Părintele Adrian Făgeţeanu: Cuvinte de folos
Părintele Adrian Făgețeanu
(16 noiembrie 1912 – 27 septembrie 2011)
Înfranarea
Înfrînarea si puterea rugaciunii le sunt date tuturor oamenilor. Daca vrem sa ne înfranam trupul de la cele necurate si daca vrem sa ne rugam,nu exista “nu pot”.
Rugaciunea
Oamenii îl cauta pe Dumnezeu numai la necaz, greutati si suferinte. Dumnezeu ne-a spus: “Nu va puneti nadejdea în oameni” si noi ne aducem aminte de aceasta la nevoie. Îi sfatuiesc pe toti crestinii sa nu uite de rugaciune nici cand le este bine si sa nu puna pe altii sa se roage pentru ei – sa se roage pentru ei însisi.
Ascultare
În manastire, cel mai greu vot este de îndeplinit ascultarea. În lume, tot ascultarea de Dumnezeu este cel mai greu de facut. Ascultarea si împlinirea cuvîntului Lui. Sa urmam pilda Maicii Domnului, care a spus: “Fie mie dupa cuvîntul tau!”
Rostul nostru
Chiar si unii crestini ma întreaba care este rostul vietii noastre. N-avem nici o îndoiala. Mîntuitorul a spus clar: “Cautati împaratia cerurilor”, adica mantuirea.
Mantuire
Numai cei care au capacitatea de a se jertfi pentru ceilalti se mantuiesc.
Duhovnicul
Se vorbeste de mari duhovnici. Duhovnicul, indiferent de pregatirea lui scolara, nu are nici o putere daca nu o primeste de sus.
Marxism
Înainte de venirea comunismului, românii erau mai credinciosi. Marxismul a reusit sa-l desparta pe om de Dumnezeu. Chiar si multi dintre cei care nu credeau sau nu erau de acord cu marxismul au fost zdruncinati în credinta. Iar cei nascuti în comunism au fost cel mai mult distrusi sufleteste.
Atei
Ateii nu-si dau seama ca sunt de nefericiti fara Dumnezeu. Un ateu este ca un paralizat, care nu mai simte durerea.
Ce vor comunistii
Comunistii spuneau: o turma, un pastor. Dar noi stim ca doar Iisus este pastorul cel bun. Lui îi cunoastem glasul si pe El îl urmam. Comunistii vor sa transforme toate oile în capre.
Temnita
În închisoare m-am simtit cel mai aproape de Dumnezeu. Cand simti ca toti te urasc, toti de lovesc, toti doresc distrugerea ta, doar atunci poti pretui iubirea lui Dumnezeu. El niciodata nu te paraseste.
“Trebuie metodă, răbdare şi dragoste, pentru că dragostea toate le rabdă.”
“Tot ce nu e inceput si lucrat in Adevar se va spulbera, se va risipi, cum a zis si înteleptul Gamaliil. Noi sa rabdam si sa traim in Hristos aici unde suntem in ascultare, pana la sfarsit, ca sa ne mantuim”.
Dintre toate acatistele pe care le-am citit, cel al „Rugului Aprins” e cel mai cizelat, cel mai cult, cel mai subtil. Am fost foarte apropiat de părintele Daniil (Sandu Tudor). Mulţi nu-l iubeau, pentru că era foarte pretenţios, dar era foarte pretenţios mai ales cu el însuşi. Eu îi mai făceam observaţie că vorbeşte prea mult. Era schimonah. Un schimonah nu spune decât şapte cuvinte pe zi, dar unii spun chiar şi numai două. Au însă milioane de cuvinte nespuse, pe care le reedita părintele Daniil. Nu se supăra când îi spuneam aşa, ştia că îl iubesc.
Nu vă este de folos ce vă spun acum: el nu a pornit la drumul acesta cu gând sincer. El era un specialist în literatură, cu o asemenea pricepere, că vlădicii îl chemau să le cizeleze cărţile, cuvântările. Mitropolitul Firmilian, dar şi alţii. Stăteau nopţi întregi cu el şi lucrau la cărţi. Şi el s-a gândit că dacă Damian Stănoiu a scos atâţia bani din acele scrieri pornografice, el o să scoată de 1000 de ori mai mult. S-a dus în Athos şi îi întreba pe călugări: „Ce, asta e haină? Asta e mâncare? Ăsta-i creştinism?” Şi a rămas uimit de răspunsul primit: „Ăsta e stareţul meu şi Dumnezeu prin el mă va mântui”. El încerca să-i instige şi ei i-au închis gura. Acasă mitropolitul i-a zis acelaşi lucru şi atunci el s-a schimbat cu totul, a devenit călugăr. A fost bătut mai rău decât toţi la Aiud, a fost omorât în bătaie.
Nu trebuie să ne apucăm noi să vorbim despre canonizarea celor din închisori. Doar Dumnezeu poate hotărî când e momentul. Într-o peşteră din Efes au fost găsite trupuri de sfinţi care zăcuseră acolo sute de ani. La Mânăstirea Neamţ s-a ridicat trotuarul şi au ieşit moaşte. Nu s-a ridicat singur. Doar Dumnezeu hotărăşte când e momentul. Zamfira, care vrea să canonizeze pe cineva la Prislop, e îndrăcită. La fel şi cei care vor să-l canonizeze pe părintele Argatu. Nu e încă momentul, dacă Dumnezeu nu a arătat că vrea să se întâmple acum acest lucru. Atâta privilegiu are Dumnezeu, să hotărască momentul canonizării şi vrem să-I luăm şi asta?
Talmudul n-are nimic din adevărul lui Dumnezeu.
Să nu-i judecăm pe alţii, să nu ne comparăm cu ei.
Ortodoxia adevărată n-a fost niciodată în contradicţie cu ştiinţa, n-a prigonit-o, n-a avut Inchiziţie. Dăm cezarului ce e al cezarului. Dar azi şi ştiinţa se falsifică. Grigore Ureche spunea că minciuna e dumnezeul antihriştilor.
Mielul lui Dumnezeu a ridicat şi păcatul – lui Adam – şi păcatele noastre.
Trebuie să fim atenţi la metodă, la ton şi la semiton. Nu trebuie să-i spunem omului totul deodată, ci să-l luăm uşor. „Te înţeleg, azi cei mai mulţi oameni sunt ca tine. Şi eu am momente de îndoială”. Trebuie metodă, răbdare şi dragoste, pentru că dragostea toate le rabdă.”
Părintele Adrian Făgețeanu