Cuvânt și iubire

Preşedintele ARA, Prof. Univ. Dr.  Ion Paraschivoiu

***

ACADEMIA  ROMÂNO-AMERICANĂ, ÎN SPAŢIUL ŞTIINŢIFIC  INTERENAŢIONAL

                           Interviu cu  Prof.Univ.Dr .Ing.Ion Paraschivoiu

      Una dintre instituțiile  cu   întindere   internaţională  dar cu  relaţionare românească, este şi ARA,  Academia Româno-Americană, cu o vechime  pe care o putem numi deja istorie, 35 de  ani   de activitate desfășurată  pe  două continente. În această perioadă, ARA şi-a propus  o reînnoire a  proiectelor dar şi  cooptarea de nume noi, în special tineri de valoare.  ARA a pornit   iniţial doar cu specialiști de înaltă clasă , universitari din domeniul politehnic  ajungând acum să aibă şi o secţie de artă.
Acest proces de reînnoire, de extindere  merită  consemnat   făcând   mai cunoscut  astfel   profilul   acestei  instituții  academice internaționale.
In aceasta idee, l-am contactat pe  Preşedintele ARA, prof. univ. dr  Ion Paraschivoiu  din Montreal, Canada.

      Pe   distinsul şi  dinamicul domn Profesor dr. inginer Ion Paraschivoiu, l-am  întâlnit  prima oară la Congresul ARA, organizat de  Universitatea  Politehnica Timişoara, în iulie, 2011, prin  implicarea prof. univ. dr. Ing. Ioana Ionel.
Domnul Preşedinte ARA este totodată Şeful Catedrei de Aviaţie de la Politehnica din Montreal, Canada, Profesor de Aerodinamica şi turbine eoliene şi conducător de doctorat, Preşedintele Companiei de Consulting în Aeronautică şi Turbine de vânt- Eoliene, IOPARA Inc., cu o sucursală în România IOPARA SRL, Partener cu Compania ENGGA din Guangzhou (Canton)  China prima companie de generatoare electrice din China şi a treia în lume.   Preşedinte al  „American Romanian Academy of Arts and Sciences (ARA)”, din 1998. Autor de 6 cărţi tehnice, peste 200 de articole de Jurnale şi conferinţe tehnice , o carte de poezii  în limba Româna Dor de ţară.

Profesor invitat (în ultimii 8 ani) : Japonia (1 an), Italia si Republica Moldova (6 luni), Wind Chinese Association- Beigins, China, South China University, Ghuangzhou (Canton) China, Hong Kong, Delt Univesity, Delft Olanda, Academia Navală, Brest Franţa, etc.

 Veronica Balaj :  Distinse  domnule Prof. Univ. Dr. Ion Paraschivoiu şi distinse  domnule Prof. Univ. Dr. Marius Enăchescu în calitatea  dumneavoastră de  Preşedinte  şi respectiv  Vicepreşedinte al  ARA, Academia Româno-Americană, vă propun  o discuţie  despre această instituţie academică, referențială. Fireşte, publicul interesat şi de acest segment al  vieţii academice,  ştiinţifice  ar  dori să afle   mai întâi   cum a pornit   la drum  ARA,   care acum are  deja  iată , o istorie   pe care şi-a creat-o  prin   forţe proprii  cu membri  din  mai multe ţări şi  cel puţin două  continente ?

  Prof. Univ. Dr. Ion Paraschivoiu : ARA a fost fondată în 1975 la Berkeley  în California, unde a fost înregistrată ca instituţie non-profit, la iniţiativa unui grup de intelectuali români, rezidenţi în SUA, printre care şi primul Preşedinte ARA Monsegnorul Octavian Bârlea. ARA a fost înfiinţată ca o Instituţie Academică pentru răspândirea contribuţiilor şi realizărilor româneşti, să combine tradițiile intelectuale româneşti cu cele din Occident, să extindă comunicaţia între românii din Diaspora şi cei din ţara mamă, România, să stabilească legături cu Instituţiile Academice din România. ARA este o Instituţie Academică organizată să activeze exclusiv în  3   scopuri : ştiinţific, literar şi educaţional. 

