Femei celebre din România
Istoria noastra ascunde femei extraordinare. Nu se vorbeste despre ele, nu am auzit numele lor, nu stim de ce ar trebui sa ne mandrim cu ele si nici nu sunt incluse in clasificari de tipul “Mari Romani”. Cu toate acestea, romance de exceptie au adus onoare poporului nostru prin curajul si prin determinarea lor si merita sa le cunoastem.
Prima femeie din lume Doctor in Drept
Sarmiza Bilcescu (1867 – 1935)
Numele Sarmizei Bilcescu apare in dictionarul femeilor care ar trebui onorate, pe site-ul women-philosophers.com. A fost prima romanca avocat, prima femeie din Europa care a obtinut licenta in drept la Universitatea din Paris si este prima femeie din lume Doctor in drept.
In acele vremuri, accesul femeilor in astfel de domenii era aproape de neconceput, insa tanara romanca a reusit sa sparga barierele prejudecatilor si ale sexismului si sa se inscrie la Facultatea de Drept din Paris.
Acest fapt s-a datorat in mare parte mamei sale – o feminista autoproclamata – ale carei vorbe au ajuns pana la urechile celor din consiliul facultatii: dans un pays où il est écrit même sur les portes des prisons: “Liberté, Égalité, Fraternité, vous empêcheriez une femme de s’instruire, rien que parce qu’elle est femme.” (intr-o tara in care chiar si pe usile inchisorilor sta scris libertate, egalitate, fraternitate, voi impiedicati o femeie sa se instruiasca doar pentru ca este femeie.), noteaza foarte frumos, blogul culture2share.blogspot.com.
In anul 1890 Sarmiza este prima femeie care isi sustine teza de doctorat in drept, la Sorbona. Este prima femeie avocat din Europa. Ea a elaborat de asemenea, o teorie feminista.
Savanta care a invins batranetea
Ana Aslan (1897-1988)
Este considerata a fi “Savanta care a invins batranetea”. Nascuta la Braila in anul 1897, Ana Aslan se inscrie la Facultatea de Medicina din Bucuresti in anul 1915, pentru ca mai apoi sa devina o pioniera in studiul gerontologiei. In anul 1949 si-a inceput cariera in acest domeniu iar in anul 1951 ea a devenit directorul Primului Institu de Gerontologie din lume.
In cadrul acestui institut, Ana Aslan a elaborat medicamente cu efecte curative aupra imbatranirii si a bolilor legate de varsta, de exemplu Gerovital H3 primul medicament creat anume sa intarzie procesul de imbatranire, a fost elaborat intre anii 1946 si 1956, de Prof. Dr. Ana Aslan si scoala sa dupa numeroase cercetari clinice si experimentale. Aslavital este de asemenea o marca Ana Aslan. Metodele de tratament si medicamentele brevetate de savanta aduceau statului roman un profit de 17 miliioane de dolari pe an.
Mai mult decat atat, Ana Aslan s-a preocupat si de gerontologia sociala, indicand masuri organizatorice privind cre¬a¬rea unui sistem de stimulare a activitatilor specifice varstei a treia. Produsele Institului Ana Aslan au continuat sa fie cunoscute si apreciate in intreaga lume.
Prima femeie inginer din lume
Elisa Zamfirescu
Despre Elisa Zamfirescu scrie extrem de bine, blogul aronet.ro.
“Cautati “Zamfirescu” pe Google si, foarte probabil, veti gasi o multime de informatii despre Duiliu Zamfirescu. Mai remarcabila decat scriitorul pe care l-am evitat la scoala a fost insa cumnata lui: romanca Elisa Leonida Zamfirescu care a devenit prima femeie inginer din lume.
