George Anca: Paraclis
George Anca
PARACLIS
Pentru Alexandra şi Victor
Aş înota, aş acoperi rutina pe portativ, covrigul conjunctivitei, geometriile insolaţiei. Iau o biblie, pastişă. The Talmud Does Not Permit Sex With A Three Year Old. Thelema – fay ce que vouldras – Rabelais, Aleister Crowley.
Nu-mi vine să vă povestesc scandalul, nu rentează. N-am cum scrie despre această doamnă Thatcher, n-o iubesc, n-o urăsc. Drumul Jilavei, la dreapta. Ăştia nu s-ar certa. Ăla nu era beat. Cât favoritism pentru străini. Voi procesa caiete, poeme din ocult. Arsă floarea soarelui. Ciadul este mai mare ca România, steag pe steag.
Romanul leucemic bălteşte.
Genoveffa vergine. Nu şi Tomaida, afină. Feminitatea de dinaintea femeii. Giuliano martire, NY. Liberata vergine.. Emerenziana, Filofteia. Ce virgină, ce martir, ce abate am pe verso? Francesco di Sales. Da’ sfinţii ăştia. Pierdui Dunărea, Saule. De nu mi-o ieşi marea din păreri. Zice că l-ai omorât. Vezi că te sun tot pe mobil. Nu-l mai face beţiv, nu e beat. Calendar mai mult sânge. Suflet de virginitate. Mi-aţi păpat respectul. Am în burtă lilieci din Ionele.
Aici ar fi scrisul din prag. Mănăstiri de nasturi. Naşteri agnostice. Rămăsesem la Bosco. Penultimatum. Păduri de leucemie. Îi scriam o epistolă la cânepă. Magie minimă hăituită. Shinto. Aflaţi-ne sihăstriile. Parolă de mântuire. Te-ai uita frumos, n-ai râde, ce să mă mai spovedesc, povesteşte episcopi de treabă îmbătrânindu-ne. Lăsarăm cânepa. Ne-o aştepta. Bhang. Diabetul stupilor. Messă în Andalo. Gemenii mării în Mamaia-Sud. Verdiana, Viridiana. Şi lui Bunuel o scrisoare, să fi răspuns Fernando.
Adusei crucea. Contează neuitarea. Impresie de lojă. M-aş fi afiliat simpozioanelor. Nu faci ce-ţi doreşti, ce-ţi iese-n cale, cât să crezi în destin, în fatalitate, în imposibilitatea de a te realiza, cum că eşti programat liminar, eliminat din pornire. Na şi ţie. Cât să ţi se întreţină canibalismul, ştii un lucru, tot vei fi mâncat. Verdiana, te făcusei vediana, vedică.
Sfinţii italieni, chenare de pagini maha în Architetto şi Caiet studenţesc galben. Sankalp jain. Kayotsarg. Din sfinţi se alege altă mare comunicantă prin Morse cu Piteşti. Poezia mai cânepă, voi după maci. Subhash era mai bătrân ca Mohandas. Gruelescu trecut prin pentateuc. Telemea lui Pantagruel. Valule, cântă-te. Şapte zile să locuiţi în corturi. Levitic. Norul acoperea cortul. Numeri. Tu să-mi fii tată şi preot. Judecătorii. Cei patru contra Iov. Îmi deschid gura şi vorbesc în pilde. Psalm 78. Împotriva Egiptului. Ezechiel. Fata îşi dă păpuşa pe tobogan, băiatul se dă pe el. Ce caut în biblie, ce caută biblia în mine? Respectuos a ne devora. Confundasem pe I cu E. Tola, fiul lui Pua, fiul lui Dodo. Domnul te dăduse astăzi în mâinile mele în peşteră. Samuel. Gata scandalul, subiect nici atât. M-am apucat de punctuaţie. I-am zis, tu te respecţi numai pe tine şi vrei ca toţi ceilalţi să facă la fel, tot pe tine, normal, te-ai prins, uite că nu ne mai contrăm. Ram în sămânţa lui Pereţ: Pereţ – Heţron – Ram – Aminadab – Nahşon – Salmon – Boaz – Obed – Isai – David.
