Corina Diamanta Lupu: Sărbătorile de iarnă în Ţările de Jos
„Colindă, colindă” printre lalele şi mori de vânt.
În calendarul creştin, ziua de 25 decembrie, marcând Naşterea Domnului, a fost şi rămâne dintotdeauna, la loc de cinste. De aceea, indiferent unde s-ar afla, uniţi de magia acestei sărbători, oamenii uită de grijile zilnice, de neîmpliniri, de dezamăgiri şi celebrează cu bucurie,în suflet, Crăciunul. Cu toate că spiritul Crăciunului este acelaşi pretutindeni, tradiţiile şi obiceiurile ce ţin de acest eveniment diferă de la ţară la ţară, de la o zonă la alta.
În Ţările de Jos, de exemplu, sărbătorile de iarnă iau startul cu câteva săptămâni înainte de Ajun. Locuitorii din Ţara Morilor de vânt intră în atmosfera tipică acestei perioade, marcată de slujbe religioase şi festivități locale, începând cu ultima sâmbătă din luna noiembrie. Acum încep pregătirile pentru 6 decembrie, ziua de Sfântul Nicolae, Sinterklaas, iar atmosfera festivă ţine până de Bobotează, Driekoningen, pe 6 ianuarie. În tot acest timp, olandezii au parte de momente speciale, mai ales că în Țările de Jos, sărbătorile de iarnă înseamnă în primul rând, ambianţă.
Sfântul Nicolae vine de la Madrid
Sărbătorile de iarnă sunt deschise în Olanda în noaptea de 5 decembrie, în ajun de Sfântul Nicolae. În această noapte, copiii îşi lasă la uşă saboții sau pantofii, pentru ca Sfântul, care călătoreşte dintr-un oraş în altul împreună cu slujitorul său, Petru cel Negru, Zwarte Piet, să îi umple cu daruri. Despre ultimul, cei mici cred că ține o evidență a tuturor lucrurilor pe care ei le-au făcut de-a lungul anului. Potrivit cu ceea ce acesta a notat în dreptul lui, fiecare copil ştie că dacă a fost cuminte şi ascultător, va primi cadouri de la Sinterklaas, iar dacă boacănele au fost mai multe decât lucrurile bune, Zwarte Piet îi va aduce o nuieluşă.
Tradiția olandeză spune că Sfântul Nicolae locuiește la Madrid, în Spania și în fiecare an el alege un alt port pentru a ajunge în Ţările de Jos. Atunci când Sinterklaas și Petru cel Negru sosesc cu barca la țărm, clopotele bisericilor încep să bată. Sinterklaas conduce apoi o procesiune prin oraş, călare pe un cal alb. Dacă Sfântul Nicolae și Petru cel Negru vizitează Amsterdamul, ei se întâlnesc cu Regina la Palat. După festivități, se spune că atât unul cât şi celălalt se întorc în Spania, iar oamenii continuă pregătirile pentru sărbătorile de Crăciun.
Crăciun fericit, Vrolijk Kerstfeest, în Ţările de Jos
Sosirea Crăciunului este întâmpinată aşa cum se cuvine şi în Ţările de Jos. La loc de cinste, în piața principală din fiecare oraş se găseşte bradul decorat cu lumini strălucitoare, feerice. De aici, din piaţa principală, pornesc spre fermecătoarele străzi vechi ale urbei, ghirlande de lumini în formă de clopote și stele. Magazinele sunt frumos decorate în roşu, alb, verde, argintiu şi auriu şi pretutindeni se aud colinde de Crăciun. Oraşele sunt împânzite cu tarabe de modă veche, la care se vând tradiţionalele gogoşi de sezon, Oliebollen şi Andappelflappen, iar de la comercianţii de flori se pot cumpăra coroniţe de brad, conuri de pin decorate şi ramuri de vâsc, dar şi poinsettia roșii și albe, numite şi “steaua Crăciunului”.