Daca astazi orice domnisoara care da la facultate trebuie doar sa depuna un dosar, pentru Elisa Leonida Zamfirescu a fost ceva mai complicat, inca din prima clipa. Respinsa la Scoala de Poduri si Sosele din Bucuresti, a reusit sa intre la Academia Regala Tehnica din Berlin, unde i s-a atras totusi atentia ca femeia ar trebui sa se ocupe de cei trei K: “Kirche, Kuche, Kinder” – “biserica, bucatarie, copii”; un mod ceva mai academic de a o trimite la cratita.
Pentru ca nu a ascultat de barbatii care stiau mai bine decat ea unde-i e locul, Elisa Leonida Zamfirescu a ajuns sa conduca laboratoarele Institutului Geologic Roman, a fost decorata pentru curaj pe front, unde a lucrat ca voluntar al Crucii Rosii, si a analizat noi resurse de carbune ale Romaniei. Domnilor, poate datorita Elisei Zamfirescu bem astazi un vin bun: tot ea a scris despre calitatile bentonitei in filtrarea vinului, asa ca merita sa inchinam un pahar si pentru ea”.
Regina aerului
Smaranda Braescu (1897 – 1948)
A fost prima femeie pilot din Romania, prima femeie parasutist cu brevet din Romania, campioana europeana la parasutism si campioana mondiala (in 1932, cu recordul de 7.200 m la Sacramento, SUA), scrie Wikipedia. A fost una dintre putinii instructori de parasutism militar.
Ramai absolut impresionata citind aceste informatii despre curajul unei romance care infrunta prejudecati nemaipomenite, atunci cand locul femeilor se presupunea ca ar fi trebuit sa fie doar acasa, langa cratita…
– 1932 a stabilit primul record de traversare a Marii Mediterane in 6 ore si 10 minute, strabatand distanta de 1100 Km, intre Roma si Tripoli
– la 19 mai, devine campioana mondiala la parasutism, in urma unui salt realizat cu o parasuta de constructie romaneasca, de la inaltimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute. Un lucru remarcabil, acest record fiind depasit cu doar cativa metri, abia peste 20 de ani! Recordul sau a fost omologat de Aero Clubul din Washington. Recordul precedent, detinut de un american, fusese de 7233 de metri.
– In timpul razboiului a fost activa ca pilot in celebra “Escadrila Alba” de avioane sanitare, pe frontul de Rasarit si apoi pe frontul de Vest in Transilvania, Ungaria si Cehoslovacia.
– pe frontul de Vest a plecat in calitate de comandant al unui pluton de voluntare incadrat in Detasamentul “Cornesti” si in Escadrila Sanitara (1944-1945);
– in 1946 semneaza alaturi de alte personalitati (doctorul Gr. T. Popa, actorul Constantin C. Tanase, etc) un raport confidential adresat de catre gen Aldea Comisiei Aliate de Control – ONU care denunta furtul alegerilor din 1946, documentul ajungand in mainile Sigurantei romane;
– este condamnata la doi ani de inchisoare, in contumacie, fiind acuzata de legaturi cu grupurile anticomuniste “Haiducii lui Avram Iancu”, “Sumanele Negre” si “Miscarea pentru Libertate” (nov. 1946);
– este nevoita sa se ascunda pentru a scapa de arestare in jud. Iasi si Bacau;
– sub numele de Maria Matei a fost operata de cancer mamar de catre dr. N. Falcoianu la Spitalul din Roman;
– intre nov. 1947 si feb. 1948 se refugiaza la Congregatia Maicii Domnului din Cluj, sub numele de Popescu Maria;
– in ian. 1948 a fost internata la Clinica Universitara Cluj.
– pe 2 februarie 1948 se stinge din viata, fiind inmormantata in cimitirul din Cluj, parcela II B, numarul 1550, sub numele de Maria Popescu.in anul 1970 unei alte persoane.
In prezent, o strada din Bucuresti a fost denumita in memoria sa dar cati trecatori stiu cu adevarat cine a fost Smaranda Braescu…
Anul trecut a aparut pe piata si Jurnalul celebrei Smaranda Braescu, publicat la editura Vremea, de catre stranepotii aviatoarei, Ana Maria Sireteanu si Tudor Sireteanu.