Kayotsarg. Tratack. Yoga în Marea Neagră. Mănăstirea mării, a marinarilor Mariei, primească-ne prana
mângâierea valurilor
durerilor darurilor
durerea mângâierilor
zilelor ierilor
citimu-ne sectelor
iama aspectelor
Yama să ne învii
soţ pentru Savitri
sanscritei risipa
Rama rar Sindipa
mângâindu-ne val
durerându-ne Graal
Mucegai. Cartea. Nu, mucegai. Casa Micescu.
Sfinţii italieni nu mai primiră fiumetti unghiulare din toată biblia, la hazard, ci din opt foi din Matei, rupte cu adresă, parcă, picate din carte, semn ori nu, cuvintele lui Hristos în dreptul lor în româneşte. Ocolesc sonetul. Matei şi sfinţii italieni. Alkyonii de anul ăsta. Matei s-a desprins singur mandală, de-l erijasem pe Ioan mai al sfinţilor români, da, Ioan şi sfinţii români. Tratack pe pâlnia răbojului de reflexe zigzagate ale soarelui, Matei-italieni, Ioan-români, fractali de animaţie nemaicultică, valuri-sori-sfinţi pe protretul salin al napolitanului, poeme-gnoze-metale.
N-o strânge de gât, o doare. Îi dă un şut sub maşina Citirigilor.
Cortul s-a rupt singur. După Matei, pp. 933-941, versiune românească din diaspora, cu virgulă între subiect şi predicat, semn, rupt şi eu sau soarele în vălurire-vântuire-
Matei şi Sfinţii italieni
Per Eduardo e Rione Sanita
Păcătoşenia în profeţi
Nu te retrage glonţ în Lourdes
Vescovo nepământesc duhovnicesc
Aici se rupse Matei
Virgine martiri episcopi într-o joacă
Vedeţi să nu ştie nimeni niciodată
Niciodată nu s-a văzut aşa ceva în Israel
Să nu intraţi în vreo cetate a Samaritenilor
Vrednic este lucrătorul de hrana lui
La intrarea voastră în casă uraţi-i de bine
Maura Leandro Perpetua Biagio Eufrosia
Ce veţi avea de spus vă va fi dat chiar în ceasul acela
Nu e nimic ascuns care nu va fi descoperit
Voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii
N-am venit să aduc pacea ci sabia
Fratele va da la moarte pe frate-său
Tatăl pe copilul lui copiii se vor scula
Împotriva părinţilor şi-i vor omorî
Am venit să despart pe fiu de tatăl său
Pe fiică de mamă-sa şi pe noră de soacră-sa
Omul va avea de vrăjmaşi chiar pe cei din casa lui
Alessandra Zosimo Zenone Matilde Eriberto
Cei ce poartă haine moi sunt în casele împăraţilor
Împărăţia cerurilor se ia cu năvală
V-am cântat din fluier şi n-aţi jucat
V-am cântat de jale şi nu v-aţi tânguit
Vai de tine Horazine vai de tine Betsaido
Adalgisa Sotero Zita Pellegrino Desiderato
Desiderio Rita Ubaldo Nereo Gliceria Flavia
Luaţi jugul meu asupra voastră
Irineo Germana Eliseo Romualdo Medardo
Oamenii vor da seamă de orice cuvânt
Iona trei zile şi trei nopţi în pântecul chitului
Fiul omului trei zile şi trei nopţi în inima pământului
Iată că aici este unul mai mare decât Iona
Mă voi întoarce în casa mea de unde am ieşit
Sivtuno Elisabetta Apollonia Edda Priscilla
Veronica Fortunato Alessio Brigida Cristina
Celestino Nazario Euridio Ottone Antonio
Cine este mama mea şi cine sunt fraţii mei
Cine are urechi de auzit să audă
Să audă cu urechile să înţeleagă cu inima
Ferice de ochii voştri că văd şi de urechile voastre că aud
