Pitagora

 (î.Hr. 570  – î.Hr. 495)

KATHARSIS

 

ΚΆΘΑΡΣΙΣ

 

 

Τοὺς τε γονεῖς τίμα, τοὺς τ᾽ἄγχις᾽ ἐχγεγαῶτας.

Toús te goneís tíma, toús t᾽ánchis᾽ echgegaó̱tas

 

 

Fii un bun fiu, frate drept, soț tandru, tată bun.

Alege-ți ca prieten prietenul virtuții;

Ascultă-i sfatul blând, învață de la viața lui,

Nu-l părăsi la nicio supărare niciodată;

Dacă nu poți, atunci măcar pentru că legea cea mai aspră

Leagă Puterea cu Necesitatea.

Ți-e încă dat să lupți învingându-ți

Nebunele patimi, nesupus supunându-le.

Fii sobru, harnic și neprihănit; nu te înfuria.

Între oameni ori în taină nicicând să nu-ți îngădui

Vreun rău; mai presus de toate respectă-te însuți.

 

 

Nu vorbi, nu făptui înainte să fi cumpănit.

Fii drept. Adu-ți aminte că o putere de neînvins

Ordonă a muri; că bogății și onoruri

ușor agonisite, ușor astfel se pierd.

Cât despre relele mișcând Soarta,

Ia-le cum sunt: îndură-le pe toate și te zbate

Cât poți de mult a le schimba amenințările:

Nici zeii cei mai cruzi nu l-au primejduit pe Înțelepț.

Ca Adevărul și Greșeala-și are-ndrăgitori

Grijuliu Filosoful încuviințează sau ceartă;

Dacă triumfă Greșeala, el pleacă; așteaptă.

Ascultă și crestează-ți în inimă vorbele mele;

Ochi și urechi fii împotriva prejudecății;

Teme-te de-al altora exemplu; gândește mereu cu capul tău:

Consultă, deliberează, alege liber.

Lasă nebunilor faptele fără țintă și cauză.

Tu, din prezent, ai a contempla viitorul.

 

 

Ce nu ți-e cunoscut nu pretinde a ști.

Înțelepțește-te: timp și răbdare la toate-s prielnice.

Veghează-ți sănătatea: împarte cu măsură

Hrană trupului, iar minții odihnă.

A ocoli prea multă ori prea puțină seamă; că tot astfel

Invidia se leagă de orice prisos.

Luxul și avariția au urmări asemănătoare.

Alege în toate cale dreaptă și bună.

 

 

Πρῆσσε δὲ ταῦθ᾽, ἃ σε μὴ βλὰψη· λόγισαι δὲ πρὸ έργου.

Prí̱sse dé ta͂f̱th᾽, á se mí̱ vlápsi̱: lógisai dé pró érgou.

 

Versiune de George Anca