Prima femeie arhitect din lume
Virginia Andreescu Haret (1894 – 1962)
Virginia a fost nepoata marelui pictor roman Ion Andreescu si, dupa ce a trecut printr-o copilarie dura, ramasa orfana la varsta de 9 ani si fiind nevoita sa aiba grija de cei trei frati, a devenit prima femeie arhitect din lume dupa ce, la varsta de 18 ani a intrat prima, la Scoala Superioara de Arhitectura din Bucuresti. In acelasi timp, a studiat si la Academia de Arte Frumoase.
Numeroasele ei acuarele au devenit parte din colectia Bibliotecii Academiei Romane iar lista proiectelor sale arhitecturale este lunga si impresionanta (de ex. Cladirea Colegiului Dimitrie Cantemir-Bucuresti, Institutul Medical Bucuresti, Colegiul Gheorghe Sincai, Latura administrativa a Aeroportului Baneasa, Biserica ortodoxa Ghencea, etc.).
A fost prima femeie care a atins gradul de inspector general in arhitectura. Intre cele doua razboaie mondiale a reprezentat Romania la congresele internationale de arhitectura de la Roma, Paris, Moscova si Bruxelles.
A fost sotia lui Spiru I Haret, fiul ministrului Educatiei Publice sub Carol I devenind astfel, Doamna Virginia Haret.
Prima femeie neurochirurg din lume
Sofia Ionescu (1920 – 2008)
“Menirea fetelor este sa fie bune gospodine, sa faca o scoala de menaj, sa invete un instrument muzical, sa invete limbi straine, sa-si faca o cultura generala solida”, i-a spus tatal sau, Sofiei.
Aceasta nu a impiedicat-o insa pe Sofia Ionescu sa devina prima femeie neurochirurg din lume. Jurnalul National i-a dedicat intr-un articol amplu Sofiei Ionescu. “Marea intalnire cu neurochirurgia, un domeniu nou in epoca, avea sa se petreaca la 15 octombrie 1943, cand a devenit intern la Spitalul nr. 9 din Bucuresti.
“Ce te-a facut sa alegi neurochirugia?”, a intrebat-o marele profesor Dimitrie Bagdasar, seful serviciului de neurochirurgie si intemeietorul acestei specialitati in Romania. “Ritmul de lucru in acest sector este de neimaginat. Incepem la ora cinci dimineata si nu se ispraveste niciodata. Avem pavilioane cu raniti care sunt deja neincapatoare. Vin la orice ora din zi si din noapte…”
Asa i-a descris Sofiei serviciul de neurochirugie de la Spitalul 9. Descrierea nu a inspaimantat-o. A hotarat sa ramana aici si sa invete. Insa tot aici avea sa-si intemeieze si familia. In clinica de neurochirurgie a profesorului Bagdasar avea sa-l cunoasca pe Ionel Ionescu, cel care avea sa-i fie sot.
Prima operatie pe creier avea sa o realizeze in 1944. O supuratie la deget il impiedica pe doctorul Bagdasar sa opereze un baietel adus in coma la spital. Sofia Ionescu, singura care ar fi putut sa opereze in acel moment, a acceptat provocarea de a face prima sa interventie chirurgicala pe creier, la varsta de 24 de ani, mai scrie Jurnalul National. A fost medic neurochirurg vreme de 47 de ani la Spitalul nr. 9, formand o extraordinara echipa cu Ionel Ionescu, Constantin Arseni, sub indrumarea profesorului Dimitrie Bagdasar.
Cei patru au format prima echipa de neurochirurgie din Romania, asa-numita “echipa de aur“, care a ajutat la dezvoltarea neurochirurgiei in Romania.