Lorenzo Chiara Macario Giacinto Monica Aristide
Egidio Elpidio Rosalia Vittoriano Petronio
Sergio Pulcheria Diomede Guido Cipriano
Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muştar
Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un aluat
Voi vorbi în pilde voi spune lucruri ascunse de la facerea lumii
Cei neprihăniţi vor străluci ca soarele în Împărăţia
Tatălui lor cine are urechi să audă
Împărăţia cerurilor mai seamănă cu un negustor
Sofia Genaro Matteo Maurizio Pio Pacifico Oreste
Ermellinda Lucilla Silvia Leonardo Ernesto
Giocondo Margherita Oddone Benigno Flora Massimo
Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un năvod
Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor
Cine va grăi de rău pe tatăl sau pe mama sa
Să fie pedepsit negreşit cu moartea
Când un orb călăuzeşte pe alt orb vor cădea amândoi în groapă
Din inimă ies gândurile rele uciderile
Preacurviile furtişagurile mărturiile mincinoase hulele
Nu vreau să le dau drumul flămânzi să nu cumva să leşine de foame pe drum
Făţarnicilor faţa cerului ştiţi s-o deosebiţi
Şi semnele vremurilor nu le puteţi deosebi
Luaţi seamă şi feriţi-vă de aluatul fariseilor şi saducheilor
Puţin credincioşilor pentru ce gândiţi că n-aţi luat pâni
Saturnino Eligio Bibiana Giuliu Ambrogio Albina
Siro Lucio Valeriano Graziano Fausto Eugenio Silvestro
Ilie a şi venit şi ei nu l-au cunoscut era Ioan
Tot aşa are să sufere şi Fiul omului din partea lor
Mare este secerişul dar puţini sunt lucrătorii
Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor
Ei îl vor omorâ dar a treia zi va învia
Cine zic oamenii că sunt eu Fiul omului
Dar voi cine ziceţi că sunt ferice de tine Simone
Înapoia mea Satano tu eşti o piatră de poticnire pentru mine
Dacă doreşte cineva să vină după mine
Să se lepede de sine să-şi ia crucea şi să mă urmeze
Ce-ar folosi unui om să câştige toată lumea dacă şi-ar pierde sufletul
Să nu spuneţi nimănui de vedenia aceasta
Până va învia Fiul omului din morţi
Ioan slavă pe care mi-ai dat-o tu fiindcă
Tu m-ai iubit înainte de întemeierea lumii
Nouă nu ne este îngăduit de lege să omorâm pe nimeni
Iată că vi-l aduc afară ca să ştiţi că nu găsesc nici o vină în el
Cine mă dă în mâinile tale are mai mare păcat
Părinţii din unghi îmi rotiră sorii ochi
Fraţi şi învăţători ca-n Gita şi-n Matei rupt italienilor
Respingerea părinţilor unul cu omor unul cu logos
Aşa şi italienilor scrisul pe fruntea ruperii prin război strin
Giulieta Eduardo Isabela Eugenio Tereza
Dottore ci lo troviamo insieme nella notte
Ognuno ha il suo misticismi în vecinătatea Domului
Cortegiul patimilor spre Etna topind crucea
Icos: MATEI ŞI SFINŢII ITALIENI
Logosul grăind în pilde
lucruri ascunse de la
începutul lumii.
Părinţi în unghi.
Matei se rupse pagini italienilor.
Moarte cui va grăi de rău
pe tatăl sau pe mama sa.
Fraţi şi învăţători de ucis în Gita.
Dacio, vescovo di Milano.
Nu te retrage glonţ în vreo
cetate a Samaritenilor.
Voi, che mi comandate cose imposibile.
Francisco iris al Egipto
por kristianigi la Sultanon.
