Cristina Maria Andronic: S-aștept…
S-aștept…
Îmi spui s-aștept, că este timp.
Nu știi c-aștept de la-nceput de lume?
Și-n vise, nopțile, te aud
Strigându-mă pe nume.
Și-n veșnicia așteptării
M-au răscolit atâtea ploi
De calde lacrimi, și furtună,
Gonind dorința ce-a-nflorit,
Dorința inimii…. la doi.
Și te-am găsit când nu credeam
Că-n timpul meu te-ai rătăcit,
Pe singuratice poteci, în tristețe mă pierdeam,
Din nor de vis, mi te-ai ivit.
Întinde-mi mâna peste timpul mut,
Nu aștepta chemarea nopților.
Grăbește pasul, nu privii în trecut,
La margine de drag și dor…
Cristina Maria Andronic