Prima femeie ministru din Romania
Florica Bagdasar (1901 – 1978)
Florica Bagdasar a urmat cursurile Facultatii de medicina si a avut o casnicie model cu Dumitru Bagdasar, cel care a lucrat alaturi de Sofia Ionescu, cel care a introdus in Romania o ramura noua a chirurgiei- neurochirurgia. A avut o bursa Rockefeller in SUA. In anul 1946 a fost singura femeie din delegatia Romaniei la Conferinta de Pace de la Paris. Intre 1946 si 1948 a fost ministru al Sanatatii si prima femeie din Romania care a facut parte dintr-un cabinet de ministri.
Sub functia ei, Florica Bagdasar a pus bazele Centrului pentru Iginena Mentala, unde trata copii retardati sau cu probleme de comportament. Mai apoi este marginalizata si denigrata de regimul comunist pentru ca mai apoi, dupa anul 1956 sa fie reabilitata, devenind vicepresedinte al organizatiei Crucea Rosie din Romania.
Florica Bagdasar este mama matematicienei Alexandra Bellow, sotia scriitorului Sul Bellow care a fost laureat cu Premiul Nobel. Romanul Iarna decanului a fost inspirat de calatoria in Romania a scriitorului si a sotiei sale, la moartea Floricai Bagdasar.
O placa memoriala situata pe imobilul din Strada Sperantei nr. 13, Bucuresti, Sectorul 2 reaminteste ca aici au locuit dr. Dumitru Bagdasar si dr. Florica Bagdasar…
Actrita supranumita Notre Dame de Théatre
Elvira Popescu (Popesco) (1894 – 1993)
A fost actrita romanca de teatru si film, directoare de scena, care a facut o stralucita cariera in Franta.
In Romania natala, in care a urcat pe scena pentru prima data la 16 ani, exista azi, in cadrul Institutului Francez din Bucuresti, doar un cinematograf care-i poarta numele, nota intr-un articol comemorativ, publicatia Adevarul. In Franta insa, artista a fost de-a dreptul divinizata.
“Cariera cinematografica a actritei se intinde pe o perioada cuprinsa intre anii 1920 si 1970, cu o activitate mult mai intensa in anii 1930 si 1940. Teatrul a fost insa cel care a consacrat-o si i-a adus, la Paris, un succes fara egal, recunoasterea unanima a criticilor, pretuirea a mii de francezi si a numeroase personalitati, precum si supranumele „Notre Dame de Théatre”. Inainte de plecarea in Franta, tanara artista a cucerit si publicul din Romania”, scrie Adevarul.
Foto: captura YouTube
Chiar daca Elvira Popescu a fost considerata de critica ca neegaland in calitate de protagonista a ecranului triumfurile teatrale, actrita a creat totusi si pe memoria de celuloid anumite personaje remarcabile. A jucat in filmele “La Présidente”, “Ils étaient neuf célibataires”, “Austerlitz”, “Plein Soleil”, s.a.m.d.
Vedeta a spectacolelor bulevardiere, Elvira Popescu a jucat multe roluri. A fost distribuita si in numeroase filme, chiar alaturi de Alain Delon si de Claudia Cardinale, dar pe ecran, sustin specialistii, n-a stralucit niciodata ca pe scena. A fost numita director al Théatre de Paris si al Theatre de Marigny.
Foto: captura YouTube.
Privighetoarea din Carpati
Hariclea Darclée (1860 – 1939)
Este una dintre personalitatile cele mai importante ale Romaniei. A fost soprana de renume international.
Debuteaza intr-un recital de canto in 1881 pe scena teatrului din Braila, orasul sau natal. Pleaca la Paris unde este remarcata de Charles Gounod, care ii incredinteaza rolul Margaretei din opera sa Faust, rol cu care isi face debutul pe scena Operei, in anul 1888. Se pare ca tot Gounod a fost acela care i-a sugerat luarea numelui Darclée. In scurt timp, Hariclea Darclée cucereste publicul si devine preferata multor compozitori. Astfel, Giacomo Puccini compune pentru vocea ei Tosca, Pietro Mascagni Iris iar Alfredo Catalani La Wally. Hariclea Darclée s-a impus ca primadonna in marile teatre de opera de la Paris, Berlin, Florenta, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova si Sankt Petersburg, ofera informatii Enciclopedia online Wikimedia.
