Cuvânt și iubire

COLOCVIILE DE MARȚI / The Tuesday Colloquiums 8 octombrie 2013, 5 pm, Calderon 39

Anul IV, nr. 10 (48). Auspicii: Asociația Culturală Româno-Indiană, Academia Internațională Mihai Eminescu, Soceitatea de Etnologie din România. Addresses, Intervenții, Teatru de poezie, (Re)lansări de cărți, Proiecte, Portrete, Întâlniri

Teatru de poezie – Recital George Topârceanu susținut de Vasile Pupeza (SUA)

„De ce de la Eminescu la Coșbuc? Cu ani în urmă, am dat acest recital la Uniunea Scriitorilor, după care, regretatul Nichita Stănescu, la final, m-a întrebat, de ce nu și Coșbuc? Anul trecut, i-am îndeplinit dorința. De data aceasta, poate vă întrebați, de ce Topârceanu? În primul rând, pe Eminescu și Coșbuc i-am înțeles mai târziu. Cu Topârceanu, mi-am petrecut copilăria.” Vasile Pupeza.

Invitați:

Nicu Alifantis, Ion Andreiță, Vasile Andru, Erika Băieșu, Radu Beligan, Avram Birău, Adrian Botez, Anca Brezean, Maria Butaciu, Mihai Cafrița, Radu Cazan, Radu Cârneci, Florin Costinescu, Petru Costinescu, Cezara Dafinescu, Mihaela Georgescu-Delafras, Puși Dinulescu, Dan Dobre, Isabella Drăghici, Nicolae Drăgulănescu, Adina Dumitrescu, Emanuel Engel, Horia Flămând, Radu Gheorghe, Doina Ghițescu, Monica Grigorescu, Omprakash Gupta, Neculai Hilohi, Sorana Georgescu-Gorjan, Mariana Gurza, Tatiana Iekel, Nae Iliescu, Andrei Ionescu, Dodo Ionescu, Eva Ionescu, Ileana Stana-Ionescu, Elisabeta Isanos, Gela Lazăr, George Lupașcu, Dan Mateescu, Irina Mazanitis, Alice Mănoiu, Dora Medeleni, Sorin Medeleni, Constantin Mendea, Vasile Menzel, Bianca Beatrice Michi, Adriana Mihăescu, George Mihăiță, Doru Moțoc, Mircea Muntenescu, Gheorghe Neagu, Anca Neculce-Maximilian, Tudor Nedelcea, Lucia Negoiță, Elena Negreanu, Claudia Negroiu, Radu Cristian Nema, Carmen Petrescu, Mihai Petrovici, Florin Piersic, Constantin Poenaru, Mitică Popescu, Adriana Popovici, Genoveva Preda, Vasile Pupeza, Eugen Racoți, Andrei Radu, Arghira Ravanis, Arun Sharma, Cornelia Rotaru, Ștefan Sileanu, Felix Sima, Florentin Smarandache, Ion Soare, Viorel Speteanu, Janine Stavarache, Mihai Stan, Marius Stănescu, Lăcrămioara Stoenescu, Sorin Stratilat, Julieta Strâmbeanu, Marian Stroia, Constantin-Dumitru Surdu, Mihai Teodorescu, Valentin Todosiu, Ani Toboșaru, Ion Toboșaru, Ben Todică, Nicolae Tomoniu, Raluca Tudor, Delia Turdeanu, Puiu Turdeanu, Victor Țăpeanu, Neagu Udroiu, Vladimir Ungureanu, Ion Iancu Vale, Viorica Vatamanu, Alexandra Velniciuc, Ștefan Velniciuc, Adrian Vieriță, Codrina Vieriță, Corneliu Zeana

Amfitrion: Dr. George Anca

COLOCVIILE DE MARȚI / The Tuesday Colloquiums 15 octombrie 2013, 5 pm, Calderon 39

Anul IV, nr. 11 (49). Auspicii: Asociația Culturală Româno-Indiană, Academia Internațională Mihai Eminescu, Soceitatea de Etnologie din România. Addresses, Intervenții, Teatru de poezie, (Re)lansări de cărți, Proiecte, Portrete, Întâlniri

Tema: Scrisori către lumea din noi. Întâlnire cu doamna Mihaela Georgescu-Delafras (Portugalia)

Doamna Mihaela Georgescu-Delafras, nepoata celebrului editor, este singura româncă proprietară a unui apartament în condominiul ‘Rei Carol’ din Lisabona. Plecată din România în 1971, a fost profesoară de engleză în Suedia, a predat literatură și istorie în America, unde a luat și un masterat la Universitatea Harvard, a continuat pe pământ lusitan activitatea educațională și de cercetare a istoriei. Scrisori către lumea din noi intersectează trăirile unei vieți pline de evenimente spirituale, sociale, politice. Autoarea va citi în premieră absolută din acest roman epistolar.

