Ion Măldărescu: Domnia haosului şi a obrăzniciei
„România va fi un stat întemeiat pe primatul românesc, în toate domeniile. În România trebuie să fie puşi în valoare mai întâi românii, ceilalţi, dacă rămân locuri libere, vin după ei.
Singura politică ce trebuie să o facem este aceea a iubirii de Neam şi a apărării drepturilor lui sfinte, prin muncă, prin cinste, prin blândeţe, prin conştiinţă şi, mai ales prin exemplul vostru în toate şi faţă de toţi.” (Mareşal Ion Antonescu)
Astăzi, urmaşii bolşevicilor alogeni, care au invadat România, ne dictează ce să facem şi mai ales ce să nu facem în Ţara noastră.
Printr-o hotărâre arbitrară a actualului premier, Institutul pentru Studiul Holocaustului în România „Ellie Wiesel” (I.N.S.H.R.-E.W.) a primit statut guvernamental, creând un precedent extrem de periculos în viaţa socială şi politică a României. Institutul Bau-Bau îşi perminte să decidă cine trebuie preamărit sau acuzat, condamnat, stigmatizat. Dacă lucrurile vor merge tot aşa, nu este exclus ca cineva să fie condamnat şi/sau executat fără vreo sentinţă judecătorască a Statului Român. I.N.S.H.R.-E.W. este un fel de „Tribunal al Poporului” (neromân), în versiune postdecembristă, la fel de „drept”, la fel de „legal,” ca şi diabolica instituţia condusă de alogenii veniţi în anul 1944, pe capul românilor, purtând în mâini secerişi ciocane bolşevice, iar în suflete ură şi crimă. În România zilelor noastre hotărăsc şi pun la zid: U.E, F.M.I., B.M., dar şi unii asasini – mai mult sau mai puţin economici – „luminaţi” de interese poporului. În haosul în care a fost târâtă Ţara, asta ne mai lipsea! Institutul Elie Wiesel cere dez-onorarea post-mortem a lui Valeriu Gafencu. Motivul: a făcut parte din „Frăţiile de cruce”. Prin analogie, în această conjunctură ce facem cu pionierii şi U.T.C.-iştii noştri, îi impuşcăm?[1] Îl mai asasinăm încă o dată pe Mareşalul Antonescu? De ce nu, şi pe cei căzuţi la Cotul Donului şi întreaga Armată Română din Al Doilea Război Mondial?! Ajunge cu abuzurile girate de acest „institut” Bau-Bau!
Noi, românii, nu avem voie să ne amintim de Fântâna Albă, de masacrul N.K.V.D.-ist din mlaştinile de la Bălţi, de crimele horthyştilor de la Ip, Trăsnea, Albiţa… Noi trebuie să fim toleranţi. Noi trebuie să uităm. „Ei„ NU! Oare liderii de la Tel Aviv nu cugetă? De ce nu le ordonă nătărăilor de la I.N.S.H.R.-E.W. să nu mai înjosească şi să irite Poporul Român? După astfel de manifestări nu ar trebui să se mai mire că Românii le vor fi ostili. Ura atrage ură!
Citiţi, vă rog, la finalul editorialului câteva păreri româneşti despre ceea ce se întâmplă – sub privirile îngăduitoare şi cu aprobarea tacită a Preşedintelui şi Guvernului Ţării – în România anului 2013… de-ar fi numai astea.
„Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu informează opinia publică românescă că I.N.S.H.R.-E.W. a cerut Primăriei Târgu Ocna retragerea calităţii de cetăţean de onoare post-mortem, pentru Valeriu Gafencu, supranumit de către evreul Nicolae Steinhardt « Sfântul Închisorilor », cel care l-a salvat de la moarte, prin jertfa sa, pe deţinutul evreu Richard Wurmbrand şi care s-a săvârşit din viaţă martiric chiar în temniţa de la Târgu Ocna. Explicaţia cererii Institutului Elie Wiesel – desprinsă parcă din jurnalistica lui Georges Orwell – şi semnată de un oarecare neica-nimeni, Alexandru Florian, este complet nejustificată. Institutul numit solicită, cu tupeu inacceptabil, dez-onorarea lui Valeriu Gafencu pe motivul ca ar fi iniţiat o grevă a elevilor din Iaşi la începutul anului 1941, faptă pentru care a şi fost condamnat şi amendat de… « dictatura antonesciană », motiv socotit de Institutul care, altfel, condamnă cu obsinaţie regimul Antonescu, drept una dintre „dovezile » pentru care Valeriu Gafencu trebuie re-condamnat post-mortem. Deci principala « crimă » de care este acuzat este o grevă a elevilor. O a doua „dovadă » prezentată de Institutului în cauză este că Valeriu Gafencu a mai fost condamnat încă o dată, în decembrie 1941, de către un Tribunal Militar al aceleaşi dictaturi militare a regimului Antonescu, regim numit în Rapoartele Institutului drept « regim fascist ». […] Valeriu Gafencu a făcut parte din «Fraţiile de cruce», organizaţia de tineret a Mişcării Legionare. Dând curs logicii Institutului, ar trebui atunci să fie condamnaţi toţi foştii pionieri din România, ca să nu mai vorbim de U.T.C.-işti, pentru că au făcut parte din organizaţiile de tineret ale epocii?
Intervenţia I.N.S.H.R.-E.W. se înscrie în urmările «neinspiratului» precedent creat de actualul preşedinte al României prin dez-martirizarea victimelor din Grupul Trosca, ucişi sălbatic şi decapitaţi de agenţii K.G.B.-G.R.U. – la comanda ex-generalului Militaru -, în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Suita este completată de o gafă inpardonabilă, apărută sub semnatura Elenei Udrea, prin care numele martirului creştin Nichifor Crainic, era socotit de nepomenit şi chiar de eliminat, asemenea perioadei regimului comunist postbelic, instaurat de U.R.S.S..[ ]” Nici preşedintele, nici persoana menţionată, nici Institutul Elie Wiesel nu explică cam cum ar trebui să procedăm cu marii gânditori ai acestei lumi, legionari sau simpatizanţi ai Mişcării Legionare, precum: Mircea Eliade, Constantin Noica, Nae Ionescu, Sextil Puşcariu, Petre Tuţea, Emil Cioran, Lucian Blaga, Radu Gyr, Aron Cotruş, Vasile Voiculescu, Traian Trifan, Ioan Ianolide, Mircea Vulcănescu… Le deshumăm osemintele, le ardem şi aruncăm cenuşa-n vânt?
Nu cu mult timp în urmă, un alt institut dubios solicita condamnarea duhovnicului nonagenar Părintele Justin Pârvu de la Petru Vodă pentru că în propria-i chilie i s-a cântat de ziua lui un cântec legionar. Ana Pauker şi-a lăsat amprenta asupra urmaşilor bolşevicilor care au invadat România odată cu ea, iar azi îşi permit să ne spună ce să facem şi mai ales ce să nu facem în ţara noastră.
Apelul societăţii civile creştine şi nota incriminatorie a I.N.S.H.R.-E.W.
Miercuri 30.01.2013, Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu a transmis Primăriei oraşului Târgu Ocna un Memoriu semnat de mai multe organizaţii nonguvernamentale şi reprezentanţi ai culturii româneşti, prin care sunt respinse argumentele pe baza cărora, în mod abuziv, Institutul pentru Studiul Holocaustului în România „Ellie Wiesel” (I.N.S.H.R.-E.W.) face presiuni asupra autorităţilor locale de pe malul Trotuşului, pentru retragerea titlului de cetăţean de onoare post-mortem, acordat în 2009 de Consiliul local fostului deţinut politic Valeriu Gafencu. Într-o adresă din 8.11.2012, I.N.S.H.R.-E.W. punea în vedere primăriei Târgu Ocna faptul că Valeriu Gafencu ar fi fost condamnat în 1941 pentru „activitate într-o organizaţie fascistă”, fapt apreciat de conducerea acestui institut ca fiind un act incompatibil cu normele democratice şi etice, cerând consiliului local să retragă calitatea de cetăţean de onoare al oraşului Târgu Ocna acestui sfânt al închisorilor comuniste.