“Are in gat o privighetoare” spunea despre ea, compozitorul Charles Gounod. Prezenta Haricleei Darclée pe scenele lumii a fost un triumf romanesc, in constiinta opiniei publice mondiale.
Hariclea Darclée a sustinut crearea Operei Romane din Bucuresti in 1921.Traditia muzicala a ramas in familie, fiul sau Ion Hartulary-Darclée devenind dirijor si compozitor. Nu s-au pastrat inregistrari pe discuri cu vocea Haricleei Darclée, din nefericire, ci doar doua cantece romanesti: “Cantecul fluierasului” de George Stephanescu si “Vai mandruta dragi ne-avem” de Tiberiu Brediceanu.
Un articol foarte amplu i-l dedica Haricleei Formula As… “Prima soprana a lumii”, “Privighetoarea din Carpati” se stinge in 1939, dezamagita si bolnava, in Spitalul Filantropia din Bucuresti. Ca o palma peste obrazul Romaniei, pana si funeraliile ii sunt suportate de catre Legatia Italiana de la Bucuresti”.
In prezent, in memoria marei artiste, soprana Mariana Nicolesco a infiintat la Braila Festivalul International de Canto “Hariclea Darclee”.
Foto: captura YouTube
Cea mai importanta femeie a culturii romane
Martha Bibescu (1889-1973)
Este cea mai importanta femeie a culturii romane din toate timpurile. Alaturi de printesa Ana de Noailles, din familia Brancoveanu, de Iulia Hasdeu si de Elena Vacarescu, dar mai tanara decat ele, Martha Bibescu inchide mica si superba galerie de domnite cu sange albastru si minte sclipitoare care au onorat istoria Romaniei la cumpana dintre secolele al XIX-lea si al XX-lea, scrie site-ul www.psychologies.ro.
Martha Bibescu isi va implini educatia primita intr-o manastire din Belgia cu cea specific romaneasca. Prin casatoria in 1905, cu printul George Valentin Bibescu, nepot de frate al lui George Bibescu, domnitorul abdicat la 1848, scriitoarea devine astfel printesa Martha Bibescu, intrand intr-o familie princiara, din care mai fac parte Ana-Elisabeta Brancoveanu, contesa Ana de Noailles si Elena Vacarescu, dar si cu rude franceze in genealogie directa cu familia imparatului Napoleon Bonaparte, scrie acelasi site.
Martha Bibescu isi publica in Franta prima sa carte: Les Huit Paradis (1908), volum care a fost premiat de catre Academia Franceza.
Acest volum va deschide seria unei opere impresionante scrie Wikipedia, din care nu vor lipsi romanele de inspiratie autobiografica sau istorica, evocari ale unor personalitati din trecut sau contemporane, note de calatorie, versuri, poeme in proza, eseuri, cugetari, corespondenta, o serie de biografii istorice, semnate, in parte, sub pseudonimul Lucile Decaux.
Biografie
● 28 ianuarie 1889 (sau 1886, dupa alte surse), se naste la Bucuresti.
● 1906: la 17 ani, se casatoreste cu printul George Valentin Bibescu, nepot al domnitorului George Bibescu, care a abdicat in 1848.
● 1908: primeste premiul Academiei Franceze pentru romanul Les Huit paradis.
● 1918 si 1920: in acest interval, sora ei mai mica si mama ei s-au sinucis.
● 1945: emigreaza dupa victoria Aliatilor.
● 1955: devine membra a Academiei Belgiene de Limba si Literatura Franceza.
● 28 noiembrie 1973: moare la Paris.