Amfitrion: Dr. George Anca

*

Frunzele mele de New England cu faimă policromă au înghiţit de câteva zile trotuarul sub un veşmânt dens şi greu, şi, în bătaia vântului, îmi dansează rotocoale matisseene la picioare, antrenându-mi gânduri într-un vârtej de sentimente, culori, trăiri şi aduceri-aminte din ce în ce mai clare. Mi se oferă, alteori, sub talpa pantofului, pur şi simplu obosite, umede şi moi, pătrunzându-mi doar simţul mirosului—căci sunt mereu atât de înmiresmate! Când frunze galbene şi roşii de arţar suedez se adunau în faţa casei din Stockholm, le greblam cu zel gospodăresc, căci aşa cereau sensibilităţile estetice ale cartierului. O anonimă de apartament ce sunt acum, într-un imobil în grija proprietarului şi pe o stradă de care nu are grijă oraşul, îşi permite luxul să savureze acest spectacol apoteotic ce miroase tot mai puternic a toamnă bucureşteană. Într-un fel, cântecul lui Hruşcă, sosit în inima sezonului meu hărăzit, nu a făcut decât să-mi înteţească emoţii sub al căror imperiu mă aflam deja de ceva vreme…

*

Şi totuşi…dacă aveam azi în spate o căsătorie de treizeci de ani, am fi ajuns şi noi, poate, blazaţi ca majoritatea cuplurilor, comentă Cristina pentru sine. O aprindere sentimentala asemenea celei prin care treceau ei acum, era rara, oricum. Rară oriunde, între soţi trecuţi prin încercările vieţii, aşa cum fuseseră chiar ea şi cu Eric sau majoritatea prietenilor pe care îi acumulase de-a lungul anilor. Cunoştea atât de puţine cupluri rămase intacte. Nu avea nici o indoială ca, în România ceauşistă unde omul era pe deasupra copleşit de nedreptăţi şi frustrat de neajunsuri materiale, sorţii de izbândă ar fi fost si mai improbabili. Apoi, Cristina avea puternice îndoieli că, pe timpul creşterii copiilor, personalitatea ei destul de independentă şi voluntară s-ar fi armonizat suficient cu a lui Victor, sau că zbaterile dintre ei ar fi putut coexista senin cu intervenţiile părtinitoare ale mamelor lor, cele mai minunate din lume dar încă şi mai voluntare, aşa cum bine le ştia astăzi pe amândouă. Nu ar fi făcut faţă, de altfel, nici tendinţelor lui posesive evidente încă de pe atunci, şi care cu siguranţă că s-ar fi accentuat mai ales în anii când copiii erau îndeajuns de mici ca să ocupe tot centrul vieţii Cristinei—fireşte, în defavoarea soţului.

*

Tu crezi că ăsta ar fi “un punct mort”? Dacă da, ce l-ar reanima? Am să fac tot posibilul să vin în ţară de Paşte. Poate vin şi la vară cu Michael. Şi la Florenţa. Timpul trece repede, îmi iau diploma in iunie după care sunt libera să decid încotro să o apuc. Aşa cum simt azi, recunostinţă şi bucurie pentru şansa ce ni se oferă (căci nu cred să fe vorba de vreo şansă ce ţi-o dau eu ţie ori tu mie) mi se pare starea cea mai reala din toate prin care trec. M-a apucat şi plânsul, dar nu de ciudă ci de dor şi drag şi nerăbdare. Îmi pare bine că-mi porţi ochii lângă inimă. Ei au harul şi tot darul.”

COLOCVIILE DE MARȚI / The Tuesday Colloquiums 29 octombrie 2013, 5 pm, Calderon 39

Anul IV, nr. 12 (50). Auspicii: Asociația Culturală Româno-Indiană, Academia Internațională Mihai Eminescu, Soceitatea de Etnologie din România. Addresses, Intervenții, Teatru de poezie, (Re)lansări de cărți, Proiecte, Portrete, Întâlniri

Tema: Cantemir-Diderot-Verdi. Arta contemporană și imaginarul inter-asiatic

Aniversări: Dimitrie Cantemir 340 (26 oct); Denis Diderot 300 (5 oct); Giuseppe Verdi 200 (10 oct).

Cea de-a 4-a Conferința Conexiuni Inter-Asia, Istanbul, 2-5 0ctombrie, 2013 (primele trei au avut loc în Dubai, 2008, Singapore, 2010, Hong Kong, 2012) și-a propus reconceptualizarea Asiei ca o formațiune dinamică și interconectată istoric, geografic și cultural, mergând din Orientul Mijlociu  prin Eurasia și Asia de Sud, spre Asia de Est. Printre workshops: După Neoliberalism? – Modernități  asiatice timpurii: imperii, birocrați, confesiuni, granițe, negustori – Arta contemporană și imaginarul  mișcare.