Menţionăm că, în primăvara anului trecut, printr-o hotărâre a Guvernului Ponta, I.N.S.H.R.-E.W. a fost trecut din subordinea Ministerului Culturii direct în subordinea Guvernului, toate documentele oficiale ale acestui institut purtând acum antet guvernamental. De asemenea, în vara lui 2012, o altă hotărâre de guvern a conferit I.N.S.H.R.-E.W. atribuţia legală de a propune parlamentului legi sau modificări ale legislaţiei existente.
Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti prin scriitorul Marcel Petrişor, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din Bucureşti prin Valentin Cantor, Fundaţia Memorialul Durerii prin d-na Lucia Hossu Longin, actorul Dan Puric, Fundaţia Sfinţii Închisorilor prin dl Ioan Şuţă, Asociaţia ROST a dlui Claudiu Târziu, Fundaţia Arsenie Boca şi Fundaţia Sfinţii martiri Brâncoveni prin Marcel Bouroş s-au alăturat Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, iniţiatoarea acestui demers.
Textul memoriului Fundaţiei „Ion Gavrilă Ogoranu” (fragment)
„Către: Primăria Târgu Ocna
În atenția: Domnului Primar Ștefan Șilochi
Domnule primar,
Am luat cunoștință cu surprindere și indignare de conținutul adresei Nr. 600/ 8.11.2012, transmisă de Institutul Național pentru Studiul Holocaustului în România „Ellie Wiesel”, prin care vi se solicită în mod abuziv şi neîntemeiat retragerea titlului de cetățean de onoare, acordat de catre Consiliul Local Târgu Ocna fostului deținut politic Valeriu Gafencu, care este considerat de mulți dintre cei care au studiat fenomenul carceral din perioadele de regim totalitar din România ca un martir și un sfânt al inchisorilor. Vă supunem atenției punctul nostru de vedere, de care dorim să se țină cont în ședința Consiliului Local în care se va supune discuției solicitarea de reexaminare a calității de cetățean de onoare al orașului Târgu Ocna a fostului deținut politic Valeriu Gafencu. […] Considerăm că decizia Consiliului Local din Târgul Ocna Nr. 17 din 10.02.2009 prin care fostului deținut politic Valeriu Gafencu i s-a acordat postmortem titlul de cetățean de onoare al orașului, este una mai mult decât întemeiată și vă rugăm să nu dați curs reconsiderării ei așa cum cere în mod abuziv I.N.S.H.R.-E.W., folosindu-se de false prezumții și argumente. […]
Asigurându-vă de întregul nostru sprijin moral,
Semnăm: Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu, Preşedinte – Coriolan Baciu;
Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti, Preşedinte – Marcel Petrişor, scriitor; Asociaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Bucureşti, Valentin Cantor; Dan Puric, actor; Răzvan Codrescu, publicist; Fundaţia Sfinţii Închisorilor, Ioan Şuţă; Asociaţia Rost, Preşedinte Claudiu Târziu; Fundaţia Arsenie Boca, Irina Popescu; Fundaţia Sfinţii Martiri Brâncoveni, Marcel Bouroş; Laurean Ţoţa, antreprenor, Bucureşti; Asociaţia Ortodoxia Tinerilor.”
Românul Valeriu Gafencu l-a salvat pe evreul Richard Wurmbrand. Acum evreii de la I.N.S.H.R.-E.W. vor să-l dez-onoreze pe român. Asta da, recunoştinţă!
Valeriu Gafencu (n. 24 ianuarie 1921 în localitatea Sîngerei, județul Bălți, în Basarabia – d. 18 februarie 1952 la închisoarea Târgu Ocna) este unul din tinerii care au murit în închisorile regimului comunist din România, numit de Nicolae Steinhardt Sfântul închisorilor. A fost fiul lui Vasile Gafencu. A urmat școala primară la Sângerei, iar cursurile secundare la Liceul „Ion Creangă” din Bălți, între anii 1932-1940. Absolvind liceul în vara anului 1940, la doar câteva zile după bacalaureat, a intervenit uraganul ocupației sovietice. Valeriu a reușit cu greu să treacă Prutul, a ajuns la Iași, lăsându-și părinții și surorile sub ocupație, despărțindu-se, nu știa că definitiv, de tatăl său care, în toamnă, a fost ridicat și dus în Siberia, unde și-a sfârșit viața nu se știe când.
