George Anca: ex-trageri
CONTINUA
1987
*
multele întâmplări ale vremii
biserici zdrumicate
frica turcească
muscali dinspre Brăila amărâți
și ei și caii lor
acest scris al norodului
mulți au murit din creștini
ni s-au arătat o mare spaimă
o lumină mare din cer
(transcrieri spre teatru)
Păcătosul Iordache (negru/roșu)
O prea frumoasă pustie
Priimește-mă întru a ta desie,
Ca pe pruncu a sa maică
Când la țâță îlu pleacă.
O prea frumoasă pustie,
Nu mă spăimânta cu frică
Și să nu mă temu de nimică.
O prea frumoasă pustie,
Nu mă înfricoșa cu moarte,
La miezu de miază noapte
Nici cu altă îngrozire,
Ca să-n facă pe voire.
Iordache Sion (roșu)
Taci dar Valahie a te mai lăuda
Și cu nunte domnești a te înălța,
Că Domnul mieu bine au socotitu
Cu nunta Domniții de m-au împodobitu,
Care după beizadea Ioniță
Fiul Domnului Racoviță
Cu străluciri mari o au măritat-o
Și cu învățături creștinești o au înzeatrat-o
(Epithalamion la prea luminată
nunta a prea înaltului și prea
creștinului Domnului nostru
Ioan Constantin Neculai Voevod)
Ștefan Șandru
(Paul et Virginie, ciumă, Mănăstirea Slatina, 1829, Noemvrie 24)
Patriei să ne jertvim
Și printr’însa să’nflorim,
Să se bucure și ia
De fireasca roada sa
(mai pe urmă)
O! înalte ziditoriu,
De ești drept judecătoriu,
Privește cu bune grații
Asupra acestii nații.
Iv:An
(fiind țară ființară – triunghi roșu cu vârful în jos – fațade templului Artemidei)
De împărăteasa Amazonilor sunt zidită
și de cel cu răotate Erostrat prăpădită
Vrând să-ș facă pomenire
Și la nume nemurire;
Nu sunt basnu, ce minune
Assiană văd și spune,
Căci acolo ș’astăzi suntu
Temeliile-n pământuț
*
A pământului podoabă iaste omul
și a omului învățătura
Nicule fătul mieu această condică
să o păstrezi foarte bine neișindu-ți
din mână căci vremi viind
îți va fi de mare trebuință
Gregoriu
notele am veni straformate
șî la toata intemplarea amplificate
cu aplicări natiunali-romanesci
cum șî traducerea întreaga
supusa unei revisiuni
patrundiatoarie
șî stilul s-ar mai polei șî netedî
Marcel (Alexandru – Thais)
mai frumoasă a fost cealaltă
ferocitate a ascultătorului
bucuria neînțelegerii
post-secundei terține
vechi concepții undele
conversației alexandrine
istoria Dachiei de inginerul
Alexandru Popovici aer
aplauzele frunzelor uitare
Haret și har e totul
în înscrumitul Pompei
Ghiorghița sinucigându-se
onoarea de a ne fi fost călcat
pământul de mai marii lumii
te-ai m-am îngândurat metaforei
am mâncare la mine
noi i-am hrănit
An:Iv (fărăcopistul)
apar-dispar și magnetofonul
nu mai învârte banda
cadouri la despărțire comisie
de alegeri alergătură
unde era jumătatea de țigan
în Bianu cu aldinele lui Pârvan
subiect dimineața prânz gol
voi tăia toată necopierea
țigara de pe urmă întoarcerii
rânduiala mirului dacă
Jacob de Bie din Haga
o ilustrație a unei mănăstiri
Tractatus Italicus de Georgio
Basta et Wallachiae defectione
pârghii ce producu mișcare
Lesbia
încerc să alung
o adiere de înstrăinare
car bate dinspre
dumneavoastră
Continua
încecat în romanul fluviu
nu scriitorul
prolific nici mai toată
lumea cei mari tac
*
(prolog englez traducere liberă
aproape gramaticală selecție lecție
prime rostiri de înscrisuri)
lemne înghimpoase jerătaec înțelegătoriu
Tot pământul să ridică
Și să legănă de frică (Dosoftei)
Pod mereu peste Nistru (N. Costin)
Pod mereu peste Dunăre (Pseudo-Muste)
miserenincă moimă
într-o mică denoimă
DEZICERE DE PIEMONT
2014
dezicere de
dezicere de Piemont aprinzi țigara
mai niciodată renunțării
rar bătrâneți lichide nufăr
și încă potcoavă haltă
altor regi de pe cărți dengue
destule descenarizări călări
vers ers fiecarnic la a doua stație
s-a îngrășat de moartea tatălui
nu se mișcă vorba duh schilodirii
ciori vederea
ciori vederea savitură
n’energie pinul cură
ăla în sarwanga jură
nama revedere suriu
surya pe insulă are you
Sauron Suran juguriu
ce nume mic
ce nume mic bârlădene din popă
doișpe nu unu jum păi ce facem
doamna Damianov pe scaun
poimâie până când metrou
ce faci cu moartea cui
și mai unde via Durban
chiar o veni
chiar o veni un an mai bun
cu două mii de pagini
singur spectacol cu lume moartea
suntem destui și-ajungem
frustrările lui Dumnezeu
