Eugen Emeric Chvala: Mă-nclin în faţa Ta, Doamne!
Ma-nclin in fata ta
Bunule Dumnezeu !
Ma-nclin in fata ta
Suflet !
Ma-nclin in fata ta
Condei !
Ma-nclin in fata ta
Cuvant !
Acum e vremea retrairilor, vremea asezarii spre contemplare si reverie, vremea darii de seama a tot ce a fost si a ce va fi, vremea de reculegere si de multumire, vremea dezbracarii de efuziune si a imbracarii in mantia realului, acum e vremea cand cuvintul incepe sa se contureze pentru a se aseza cuminte si citet in memoria acestui timp .
Am daruit primele mele volume pe care am scrijelat cu emotii si lacrimi primele mele autografe in calitate de poet “cu patalama”, cum imi spunea sotia mea Liliana.
O calitate pe care nu mi-am acordat-o eu niciodata ci pe care am primit-o in dar .
Un dar de suflet in primul rand. Un dar pe care, asa cum am spus-o in nenumarate ori, nici macar nu l-am visat vreodata.
Gestul de a mi se aduna versurile si gandurile semanate in lume in ani.. si de a le aseza in straie de sarbatoare, este …complesitor si inaltator in acelasi timp.
Am parcurs zile de zbucium si extaz. Doar cine a trecut prin ce am trecut eu poate sti ce framantari a simtit sufletul meu si ce gust au avut lacrimile ce nu s-au sfiit sa imi ude obrajii in aceste zile.
Am fost atat de stangaci in toate … am zburat si plutit pe cei mai inalti nori ai fericirii.. am simtit zborul !
Totul s-a derulat de parca asistam la un film.. acesta coproductie inobilata de corifeii editurii Musatinia din Roman – D-na psiholog Director al editurii Emilia Tutuianu Dospinescu si D-nul Ing. Dorian Dospinescu a dat viata unui vis si a creat premizele renasterii de sine si a plamadirii altor vise.
Nu vreau sa par un ciudat prin ceea ce scriu acum.Ceea ce scriu acum a fost inceput din clipa in care am aflat de “complot”.. de atunci am tot scris , am sters, am scris din nou si … tot asa pana acum .Si asta pentru ca fiecare clipa ce trece naste noi sentimente ce se cer incastrate in cuvant.
Sper sa fiu demn, apt si in putere sa duc la bun sfarsit acest drum ce mi-a fost incredintat si pe care mi-l asum.
Ma infrupt din rodul trudei si daruirii celor pe care i-am asezat in randul sufletelor pe care ii amintesc in ruga mea catre El ! Parcurg fila cu fila savurand fiecare cuvant, virgula, semn, … .
Imi ung sufletul cu nectarul feliutelor de suflet pe care le stiu aici asezate de d-na si d-nul Dospinescu, de bunul prieten Sandu Catinean, de pictorul Iosif Haidu, de buna prietena Mariana Gurza si nu in ultimul rand de fetele mele dragi Alexandra si Loredana si de mult iubita mea sotie Liliana.
Si pentru ca nu ii uit niciodata, si pentru ca ei sunt in camaruta sufletului meu, nu pierd aceasta ocazie sa ii amintesc pe toti cei care incepand cu multi ani in urma mi-au asezat pasii pe cararea pe care azi pasesc cu voia Bunului Dumnezeu. Incepand cu parintii mei care, desi oameni simplii si fara ” ‘nalte scoli “, mi-au daruit o simpla dar temeinica educatie “cei sapte ani de-acasa”,invatatoarea mea Elena Cheles care imi spunea cand era suparata pe mine”branza buna-n burduf de caine” dar care ma strangea imediat la pieptul ei aratandu-mi intelegerea ei si dragostea de adevarat dascal de suflete,de profesorul meu de “limba si literatura romana” din liceu Ilie Vararu – cel care m-a incurajat prima data sa scriu si caruia ii datorez prima poezie ce a ajuns publica “Omul” – aveam doar 16 ani, prietenilor mei vechi si buni care … ( stiu ei.. ) Marinella si Vasile Tudose,omului de inalta tinuta morala – poetei Cezarina Victoria Adamescu, bunului prieten parintele Pr. Radu Botis, colegilor din echipa Radio Sufletel, ascultatorilor, prietenilor ( Cory Roth,Mariana Cinas,Ciprian Danila …. ) si lista ar putea continua.
M-a binecuvantat Bunul Dumnezeu cu multi si buni prieteni ! Sunt, din acest punct de vedere, un om foarte bogat !
Nu as fi putut niciodata fi ceea ce sunt fara dragostea si ajutorul Bunului Dumnezeu, a mamei mele, a sotiei mele si a tuturor celor enumerati mai sus si multi altii care chiar daca nu incap aici, incap in lacrima recunostintei si respectului meu !
Si emotiile ma incearca iar, ma cotropesc si ma inunda si ma determina sa ma intreb iar… merit eu ?
Intind bratele larg si va cuprind pe toti !!!
Doamne ajuta !
Eugen Emeric Chvala