În anul 1941 era student în anul al II-lea la Facultatea de Drept și Filosofie din Iași și totodată conducător al unui grup al „Frățiilor de Cruce”. În urma scoaterii în afara legii a Frățiilor de Cruce, a fost arestat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică. Profesorul de drept civil Constantin Angelescu l-a apărat la proces, declarând că acesta este „unul dintre cei mai buni studenți pe care i-am avut de-a lungul întregii mele cariere didactice”.
Astfel, și-a săvârșit sentința la închisorile de la Aiud (1941-1949), Pitești (noiembrie-decembrie 1949) și Târgu Ocna (1949-1952), unde a fost un adevărat trăitor al ortodoxiei, regimul dur al detenției, torturile și bolile contactate aici întărindu-l duhovnicește. A compus aici poezii, care se cântau în celule, iar acum se cântă în biserică. În 1949 este dus la sanatoriul-închisoare de la Târgu Ocna într-o stare foarte gravă: TBC pulmonar, osos, ganglionar, reumatism, lipsă de hrană.
La începutul lui februarie 1952 le-a cerut colegilor de suferință să-i procure o lumânare, o cruciuliță și o cămașă albă pe care să i le pregătească pentru călătoria cea mare. Cu o zi înainte de moarte, i-a spus lui Ioan Ianolide: „Mâine voi muri. Vreau să-mi iau rămas bun de la cei mai apropiați prieteni. Fă tu așa fel încât să vină pe rând la mine, în liniște.” A doua zi, pe 18 februarie, în jurul orelor 14:00-15:00, Valeriu Gafencu rostește ultimele sale cuvinte: „Doamne, dă-mi robia care eliberează sufletul și ia-mi libertatea care-mi robește sufletul”, după care a decedat.
Făcea parte dintr-un grup ce împărtășea aceeași orientare spirituală, alături de studentul în drept Ioan Ianolide, Anghel Papacioc, cel care avea sa devină ieromonahul Arsenie Papacioc, doctorul Traian Trifan, avocatul Traian Marian, Marin Naidim, Aurel Dragodan, Constantin Totea și mulți alții. Unul dintre bolnavii ce-l iubeau și-l admirau, Victor Leonida Stratan, obținuse printr-o intervenție specială, de la familie, un pachet cu streptomicină. Cu o jertfire de sine specifică marilor trăitori ai ortodoxiei, Valeriu le-a primit și a doua zi l-a înștiințat pe Stratan că a hotărât să le cedeze pastorului Richard Wurmbrand, spunând că și acesta se afla într-o stare gravă. Medicamentele au fost folosite de Wurmbrand, a cărui viață a fost astfel salvată.[2]
Reacţii la obrăznicia I.N.S.H.R.-E.W.
„Tentativa tovarăşilor de la aşa-numitul Institut « Elie Wiesel » este atinsă de nulitate din toate punctele de vedere şi reprezintă o culme a absurdităţii şi obrăzniciei. Aceşti tovarăşi NU reprezintă pe nimeni, iar, pentru ceea ce urmăresc acum, vinovat se face numai Guvernul Ponta, care, trecându-i sub protecţie în 2012, i-a băgat practic la putere. Cum pentru ce? Pentru ca, de acum înainte, să realizeze oficial nu numai falsificarea abjectă a Istoriei Românilor (precum predecesorul lor, Roller – n.r.) ci şi să pună în practică ceea ce nici N.K.V.D./K.G.B. şi slugile odioase ale Kremlinului n-au reuşit după 1944, şi anume să impună … alungarea sfinţilor din calendar! Este uluitor: unde se mai întâmplă aşa ceva în lume? Nu în Etiopia sau în Trinidad, ci în România. Unde, în plină domnie a Haosului, totul a devenit posibil. Este o dovadă elocventă a faptului că România se află sub ocupaţia urmaşilor acelora care au programat şi înfăptuit metodic împotriva Poporului Român blestematul Holocaust Roşu, crima crimelor din ultimul mileniu! Tovarăşilor le lipseşte bunul simţ elementar, impunându-se, tocmai de aceea, să li se aplice imediat şi exemplar Ordonanţa 31/2002! Doar vorbim de Holocaust, care nu a avut culori, aşa cum pledează Wiesel şi ai săi şi iau în seamă numai ce şi cum le place, numai ceea ce le aduce profit. Tovarăşii trebuie să priceapă, imediat şi necondiţionat, că Valeriu Gafencu a fost şi rămâne un sfânt al nostru, după cum Radu Gyr, al cărui îndemn redevine – se vede – actual: « Ridică-te Gheorghe! Ridică-te Ioane! »” (Prof. univ. dr. Gh. Buzatu)
Aveţi demnitate! Nu vă faceţi slugile nimănui!