    ARA nu ia parte la nici o activitate politică sau de propagandă şi nici un membru ARA nu poate reprezenta Academia în scopuri politice, în schimb membrii săi pot participa la activităţi politice sau campanii electorale în numele lor ca persoane nu ca membri ARA.

ARA funcţionează pe baza unui statut , votat cu majoritatea membrilor (doua treimi din membrii titulari). De la început s-a prevăzut organizarea de Congrese Anuale în diferite ţări din lume, cu sesiuni plenare şi comunicări pe secţii din toate domeniile de ştiinţe şi arte cât şi activităţi sociale. În cadrul fiecărui Congres are loc şi Adunarea Generala ARA unde preşedintele prezintă raportul activităţilor pe anul ce a trecut, trezorierul prezintă raportul financiar apoi se discută probleme pentru îmbunătăţirea activităţilor ARA.

    Adunarea Generala ARA este forul suprem al Academiei şi hotărârile care se iau sunt bazate pe un vot majoritar (50% +1) deci un quorum alcătuit din membrii titulari prezenţi în persoană şi cei care au dat delegaţii semnate pentru a fi reprezentanţi. De asemenea, în cadrul banchetului Congresului ARA, se atribuie în mod festiv Diplome ARA acelor membri care s-au remarcat prin activităţile lor în cadrul ARA sau Premiul de carte pentru publicaţii valoroase.

   Veronica Balaj : Aţi avut de la bun început înţeleg, o   întindere  internaţională. Din proiect  a fost prevăzut aşa ceva.  Aţi reuşit să   reuniţi  personalităţi  de   diferite naţionalităţi. Pentru asta, a trebuit  o organizare   minuţioasă, stabilite  proiecte.. Cum s-a procedat?

Criteriile de primire a membrilor  au  fost şi ele  minuţios  gândite  din moment ce  aţi reuşit să aveţi   o imagine  din ce în ce mai  respectabilă … Cum poate fi realizată coeziunea  ?

 Prof.Univ.Dr. Ion Paraschivoiu : În ARA avem mai multe categorii de membri: Membri ARA titulari (ARA Full members), Membri Corespondenţi ARA (ARA Corresponding  members). Pentru aceste două categorii criteriile de eligibilitate sunt  următoarele: persoanele care pot candida sunt profesori, cercetători, artişti, muzicieni care posedă un doctorat , de la o universitate recunoscută (excepţie artişti, muzicieni care sunt de mare valoare dar nu au un program de doctorat) interesate în propagarea valorilor culturale şi ştiinţifice ale românilor din ţară şi din afara României.

Aceste criterii sunt aceleaşi pentru Membrii ARA titulari  cât şi pentru Membrii Corespondenţi ARA,  „titulari“ sunt cei stabiliţi în Occident iar „corespondenţi “sunt cei din România, Moldova şi Ucraina.

 Candidaţii  recomandaţi de către un membru ARA, trimit o cerere tip (de pe ARA Web Site) acompaniată de un Curriculum Vitae şi lista de publicaţii, se trimit acestea la membrii titulari (singurii care au drept de vot)   şi dacă majoritatea votează  DA, persoana respectivă e acceptată ca membru în una din cele doua categorii de mai sus.

De când sunt eu Preşedinte ARA am introdus funcţia de Directori ARA în : România, Republica Moldova, Europa de Vest, Canada şi Statele Unite ale Americii care se ocupă direct de membrii din aceste ţări sau regiuni.

Veronica Balaj: Aţi avut de-a lungul timpului şi participări speciale, personalităţi  importante  care au   participat  la manifestările ARA?

