Sandu Cătinean: Ce tristă-i toamna fără tine
Ce tristă-i toamna fără tine
de Sandu Cătinean
Ce tristă-i toamna fără tine
Apusuri reci şi frunze moarte
În foc etern culori divine
Săruturi calde, vântul poarte.
Ce trist rămân copacii goi
Doar umbre rătăcesc alene
Vorbesc şi brazii despre noi
Adulmecând iubiri eterne.
Ce trist şi fazi ne risipim
Ah, unde eşti tu caldă rouă?
Ce-aş vrea din nou să ne iubim
Sub brazii reci pe lună nouă.
Mai tristă-i toamna fără tine
Şi apele mai triste curg
Să smulg alen din dor îmi vine
Iubirea mea, cănd văd amurg.
Ce trist mă simt când vine seara
De parcă toamna-ar fii de vină
Prin inimă mă strânge gheara
Doar brumele, de cald, îmi ţină.
Ce tristă-i toamna fără tine
Ce risipiţi v-om fii de-acum !
Prin munţi, curg ape tot mai line
Iar din iubiri…se-alege scrum…
Sandu Cătinean din Bonţida
Foto: Sandu Cătinean (casa părintească)
