, mai şi educă generaţiile viitoare. Cum se poate ca într-un colţ de ţară aflat chiar în mijlocul Europei să urci pe piedestal un nimeni, un necunoscut? De parcă am fi un bantustan din Africa. Ce mă şochează mai mult nu e opţiunea Usatâi a unora de la ţară (nu e vina lui moş Ion, pe spinarea căruia stăm noi toţi) ci poziţia intelectualilor în acest caz. În perioada interbelică învăţătorul, primarul, părintele şi jandarmul erau cei mai respectaţi, erau cei care formau opiniile. Ce s-a întamplat astăzi cu stimatul nostru învăţător de la ţară? Unde a dispărut prestaţia lui de altă dată de intelectual de la sat? „A fi intelectual nu înseamnă deloc a avea o di­plomă, un doctorat, o anume funcţie, ci, poate azi mai mult ca oricând, a avea principii, stil, caracter”  spunea Mircea A. Diaconu, membru al Academiei Române. Cred că anume principiile, caracterul ne lipsesc acum unora dintre noi.

 De ce unii dintre noi au devenit atât de apatici, atât de resemnaţi? Prin ce cataclism politic trebuie să mai trecem ca să ne trezim din somnul cel de moarte? Uitaţivă cum s-au mobilizat ucrainenii în aceste clipe de cumpănă pentru ei. Uitaţivă cum s-au inversat lucrurile la alegerile prezidenţiale din România după turul doi. Acest fapt vorbeşte despre o mobilizare masivă (aproape cu 10% mai mulţi votanţi decât în primul tur, aceştia fiind în mare parte indecişii). Ce ar trebui să facem noi ca să-i trezim pe indecişii noştri sau să le şchimbăm opţiunea unor rătăciţi momiţi cu nişte oase aruncate de nişte indivizi? Va fi posibilă oare organizarea unui Snagov al nostru (la Snagov la 21.06.1995 a fost semnată de către liderii partidelor parlamentare din România o Declarație, care atesta acordul forțelor politice față de strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană)? Au semnat toate partidele parlamentare din România de atunci. De ce la noi nu ar semna o astfel de declaraţie măcar partidele de orientare naţională chiar pe ultima sută de metri? Te uiţi la unii reprezentanţi ai unor partiduţe cum se luptă atât cu comuniştii cât şi cu partidele democratice proeuropene, transformat ringul electoral într-o arenă de circ. Ei bine, declaraţiile sunt frumoase, dar aveţi voi, partiduţe, această putere să vă luptaţi cu toţii laolaltă?

Este poate ultima noastră şansă de a ne desprinde din încleştarea ursului din taigaua rusească şi a reveni în marea familie europeană. Daţi să nu ratăm această şansă. Nu le tăiaţi aripile tinerilor, care vor fi puşi în situaţia să fugă de raiul de tip rusesc ca dracul de tămâie.

Naţiune, fii atentă. Pericolul este major. Tot soiul de organizaţii teroriste (Antifa, Grenada, Liga tineretului rus ş.a. controlate de M. Tkaciuk şi V. Petrenko) sunt gata şi aşteaptă doar ordinul, iar bravii luptători Antimafia, PAD, PNL, PLR, Brega luptă împotriva la ai lor din PL, PLDM. Scriam odinioară că până şi câinii de la stână, care se bat înde ei pe viaţă şi pe moarte pentru supremaţie, încetează lupta imediat în momentul când turma este atacata de lupi, năpustindu-se împreună împotriva lupilor. Stimaţi lideri de partide democrate. Turma este în pericol. Lupii dau târcoale. Fiţi cel puţin la înălţimea primatelor în această situaţie.

Valeriu Dulgheru