Prof.Univ.Dr .Ion Paraschivoiu :  Membri de onoare care au participat de-a lungul anilor la Congresele ARA, sunt mai mulţi  dar  menţionez  pe scriitorii de mare renume internaţional: Eugen Ionesco şi Virgil Gheorghiu, Mircea Eliade, dar şi pe  Laureatul Premiului Nobel în biologie şi medicină, Prof. George Emil Palade.

În cei 37 ani de existenţă ARA a decernat 54 de titluri ca membrii de onoare.

 Veronica Balaj :  Munca de coordonare a  câtorva sute de membri  din  ţări diferite presupune  şi timp şi dăruire şi  perseverenţă dar şi priceperea de a  conlucra  în condiţii speciale de distanţă şi chiar de limbă.

Ca preşedinte   v-aţi  sacrificat  cred multe  zile   în  folosul  imaginii ARA.  Cum  s-ar  descrie o zi  de muncă  având această funcţie?  De câtă vreme  colaboraţi cu dl. vicepreşedinte, şi cum vă completaţi  în idei şi  punerea lor în aplicare ţinând cont că  unul  este din Montreal şi celălalt din  SUA, mai nou  din România.?

 Prof.Univ.Dr. Ion Paraschivoiu : După Statutul ARA Preşedintele trebuie să fie cetăţean american sau canadian ( Continentul North America). Eu am fost ales preşedinte la Congresul ARA ţinut în 1998 – University of Rochester, Rochester, NY, USA, August 6 – 9. La acest Congres participanţii au primit un mesaj de bun venit din partea Preşedintelui SUA, Bill Clinton datat 5 Aug 1998.

  Preşedintele ARA este reprezentantul de facto şi  de jure al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe cu împuternicirile şi restricţiile prevăzute în Statutul ARA (ARA Bylaws).

 Imaginaţi-vă următorul scenariu ; Preşedintele ARA Paraschivoiu pierde o zi din 14 zile (două săptămâni pentru ARA (pierde e în sensul că o consacra problemelor  ARA, şi asta de la începutul istoriei sale).

În 14 ani revine un AN DIN VIAŢĂ COSACRAT PENTRU ARA! CÂŢI MEMBRI ARA AU FACUT AŞA CEVA ? CÂŢI SUNT DISPUŞI SĂ O FACĂ?

Desigur, am fost ajutat   de catedra mea (au fost perioade când 12 persoane-dintre care 6 PhD lucrau pentru mine şi o parte din timp pentru ARA…)

În ultimul mandat am avut norocul să fiu mult ajutat de Vicepreşedintele ARA, Prof. Marius   Enăchescu   şi   de  secretarul General Prof. Ioan David .
Numai un Congres să-l organizez în altă ţară  presupune multe … nu e simplu şi nici uşor să obţii   SĂLI GRATUITE şi  să găseşti persoana care să se implice  acolo în locaţia respectivă, să ţină  legătura permanentă cu invitaţii…Până acum am avut  13  congrese  în diferite ţări iar eu am participat la 11 dintre acestea. De  remarcat   congresele din  Romania{6}, Italia{1}, USA{1}, Canada{1}, Belgia{1}, Republica Moldova {1},Germanai{1}. Am fost prezent la 11 congrese iar  la  restul am fost înlocuit de  vicepreşedintele  Prof.Marius Enăchescu, pe care l-am cunoscut la Congresele ARA  acum 10 ani.

Pe perioada 2005-2009 a fost ales ca trezorier ARA iar la Congresul de la Universitatea Alma Mater de la Sibiu în 2009 a fost ales ca Vicepreşedinte ARA.
E un profesionist de excepţie într-un domeniu foarte modern al ştiinţelor fizice, în nanotehnologie. Profesor titular la Universitatea Politehnica din Bucureşti, a lucrat ca cercetător senior la Laboratoarele Universităţii Berkeley din California şi conduce Centrul  de cercetări în Nanotehnologie din Bucureşti înfiinţat de el şi este conducător de doctorat.