Tradiţii culinare de Crăciun în Ţările de Jos
În noaptea de Ajun, olandezii împodobesc pomul de Crăciun, în ale cărui ramuri prind Kerstkransjes (prăjiturele de Crăciun în formă de coroniţă), bile de sticlă, nuci aurite, panglici, conuri de pin, clopote strălucitoare și lumânări roșii și albe. Tot acum, aceştia participă la o slujbă religioasă târzie, după care familia se reuneşte pentru un mic dejun tradiţional opulent, la o oră extrem de matinală. Cu această ocazie, se pun pe masă chifle fantezie, iepure, gâscă, curcan, Gourmetten, somon afumat, diverse pateuri de carne. Gourmetten, cel mai tipic stil de a mânca de Crăciun din Ţările de Jos, include tartine de mici dimensiuni, cam cât o înghiţitură, din carne şi legume, preparate pe loc de fiecare mesean după gustul său, la un grătar special.
Printre preferinţele gastronomice de Crăciun ale locuitorilor Ţării Lalelelor se numără de asemenea, carnea de porc prăjită, precum şi celebra Kerststol – franzelă dulce, împănată cu fructe uscate, iar dintre dulciuri, sunt populare turta dulce și prăjiturile cu ghimbir, toate cu marțipan, Speculaas (prăjiturele cu mirodenii), Kerstkrans (patiserie decorată cu fructe glasate și umplută cu pastă de migdale dulci), Pannekoeken (clătite) ori fusecurile aromate şi crocante. O băutură obişnuită de Crăciun în această zonă este faimosul Advocaat, un lichior bogat şi cremos, pregătit din ouă, zahăr şi coniac.
De la Crăciun până la Bobotează
Cu mâncare, băutură şi voie-bună, timpul trece repede, aducând cu el zorii zilei de 25 decembrie. Ocazii de relaxare, prima şi a doua zi de Crăciun – Eerste Kerstdag şi Kerstdag Tweede – sunt sărbători publice. Dacă pe 25 decembrie se cântă colinde, se interpretează scenete şi se spun poveşti populare despre naşterea lui Hristos, ziua următoare este pusă deoparte pentru destindere şi agreement. Petrecerile, teatrul, concertele, cina în oraş cu prietenii sunt doar câteva dintre principalele distracţii ale olandezilor, pe 26 decembrie. Acest obicei se practică în marile oraşe ca Rotterdam, Haga, Amsterdam și Eindhoven, însă în sudul țării, a devenit o datină ca oamenii să participe în a doua zi de Crăciun la ceremonii religioase. Bisericile sunt acum pline de viață, şi bucuria naşterii Mântuitorului este împărtăşită de mic şi mare.
De altfel, cei mici, care au două săptămâni de vacanţă în această perioadă, cred că în noaptea de Ajun, Moş Crăciun pleacă din Laponia în Finlanda pentru a aduce şi mai multe daruri. Tot ei merg în ziua de Bobotează cu colindul, costumaţi asemenea celor trei magi şi purtând în mâini felinare. Colindul lor este răsplătit, conform datinei, cu prăjituri și dulciuri.
“Deschide uşa, creştine!”
Cu brazi, cu lumini, cu zăpadă, Crăciunul vine! În Ţările de Jos sau oriunde în altă parte a lumii, această sărbătoare aduce cu sine momente unice, la care ne vom întoarce în amintire, peste an. Că ne aflăm în ţara în care ne-am născut sau la mii şi mii de kilometri depărtare, să trăim şi de această dată experienţa Crăciunului cu bucurie, cu veselie, cu gânduri frumoase. Să fim primitori de oaspeţi, să dăruim şi să primim din suflet! Şi să nu uităm că familia şi prietenii sunt cel mai frumos ce ne-a fost oferit de Crăciun! Să preţuim acest lucru, să fim aproape de cei dragi, să ne deschidem inima pentru colinde şi urări! Crăciun şi An Nou fericit!
Corina Diamanta Lupu
Bucureşti,
17 decembrie 2012