Aniversări: Dimitrie Cantemir 340 (26 oct); Denis Diderot 300 (5 oct); Giuseppe Verdi 200 (10 oct).

Amfitrion: Dr. George Anca

Intervenții:

Bianca Beatrice Michi: Dimitrie Cantemir 340

Elisabeta Isanos: Diderot 300

Vasile Menzel: Verdi 200

Puși Dinulescu: Dramaturgie socială

George Anca: Hobbes și Dispot

Teatru de poezie

Recital Viorica Vatamanu

Lansări:

Books Gazette John Benjamins Publishing. Spring 2013: The Shared Mind Perspectives on intersubjectivity; Body memory, Metaphor and movement; Uber Beweise und Beweisarten bei Wilhelm Ockham; Rethinking Narrative Identity. Fall 2013: The Ethics of Literary Communication Genineness, directness, indirectness; The Constitution of Visual Consciousness Lessons from Binocular Rivalry; Errors and Disfluencies in Spoken Corpora; A reference Grammar of Romanian Volume 1: The noun phrase. Edited by Carmen Dobrovic-Sorin and Ion Giurgea. Contributions by: R. Brăescu, I. Giurgea, A. Cornilescu, E. N. Soare, C. Dobrovic-Sorin, C. Stan, B. Croitor, B. V. Hill, I. Nedelcu, D. F. Farkas, A. Grosu, A. Mardale, M. Miron-Fulea, S. Reinheimer-Râpeanu, I. Tasmowski, A. Vasilescu, R. Zafiu, M. Tănase-Dogaru, R. Vișan.

Elena Liliana Popescu: Cânt de Iubire – Song of Love – Chanson d’Amour, Editura Pelerin, Bucureşti, România & Editura Destine Literare, Montreal, Canada, 2013, volum trilingv (română, engleză, franceză), traducere în engleză de Adrian G. Sahlean (SUA), prefaţă şi traducere în franceză  de Estelle Variot (Franţa), postfaţă de Theodor Damian (SUA). Trei Poeme din Europa – Three Poems from Europe, de Elena Liliana Popescu, Editura Pelerin, 2013, Bucureşti, volum multilingv (în română şi traduceri în 41 de limbi distincte care se vorbesc în Europa), prefaţă de Raúl Lavalle (Argentina), postfaţă de Alfredo Pérez Alencart (Spania).

COLOCVIILE DE MARȚI / The Tuesday Colloquiums 19 noiembrie 2013, 5 pm, Calderon 39

Anul IV, nr. 13 (51). Auspicii: Asociația Culturală Româno-Indiană, Academia Internațională Mihai Eminescu, Soceitatea de Etnologie din România. Addresses, Intervenții, Teatru de poezie, (Re)lansări de cărți, Proiecte, Portrete, Întâlniri

Tema: Ilidia-Iliada. Întâlnire cu scriitorul medic Dimitrie Grama (Gibraltar)

Dimitrie Grama (n.1947). Scriitor român, de origine aromână. Trăiește în Europa Occidentală, profesțnd în Danemarca, Marea Britanie, Gibraltar. Poet, eseist şi filosof, personalitate a medicinii europene. Scrie poezie denumitã de autor „cotidianul mistic” (Pentru mine, barierele plantă-animal-om, la fel ca şi toate celelalte bariere, cum ar fi: spaţiu-timp, vis-realitate etc. sunt doar nişte invenţii recente). Cãrţi reprezentative: „Dã-mi mâna ta, strãine!”, „Pasãrea melancoliei”, „Neguţãtorul de imagini”, „Voi lua cu mine noaptea”, „Bastian, şi alte confesiuni”, “Ilidia”.

Dintr-un jurnal liric:

După fiecare rînd, am avut o senzaţie de sfîrşeală cînd universul tuturor posibilităţilor se limita la spaţiul finit, alb, al paginilor nescrise.

Şi, cu toate acestea, niciodată nu am simţit vreo nelinişte, vreun regret. Mă gîndeam că Dumnezeu mă va supune altor încercări, cărora le voi răspunde pe măsura mea, necondiţionat, aşa cum am făcut-o de cînd ne-am cunoscut.

Uneori, în acele momente binecuvîntate, am simţit palma lui caldă pe fruntea mea rece. Şi, ca într-o explozie epileptică, sub ochii uimiţi, alte pete albe, alte pagini se umpleau cu litere şi cuvinte noi, în parte necunoscute.

Amfitrion: Dr. George Anca