Părintele Adrian Făgețeanu: “O viață de jertfă”
Părintele Adrian Făgețeanu
(16 noiembrie 1912 – 27 septembrie 2011)
,,Alexandru Fageteanu s-a nascut la 16 noiembrie 1912 in Deleni – Cernauti (Bucovina de nord). A urmat Facultatea de Drept din Cernauti, pe care a absolvit-o in anul 1934. In urmatorii sapte ani a fost comisar de politie in Falticeni, iar apoi seful biroului local al Sigurantei. Era un politist bun si dur. Cariera sa de pana atunci nu prevedea prin nimic intorsatura pe care i-o va lua viata.
Printr-un complex de imprejurari, in februarie 1941, a fost condamnat abuziv la inchisoare, pentru participare la “rebeliunea legionara”, desi nu era inscris in Miscarea Legionara si nici nu s-a razvratit. Ceva mai tarziu, generalul Ion Antonescu, conducatorul statului, a dat ordin sa fie eliberati din inchisoare toti detinutii politici care vor sa mearga pe front in linia intai. Alexandru Fageteanu s-a inrolat si a cazut ranit grav la Stalingrad. A scapat printr-o minune divina. Pe cand zacea aproape mort, a fagaduit ca daca va supravietui i se va darui cu totul lui Dumnezeu. In 1943, s-a calugarit la Putna, sub numele de Adrian. A urmat Facultatea de Teologie din Cernauti. In 1947, s-a inscris la Facultatea de Filosofie din Bucuresti si s-a mutat la Manastirea Antim, unde a facut parte din “Rugul Aprins” – asociatie cultural-duhovniceasca animata de ziaristul Sandu Tudor (ieroschimonahul Daniil de mai tarziu). Dupa interzicerea “Rugului Aprins”, s-a retras la Manastirea Govora si apoi la Crasna, alaturi de Sandu Tudor. Au fost arestati amandoi in 1950, sub acuzatia ca organizeaza o rezistenta anticomunista. Condamnat la opt ani de temnita grea, la recurs i s-a diminuat pedeapsa. A suferit in inchisorile de la Fagaras, Jilava, Canal si Aiud. Eliberat in 1956, a mers la manastirea Lainici si apoi la Slatina, de unde a fost din nou arestat, in februarie 1958, cu lotul “Rugul Aprins”. In 1959, a fost condamnat la 20 de ani de munca silnica. Dupa 1964, cand a fost eliberat, cu decretul de amnistie generala, a trecut prin mai multe manastiri, ramanand mai multi la Lainici, in Gorj, si la Antim. In anul 2003, batran si bolnav, a urcat in munte, la Locurele – Gorj.”
În toamna anului 2011 a luat drumul veșniciei…
Sursa: http: //www.formula-as.ro/2010/933/spiritualitate-39/mari-duhovnici-romani-pr-adrian-fageteanu-12832
Imi lipseste Parintele Adrian…A fost si va ramane “bunicul” meu bucovinean. Ne-am cunoscut inca din anii 1970. Am invatat multe, mi-a aratat calea spre “lumina”…
Si-a pretuit fratii. Pentru Parintele Justin Parvu a avut un deosebit respect. Nu inteleg atitudinea unuia dintre ucenici…Dumnezeu sa ierte si sa ne ierte…
Imi amintesc cum printre altele m-a corectat la semnul crucii…
“Nu exista cruce, decat aceea cu bratele egale. E-ga-le! Caci crucea este simbol al desavarsirii, se incadreaza in cerc, care n-are inceput si nici sfarsit – deci e simbolul vesniciei.
Cand verticala crucii e mai lunga, este doar pentru ca noi sa avem de ce-o tine”. “In numele Tatalui” – cele trei degete inmanunchiate ating fruntea, “Al Fiului” – mana coboara pana in capul pieptului, “Si-al Sfantului Duh” – traseaza orizontala crucii de la un umar la celalalt, apoi, cu mana pe langa corp, “Amin!”.
“Sa fim buni cu aproapele, sa nu fim lacomi, sa impartim cu cei mai nevoiasi tot ce ne da Dumnezeu. Sa-i dai celui flamand sa manance, celui gol de imbracat… Sau daca nu ai de unde, macar sa-l mangai cu vorba. Si daca nici de aceasta nu ne invrednicim, macar sa ne rugam pentru aproapele: “Doamne, eu nu pot sa-l ajut, ajuta-l Tu!”. Rugaciunea n-o faci numai pentru tine…”.
“Mantuitorul zice clar: cine vrea sa-si salveze sufletul sau il va pierde, numai cine isi va da sufletul sau pentru altii, acela se va mantui”.
“Copil fiind, am intrebat-o pe mama mea: la ce spui mata cer? Cateodata spui ca s-a ridicat soarele pe cer, alta data spui ca Dumnezeu este in cer. Care-i adevarul? Mi-a raspuns: “Cerul e acolo unde se face voia lui Dumnezeu“”. (Adrian Fageteanu)
Imi lipsesti, bun Parinte! Simt ca acolo sus, printre Marturistori, imi sprjini fruntea framantata de griji.
Vesnica sa-i fie pomenirea din neam in neam!
mg
15 noiembrie 2013