Ioan şi Sfinţii români
Martirilor de mâine
Ion Dumitru Elisabeta Vasile Ilinca Tănase
Legea prin Moise harul şi adevărul prin Iisus
Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu
În mijlocul vostru stă unul pe care nu-l cunoaşteţi
Femeie ce am a face eu cu tine nu mi-a venit încă ceasul
Noi vorbim ce ştim şi mărturisim ce am văzut
Şi voi nu primiţi mărturia noastră
Oricui bea din apa aceasta îi va fi iar sete
Mihai Constantin Lucian Tudor Corneliu Mircea
De aceea să nu mai păcătuieşti ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău
Dacă aţi crede pe Moise m-aţi cred şi pe mine
Eu sunt pâinea vie care s-a pogorât din cer
Dacă însetează cineva să vină la mine şi să bea
Eu sunt lumina lumii cine mă urmează pe mine
Nu va umbla în întunerec ci va avea lumina lumii
Nu zicem noi bine că eşti samaritean şi că ai drac
N’am drac şi eu cinstesc pe tatăl meu dar voi nu mă cinstiţi
Eu sunt uşa dacă intră cineva prin mine va fi mântuit
Să ştiţi că tatăl este în mine şi eu sunt în tatăl
Cercetează bine şi vei vedea că din Galileea nu s-a ridicat niciun prooroc
Pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi dar pe mine nu mă aveţi totdeauna
Nu pentru mine s-a auzit glasul acesta ci pentru voi
Iisus s-a tulburat în duhul lui unul din voi mă va vinde
Iuda după ce a luat bucăţica a ieşit afară în grabă era noapte
Nu ştim unde te duci cum putem să ştim calea-ntr-acolo
Eu sunt calea adevărul şi viaţa nimeni nu vine la tatăl decât prin mine
Voi veţi plânge şi vă veţi tângui iar lumea se va bucura
Vă veţi întrista dar întristarea voastră se va preface în bucurie
Am ieşit de la tatăl şi am venit în lume acum las lumea şi mă duc la tatăl
Cum m-ai trimes tu pe mine în lume aşa i-am trimes şi eu pe ei în lume
Slavă pe care mi-ai dat-o tu fiindcă tu m-ai iubit înainte de întemeierea lumii
Filofteia Arsenie Gheorghe Vasile Sandu
Domniţa Pita Catrina Zotic Frunza Zahei
Pe cine căutaţi pe Iisus din Nazaret mă căutaţi pe mine
Să se împlinească vorba n-am pierdut pe niciunul din aceia pe care mi i-ai dat
Bagă-ţi sabia în teacă oare nu voi bea paharul pe care mi l-a dat tatăl meu să-l beau
Piatra Chifa tăiase urechea lui Malhu Vincent
Este de folos să moară un singur om pentru norod
Dacă am vorbit rău arată ce am spus rău
Dar dacă am vorbit bine de ce mă baţi
Iată că vi-l aduc afară ca să ştiţi că nu găsesc nicio vină în el
Cine mă dă în mâinile tale are un mai mare păcat
Să n-o sfâşiem ci să tragem la sorţi a cui să fie
Femeie iată fiul tău ucenicule iată mama ta
Au luat pe domnul din mormânt şi nu ştiu unde l-au pus
A văzut pe Iisus stând acolo în picioare dar nu ştia că este Iisus
Maria Magdalina s-a dus şi a vestit ucenicilor că a văzut pe domnul
Pace vouă cum m-a trimis pe mine tatăl aşa vă trimit şi eu pe voi
Dimineaţa Iisus stătea pe ţărm dar ucenicii nu ştiau că este Iisus
Cu ce fel de moarte va proslăvi Petru pe Dumnezeu
Dacă vreau ca el să rămână până voi veni eu ce-ţi pasă ţie
A ieşit svonul printre fraţi că ucenicul acela nu va muri deloc
Ce înţeleg prin sfinţi români of course capete tăiate
Nu scriitori nu partizani nu străini nu pustnici nu criminali
În cale după umblet scrisă Pita sufi Catrina în cânepă