Profesorul Enăchescu e cunoscut la scară mondială prin valoroase publicaţii ştiinţifice. Deţine primul premiu în fizică Premiul Mircea Sabău acordat de ARA la Congresul de la Timişoara în 2011. E un bun  colaborator  fără  aceasta nu se poate  realiza  ceva  rezistent  în timp şi e totodată un   prieten al meu, prietenie cimentată în cadrul răspunderii  pentru ARA şi prin întâlnirile  anuale  din  România, Moldova şi în alte ţări cu ocazia congreselor ARA.

Eu, în calitatea mea de Preşedinte ARA, mi-am făcut datoria şi am raportat la AG de la Bari activitatea mea şi a Comitetului Executiv.

Ca membri ARA, indiferent de funcţia ocupată în diverse comitete, avem obligaţia să respectăm Statutul ARA. Statutul ARA, cu schimbările făcute pe parcurs, a fost votat de membrii ARA şi devine legea de conduită a noastră , a tuturor.

 Veronica Balaj :  Dincolo de organizarea Congreselor, este atmosfera  sesiunilor de comunicări, este  colaborarea directă   între membri, fiecare ediţie fiind   desigur  diferită. Am  vrea sa  ne  punctaţi  câteva  aspecte ale acestor   tipuri de   schimb de idei. Aveţi şi o revistă.

 Prof.Univ.Dr .Ion Paraschivoiu : Fiecare Congres are o temă, stabilită dinainte cu Comitetul Local de organizare. Cum a fost la Bari, Italia anul acesta :  „Învăţământ fără frontiere.” La fiecare Congres Anual ARA se prezintă comunicări în 16 secţii cum s-au menţionat mai înainte. Pe lângă acestea se organizează şi mese rotunde de interes general, cu specialişti din domeniul temei alese.

 Da, avem şi o revista « ARA Journal » care tratează articole de specialitate şi de interes general.

 Am făcut la toate congresele volume: ARA Congress Proceedings cu ISBN, evaluatori din specialitate dar toate au fost cumpărate de participanţii la Congrese! Preşedintele nu şi-a trimis articole la publicat în volume, nu şi-a publicat cărţi prin ARA ci pe cont propriu (carte de poezii dăruită la Bari participanţilor).

“ARA Jurnal”, s-a editat în mai puţine exemplare   dar,  trebuie spus că, atâtea câte    s-au făcut,  au o ţinută respectabilă. Toate  volumele de lucrări la congrese cât şi “ARA Journal ” au fost editate  profesionist  şi poartă un număr ISBN ,  obţinut  în fiecare an de către Preşedintele ARA, de la Editura” Polytechnic Internaţional ” din Canada.

 Veronica Balaj : Proiecte în derulare… Colaborarea cu alte instituţii academice din lume.

 Prof.Univ.Dr.Ion Paraschivoiu : Academia Română, Academia R. Moldova, Politehnica Bucureşti, Politehnica Montreal, Univ. Politehnica Timişoara, Univ. Alma Mater Sibiu, Univ. “C. Brâncuşi ” Tg Jiu, etc…

 Veronica Balaj : Prin ce anume se  diferențiază  ARA de alte  instituţii similare, care  i-ar fi  nota  personală,  particulară  la care  nu aţi  renunţa?

 Prof.Univ.Dr .Ion Paraschivoiu : Alte ţări nu cunosc să aibă o organizaţie similară cu ARA!

 Veronica Balaj :Vă doresc mult succes  în   continuare  şi  cred ca meritaţi  toată gratitudinea   din partea  României pentru ceea ce aţi  înscris  în  istoria unei  interculturalităţi  şi colaborări ştiinţifice moderne  la nivel  remarcabil, pe o arie geografică,  extinsă.

 Veronica Balaj