„Institutul Ellie Wiesel acum subordonat Guvernului Romaniei, reprezintă interesele statului Israel în România şi interesele comunităţii evreieşti. Aceasta activitate a lor precum şi altele nu au decât un singur scop – punerea noastră pe lista celor care sunt antisemiţi, care au săvârsit atrocităţi împotriva etniei lor, şi urmăresc să ne oblige la plata de daune, despăgubiri. Aveţi demnitate şi nu vă faceţi slugile nimănui. Valeriu Gafencu a fost fratele nostru, iar d-nii de la Institutul Wiesel ne sunt străini din toate punctele de vedere. Nu daţi curs acestei acţiuni duşmănoase promovată de aceştia împotriva istoriei noastre şi a valorilor acestui popor!” (Dinescu Ovidiu Cristian)
Ne scuipă veneticii în România!
„Tropăie impostorii prin România! Urlă hienele prin România! Ne scuipă veneticii, în România! Ne ascundem, nevrednici de noi, în România! Ca și cum nu ar fi a noastră! Dacă evreul Wiesel face așa ceva în casa noastră, nu el este de vină! Toată această nenorocită de clasă, așa-zisă conducătoare, provenită din slugi naturale alogene, ne-au pus la stâlpul infamiei pentru a crea o culpă falsă în numele căreia să fim desţăraţi! Adică, rămași fără de țară! Căci ce este Țara, alături de pământul de sub tălpi dacă nu memoria sacrificiului celor dedinainte și moștenirea imaterială a demnității de neam! Este DESTUL!” (General « r ») dr. Mircea Chelaru
Institutul pentru Studiul Holocaustului în România „Ellie Wiesel”- un institut, împănat cu impostori.
„Institului antinaţional pentru studierea holocash-ului este format din escroci, întrucît nu a existat nici un holocaust. Propaganda proholocaustică este « cea mai mare minciună a secolului al XX-lea », cum a denumit-o Arthur Butz. Acest aşa-zis institut trebuie desfiinţat, iar membrii acestuia expulzaţi pentru atentat la siguranţa naţională, întrucît este condus de şi poartă numele celui mai mare escroc internaţional, impostorul Elie Wiesel. Pentru detalii, citiţi aici:[3] Guvernul Ponta şi-a făcut, deja, o mare vină pentru protejarea acestui pretins institut. De exemplu, Alexandru Florian, cel care semnează ridicola şi absurda cerere este alt impostor, şi anume este fiul jidanului cominternist Radu Florian, propagandist al comunismului. Acum, acest escroc, la fel ca progenitura lui Tismineţki-Tismăneanu, a năpîrlit în « democrat » şi ne dă lecţii de morală. Indivizii ăştia trebuie eliminaţi din societate! (Vasile Zărnescu)
Un sfânt din calendar contestat de un institut panglicar
Redactia Ziariştii Online[4] îşi exprima solidaritatea totală cu iniţiatorii Apelului către Primăria Targu Ocna şi solicită autorităţilor româneşti responsabile să apere memoria unui martir anticomunist al Ortodoxiei, hăituit post-mortem de persoane puse sub umbrela imposturii şi relei-credinţe. Nu în ultimul rând, amintim intenţia anunţată de o Biserică ortodoxă de a-l canoniza pe Valeriu Gafencu, «Sfântul Inchisorilor». Asta chiar ar fi culmea: un sfânt din calendar contestat de un institut panglicar! “
În vreme ce în România domneşte sfidarea dictarurii alogene, Vasile Gafencu – Sfântul Închisorilor – este propus pentru canonizare în Basarabaia.[5]