Numai sfinţi numai părinţi numai sfinte să ne-alinte
Cu-ale domnului cuvinte din Eufrosin Călin Din
Cu moara mălai cremlin făină în submarin
Fotografiaţi fiziciana din astronomia voastră
Sfinţi născuţi din trup de duh din durere nu văzduh râs ras la stuh
Turcilor pe capete după Roma capete Moscova ne scapete
Atunci sfânta Românie căpuită pe tipsie surioară Salomie
Cum ajunse doar Ioan sfântului valahian şi muri în cort în lan
Caută-i în stăreţii gropilor comune-i ţii sfânt nisip sub vii pustii
Pescăruşii toţi şi navă dormitează pe otravă până câinii-i zbor în slavă
De lucrarea sfinţilor oşti romano-dacilor fanar papistaşilor
Nume de sămânţă grâu nume de arhanghel frâu nume de martir părâu
Naşterea pe la irozi îngropat de voievozi înviat în flori de bozi
Voi căuta din Hristos ce din greci şi cu folos din evrei mai drăgăstos
Gnostici nebăgaţi în cost fără preţul anagnost dar şi-acum e lucru prost
Cum am râs a ne-mpăca discotecii nemţi a da nedormirilor în za
Sfinţilor nu vă cunosc dar citesc smirnă nu mosc dinspre voi de-a surda trosc
Poate frunza oaia-n brad mai din fluier camarad din Galaţi în Galaad
Sfânta mamă fără sine soră-mea nepoţii strine soarele de prin cantine
Te-aş slăvi n-am decât raze te-aş purta nu am talaze mi-ai fi domn în metastaze
Comparaţi-i până-n aur aură de minotaur zdrenţuită pe coclaur
Şoapta trăznetului cord invers filmul amarcord noaptea adormind la bord
Sat cetate sinucisă din uzină recipisă puşcărie-ntredeschisă
Nimic sfânt păi dar pe ce să te creadă farmece în dinţii de şoarece
Nici satană cosânzeană dă-mi geană la damigeană ghionoaia-mi dă o pană
Scrisul pe psaltire cal şaua muntelui pocal într-o rână capital
Plecătorii vânătorii găsitorii sunătorii însuraţii vorbitorii
Credincioase înrobite preafrumoase de iubite păcătoase sub copite
Ce virgine neamule ce haiduci haidamule d’unde turci creştinule
Ştiu că domnul nu ne ţine decât popa părăsi-ne în păresimi sfânt neştine
Numai o sfinţenie fără nici ţipenie evanghelie ni e
Obiceiuri rădăcini am venit să mi te-nchini
Ce-mi trebuia din sfinţi nume de meditaţie calendarul acasă
De cum mă luarăţi cu voi parcă şi sfinţi mi-aţi fi v-aş fi după toane
Minuni şi torturi petrecând pe cale alarme auziţi
Pe voi cine v-a gonit stoluri în zbor ne pe direcţie de-o lunecare răsăririi
Ce sfinţi abia umbre pământului călugăre duhului vântului
Rugăciune yoga nevoinţă concentrare la armată gata vânătorii de munte
Sfinte dispariţii clare din a neamului cicoare care floare nu înfloare
Specializaţi în sfinţi cunoştinţe de rude de martiri nu rima
Sfinţii români sunt români sfinţi pomelnic
Nu-i ştiu m-au ştiut sfinţii altfel îi omoram şi eu închinându-mă strâmb
Axiomatici schimnici ipoteze spirituale proverbialităţi cântec
Reflexe din plinul luminii într-o delurime vălurime de ritmare petrecere
când vă răsădirăţi candele pe muzica spaimei de la dumnezeire
Sfinţi din întâmplare întâlnind în capul filei de calendar nici ortodox nici protestant
Şi o analogie atavică justificare empatică terorii religioase
Ci nerespectându-ne sfinţii cum am putea exista măcar din clipa gândului la ei
Cum nici ei nu se strigară urechilor bieţilor enoriaşi
Ce alţi sfinţi decât înşişi însuferitorii suferiţilor suferitorii însuferiţilor