arbaletele pe morminte
nemișcați sărbătorilor
nemișcați sărbătorilor femei înghițindu-se frați nevăzuți împărăția
fețe răsfețe galenți agalenți gali papagali aramă aramaică onomaști
Roxana că slăbise aveai altul petrecere în ceață al treilea te desperechea
invazilanția anzimelor emailări căzi de baie duloaica albă tărtărie
credințe talii pe scoborâtoare dalii retro santa a nu mai suferi suferire
sinonimie avatarică a da a dat în transgayatri de mine und’ ești ceațo
tarabostes neglijabili din pleaznă arabilă ce ne mai țară arțară păcară
la anu’ capelanu’ vaca vacarmului karma voi ai țărilor imnice schimnice
banta lui Bento panta în Agrigento nimic nedistrus cramponate copite
rămași filosofiei mulți ai cărții tale de ne-o trăirăm căzuți în scrisori
înjumătățită ființă de ce n-oi mai fi în scris pe înțelesul mâinilor cornute
nemai ajuns la teatru de la funeralii explorare neinvazivă pacienți eroici
prostioarele sale salice zurbaralice filocalice virebelalice minus olfalice
interschimbabile bile izbindu-se la noroc pe săbii că genele nu se lasă
tușiți orarelor a ne trezi fierarilor pe dealuri meșterul spirit de gală algă
chiar mă apropii de ora mea o pronunț pe a petrecutei de-om mai citi scrisori
luminat Brâncoveanu Colțea Kebab non-stop
două fabrici de cauciuc pe Principatele Unite
lefter complet v-a cerșit droguri îl cunosc
tocilar fără memorie semnificant semnificat
bine-mi pare de tot vadu’ beau și văd teatru
că adaugă biletul la notă mai și plătești
pe dispariție
pe dispariție lăscaie
întreme neclaie d’aie
de ce și plecai gonit
pe mâine orânduit
dintr-o parâmă râm
funambul colăstun
alte murale tende
răcorile-n arende
pictoinfini
pictoinfinimuzchinimir
zerabilis
laurului adversar
instruite scene
expoziții de iarnă
bisturiu volubil în bistrou victoriact
cum ar fi ținut-o pe-a lui Rousseau
retragere din judecată în spații metamorfice
de nu cu pseudonim recunoscându-mă
recif în Philips pe dispariție lăscaie
ce m-o mitoc otânci
conversație amnezii
de bine scara mamă
stropiți ariergardei
n-o să desfac eșarfă
din dâmb de harfă
coșcov surtuc pătrățele glisate parâng angus în parabenignitate
iar ajung prea devreme brânci victoriozei și titlul mă trase la vad
altfel galeria orteză ca-n box pantofii turcești la jumătatea grosimii
oseminte în loc de aur și mai ce trădare Troțki n-a înapoiat tezaur
desen cadavru dragoste de maidanez de fapt Roussian Rulette se trage
frecvența fiecăruia este propriul timp Kalașnikov tot trăgând setotra
super mood de dragoste de viață very American sicriu de var chamber 6
stare mentală creată de contrastul dintre limbajul specializat și limbajul poetic
the art is dead deathlicious plastic is fantastic noi suntem consumați de produse
de ce să porți o mască dacă nu mai ai chip Emil Cioran machiaj Maria Jarda
linga max la artă contemporană pe Victoriei Madame Briolette pe Magheru
ce să te mai întorci din Israel
pe frig sosit sosie machiajului femel
vie împărăție păr negru testemel
nu mai ești Katanga
să-l vedem pe De Gaulle
mai intre în diagonală
Sergiu la Scala
Ganesh în Bombay
Maxbet de-alaltăieri
pe scris învinețirea
vedem poimâine lake
mă vei mai recunoaște avatar mască
yoga în cruce eu în scris până jos
triști copii tronați
infinitezimați
oranta or ante
nume de infante
ținuții în Pescara
de țară inspirara
berberilor harara
măcar și explicație
decanului orație
nu înturna relație
că ne văzum în Ruda
mia de ani saluda
zăluda paparuda
hențili pențili
palatinențili
aisha urzicata
sapă Basilicatta
Bob și Rose pe dos
sfertul câine ros
trecere migrenaur
pe lângă tezaur
ne-om reveni ravenă
încurajat amurg din
primă a prunciei voie
fata că doi cu mine trei
zăpada somnului costrei
ce listă poză se supoză
conformamente ălor gnoză
că vest că est diasporeni
ai câtelea născuți pe yeni
evreul frate la pian
americanul Erevan
sanctum la foc știindu-i băjani bejenii denii
cum merg acum în gol a nu mă nici pecetlui
la nesosiți bariton nu tu silabei prunc dux basc
în Donostia ce te compusese artifex către viscol
provanțuri lăsate Cartaginei prind cai de sinucidere
chiar voi ajunge stepen pretenției superbe mai stei
Virginia împăcămu-ne
George ANCA
