Maria Rugină: Izvor previu
10 Sep 2013 by admin, Comments Off on Maria Rugină: Izvor previu
I z v o r p r e v i u
Se nasc, din neputință, vise care sorb apele din noi,
Lăsându-ne, în focul vieții, uscați, ai nimănui și goi…
De gratiile lor ne prindem, implorând cerul să deschidă
Măcar o rază de speranță, în nepăsarea lor perfidă.
Și tocmai când, privind în sus, ne mutăm datu-n datorie,
Simțim că oaza e în noi—izvor previu de Poezie.
Covorul fermecat ne poartă deasupra lumilor pierdute,
Spre visul neamăgitor al imbatabilei redute!
De ce-am împovăra pe alții cu ce n-avem, dar ne dorim,
Când moleculele din noi sunt rezervoare de sublim?!
Nicio ATINGERE nu este mai vie și adevărată
Ca cea A VIULUI din tine CU NESFÂRȘIREA, ca durată!
MARIA RUGINĂ