Sfânt criminal sfânt călău sfânt irod sfânt comunist sfânt turc sfânt liliac
Sfânt dac sfânt creştin sfânt decapitat sfânt uitat sfânt cenzurat sfânt scris
Rimam a sonet acum un an alkyoni în persoana pescăruşilor omnivori
Cuminţi pe nisip privind acelaşi vânt migrând primului zbor împreună
O sociabilitate de sfinţi pozaţi după ei modele şi după descrierea mea
Au dus alţii sfinţi ca ei din fresce în valuri arzându-mi vederea
N-am altă explicaţie a sfinţilor decât soarele decât apa reflectându-i
Împreună lumina sfinţenia căutasei văz peticindu-ţi
În rugi cu un ochi cu amândoi până sub largul solar orizont de-aproape unul în zare fără şir
Vei orbi de soarele sfinţilor în traducerea evangheliilor cu uitarea părinţilor
Miere ce ne-oi fi vrăjit la tine-n cuib de-am puit când albine n-au roit
Pe furate mâinile şalele picioarele bătrâneţile morţile
Dacă moartea e sfânta ce rost avu viaţa sfântului necunoscut
Prefăcută necredinţă şi mai prefăcută credinţă fug demonii de nehotărâre
Cred în sfinţii români neidentificaţi necăutaţi nemaiînfrunziţi în fraţi
Cred în martirii credinţei în eroii suferinţei în psalmiştii nevoinţei
Cred în mama cred în tata după moarte încă şi în soră-mea că trăieşte
Cred în cei vii în cei morţi n-am grija pedepselor nici a recompenselor
Interschimbabile karme snobism oriental de unde-o veni sfinţenia
Sfinţenia naturii şi a omului până-n romantici gnostici şi mistici
Mai adie steaua constelaţii fiul dumnezeirea moartea preexistenţa
Cred în distrugerea credinţei pedepsitoare pe neîncercate fie ce-o fi sfânta sfintelor
Pe schimbate foile mirurile credinţele din comandă fiinţele
Filofteia sfânta moartă sfinţii noştri sunt străini pe Cristos că îl primim
Moarte aş primi şi de la evreu pentru evreul Hristos
Cum a lăsat vorbă către ai lui neamurilor către al domnului
Ioan ne e pe pământ ce ne e Hristos în cer Hristos pe pământ Dumnezeu în cer
Mai o străinie cioban străinel Crist sau sol lui Zalmoxe
Străini şi-n Italia pre catolicie Matteo evanghelista
Dar Il Nostro Signore am vedea autosacramentale calendar
Voi trece la Ioan despre Ioan şi frate-său cu mamă
Icos: IOAN ŞI SFINŢII ROMÂNI
Surioară Salomie, Românie pe tipsie.
Nu ziceam noi bine că eşti samaritean?
Chifa tăiase urechea lui Vincent.
Iată fiul tău, iată mama ta.
Ucenicul acela nu va mai muri deloc.
Domnul pe cruce cu tine a vorbit.
N-am pierdut pe niciunul.
Ucenic al sfântului Daniil,
din Putna Ierusalim ai făcut.
Catapeteasma neamului s-a despicat.
Bucură-te, Mireasă urzitoare
de nesfârşită rugăciune.
Tantum esse sub fragmentum
Quantum toto tegitur.
We are of Ur and Babylon. We were of Egypt. În România, ieri la ruşi, azi la americani. Ne prea grăbim să declarăm sfinţi. Când unul, în loc să putrezească, se păstrează, ba mai mult, miroase frumos sau izvorăşte mir, atunci nu prea mai este loc de discuţie. Organista lui Bach, beţivă criminală. Te-ai vrea diamant de cenuşă, să îmbogăţeşti copiii. Eu aş scrie cu pană de pescăruş, bine , de gâscă, manuscrise de vânzare postum. Ne ridicăm în copii cum nu ne vor arunca manuscrisele şi ceramica.
Gerar. Vasile, Ioan, Antipa, Bretanion.
Făurar. Perpetua, Teodor, Casian.
Mărţişor. Domnina. Isihie. Dialogu. Marin.
