Carmena Tudoran: Gânduri amestecate
,,Gânduri amestecate într-un nor de praf, zâmbet fals pictat într-o realitate crudă, imagini pierdute în bătaia vântului, un același om, și totuși nou. Eu…
Ascult muzica… muzica, acest fenomen universal de transmis emoții. Mă întreb câți oameni au vibrat alături de noi în anumite momente, câți au plâns, câți s-au iubit, câți și-au spus adio? ….Viața mea continua să alerge. Uneori ma depăseste. Mai ales atunci când mă poticneam în zboruri prea înalte și alteori când mă frângeam de pământ…..
Am pierdut multe…..timp.., “prieteni” …, soțul …
Dar am învățat să păstrez într-un colț de suflet lucruri pe care să nu mi le poată lua nimeni. Le-am ascuns bine de ochii lumii.
Mi-am pus deoparte demnitatea, în altă parte credința, într-un alt loc puterea de a renaște mereu, într-un colțisor mi-am ascuns tristețea și într-un altul iubirea. Le păstrez la loc de cinste. În cămăruțele inimii mele.”
Ce am pierdut? Destule … …
Dar nu mă simt săracă. Am în inimă comori ……. !!!!!!”
26 aug 2014
***
,,Mergând singură pe stradă, mi-am dat seama că am învățat sa fiu SINGURA…Am învătat să las totul în urmă, sa merg singură mai departe, fară să cer nimic, nimănui…Am învățat să nu mai cred nimic…Am învățat să mă bazez numai pe mine…Nu a fost ușor…dar uneori această singuratate îmi dă putere…Mergând singură, am realizat cât de multe m-a învățat viața…M-a învățat să accept singuratatea…să accept durerile…să accept dezamăgirile…să accept prieteniile pierdute…să accept să merg singurăpe drumul meu, așa cum este el…mai ușor…mai greu…să accept ceea ce am..să nu cer mai mult…Păreri de rău…speranțe…iubiri…le-am lăsat pe toate în urmă…Am acceptat tot ce a vrut viața pentru mine…singuratate în noapte…destin,,,cuvinte deșarte…vorbe în vant…amăgiri,,,deziluzii…speranțe…Tot ce-a fost frumos s-a dus..Am ucis toate visele….N-a rămas decât o durere în suflet…amăgire și neîncredere în tot ceea ce doream să fie realitate…”
20 aug 2014
***
,,Va veni o zi când poate…voi pleca departe de gândurile tale…și de mă vei cauta…nu ma vei găsi, dar…au să te întâmpine visele mele cu brațele deschise…ți se vor urca până la pleoape …sărutându-ți ochii…în care m-am pierdut de-atâtea ori…și apoi de vor acoperi , ascunzandu-te într-o mare de iubire…eu voi închide ochii…voi păstra visul…mereu apărând în colțul ochilor , o lacrimă…de ieri…de azi…de mâine…poate viața o va șterge cu batista sufletului…unde mereu vei fi TU…ca o adiere de vânt cald, ce-mi alungă ceața din priviri…poate va veni o zi, când vei realiza că iubirea ți-a plecat…ținandu-mă de mână…”
10 dec 2013
Carmena TUDORAN