Prier. Gheorghe. Calinic. Sava. Alexandra. Ilie. Iosif. Elisabeta.
Florar. Iov. Ahile. Constantin. Elena. Sofia.
Cireşar. Zotic. Antim. Alexandru. Grigorie. Ioana. Matei.
Cuptor. Ştefan. Leontie. Achila. Faust. Ilie.
Gustar. Maria. Solomeea. Varlaam. Teodora.
Răpciune. Moise. Nimfodora. Iona. Teodosie.
Brumărel. Anania. Parascheva. Oprea. Dimitrie.
Brumar. Paisie. Antonie. Andrei.
Undrea. Filofteia. Daniil. Petru. Nicodim. Hermes.
Oh San’ Agata la gloria
per noi prega,prega di Iassu
E il frate Bonagura (Santa Chiara). Dacio, vescovo di Milano (San Dacio Aghioti). Il santo vescovo Evasio. Beata Fina, vergine. În esperanto: Francisko iris al Egipto por kristanigi la Sultano. Fără spor. He prayeth well, who loveth well / Both man and bird and beast. (Coleridge). Et postea parum steti et exivi de seculo. (San Francesco d’Assisi). San Gennaro / Ianuario. Chi siete voi, che mi comandate cose imposibili? (Don Bosco). O San Prospero abbi pur di noi pieta. Santa Beata Ninfa vergine e martire. Santa Scolastica. Santo Stefano del Lupo avrebbe ammansito un lupo nele campagne di Manoppelle. Tantum esse sub fragmentum / Quantum toto tegitur (Tomasso d’Aquino).
Evlavie sfinţilor neamului nostru, mucenici, ierarhi, cuvioşi, mărturisitori şi voievozi, ştiuţi sau neştiuţi.
Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!
Bucură-te, Sfinte Sava, mare mucenice, că apa Buzăului s-a îmvrednicit a primi prea cinstitul tău trup!
Bucură-te, Niceta, că pe mulţi dintre daci i-ai botezat în numele Sfintei Treimi!
Bucură-te, Daniile, mare sihastru, că din pruncie viaţa ţi-ai împodobit cu toată virtutea!
Bucură-te, Vodă Constantin, mucenice, că te-ai arătat mai darnic decât toţi domnii!
Bucură-te şi tu, Sfinte Antim, că din pământul Iviriei ai ajuns păstor al Ţării Româneşti!
Bucură-te, Paraschiva noastră cea iubită, care viaţa desăvârşit ţi-ai închinat-o lui Hristos!
Bucură-te, Ştefan cel Mare, spaima păgânilor şi apărătorul întregii creştinătăţi!
Bucură-te, Filotee, fecioară prea lăudată.
Bucuraţi-vă, toţi cei închişi la Piteşti, care l-aţi mărturisit pe Hristos!
Veniţi toate popoarele creştineşti pe “Fiul Tunetului” să-l lăudăm, Pe Apostolul şi Evanghelistul Ioan , cel ce a scris şi a tunat dogmele dumnezeeşti în toată lumea, căruia cu credinţă şi cu evlavie din inimă să-i stigăm: Bucură-te , iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!
Acatistul Rugului Aprins (Sandu Tudor)… Bucură-te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune! /…/ umblare prin care Aminul în noi a venit /…/ răgazul în care logosul în noi se ascultă /…/ salt isihast cu zbor de binecuvântare /…/ osia cerului cu luceafărul înţelesului /…/
Tu, Darnică Maică, Povăţuitoare de taină,
Doamna nădejdii, a înserării albastre,
Stăpână cu trei luceferi pe haină
Şi sfânta Arghira a neputinţelor noastre
Acatistul Mântuitorului Iisus Hristos /…/ Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă! /…/ ziditorul celor de sus… răscumpărătorul celor de jos… pierzătorul celor de dedesubt… cuvântul cel necuprins… cuvântul cel nevăzut…
Văzând străina întrupare a lui Dumnezeu, să ne înstrăinăm din lumea cea deşartă şi mintea spre cele dumnezeieşti să o suim.
