“Anca”; “Uncubus”
***
ANCA, STUDIU COMPARATIST DE MARIAN POPA
Am primit din partea domnului Marian Popa, autorul Istoriei literaturii române de azi pe mâine, manuscrisul cărţii Anca, 214 p. A4, care va fi publicat de revista „Litere” în foileton, iar în volum de editura Bibliotheca.
Este vorba de un studiu comparatist asupra operei lui George Anca, structurat pe următoarele capitole: 1. Premise. 2. Dodii. 3. Generalităţi. 4. Conformaţii de cuvinte. 5. Formaţii de cuvinte. 6. Cuvinte ca suporturi. 7. Paradoxe. Silogismele dodierii. 8. Tipuri de redactare. 9. Opinii literare. 10. Cărţi. Poezia. Romane. Relaţii de călătorie. Teatru multideductibil. Alte mostre de crestomatizare Dodierea colocvialului. 11. Politice. 12. Etnopolitice. Interetnice. 13. Hinduitate dodiastică. 14. Religii. 15. Erotice. 16. Traduttore – Dodiatore. 17. Psihosomatice. 18. Ca un sfârşit.
Motto-uri din Friedrich Schlegel, Kurt Goedel, Horia Gârbea, Manfred Lutz.
Început:
Prima premisă. Cu termenul dodii Anca 1. specifică texte proprii şi ale altora; 2. Indică natura şi calitatea unor realităţi exterioare sau mentale. Aceste valorificări indică faptul că ele reacţionează premeditat.
A doua premisă. Într-o scrisoare către Titu Maiorescu, în care se precizează că un număr mare de amici şi admiratori vor să-l ajute pe Eminescu, a cărui boală s-ar fi agravat, un anume Constantin Simion notează după o vizită la spitalul de nebuni: „Se află aproape neîntrerupt foarte agitat. Pronunţă idei şi foarte multe vorbe, care nu aparţin nici unei limbi şi pe care le forţează a rima în penta şi hexametri. (…)
Final:
Anca vede un sfârşit cu zece braţe al timpului şi descrie ce vede. Asta, pur şi simplu, pentru că „ne-am creat un singur creator ne lipseşte voinţa primului pas în stare să creăm c-am foat creaţi” (Cenuşa din gânduri).
UNCUBUS de Iarman Poppart în România
Iarman Popart s-a născut într-un cartier al oraşului boemian Brno, ca fiu al unui grefier şi al unei artiste. A studiat psihiatria la Eranos. A profesat în Cape Town, după care se retras într-un sat german unde meditează şi cultivă coacăze. A fost premiat cu Aldous Huxley pentru Homo Victus, iar Vinod Seth din Maharani Bagh l-a nominalizat la Nobel pentru deradicalizarea pragmaticalizării.
Cine şi-ar fi închipuit că, printre englezii din Bram-Bran-Dracula, se va mai scrie o carte, şi încă una benignă? Folosirea limbii române nu este accidentală în sistemul literar conceput de autor. Până la cheie.
„Uncubus aparţine unei pentatopii având o componentă care nu va fi niciodată tipărită.” Patru sau cinci coautori?
Uncubus se va fi putând citi, deocamdată, în legătură cu Excubus de Armani Popaart apărut la o editură tot din România.
Uncubus incipit:
Friedrich Stauglitzstrasse are pe o parte clădiri cu un etaj sau două, vile care par pustii, impresie dată printre altele de absenţa copiilor. Oricum, pustii sau fără copii, clădiri din ultimele decenii, deci solide, nu ca acelea din centru, cărora dacă le dai jos fardul, dai de zidurile afectate de osteoporoză. Copiii, câinii şi joggingarii se pot bucura de ceea ce începe dincolo de celălalt trotuar al străzii, care însă trebuie închipuit, deoarece nefiind foarte necesar nu există – un parc-plantaţie, dar nu unul în stil romantic, pentru că lipsesc urmele unei păduri cu clasici copaci bătrâni; cei mai mulţi copaci sunt schilozi, au multe ramuri tăiate, pentru a se combate măcar aşa consecinţele dramatice ale poluării, alţii zac pe sol trântiţi de furtuni prezentate de savanţi ca fiind tot mai nenaturale şi în stive plasate la marginea potecilor, şi unii şi alţii aşteptându-şi dispariţia definitivă prin putrezire şi comercializare.(p.5).
Fine:
Abia atunci îl înhăţă şi pe el spaima. Îşi căută biletul de autobuz pentru Bucureşti şi ieşi pe uşă mângâindu-l cu degetele ca pe icoana Sfintei Paraschiva” (p. 274).
HORACE GANGE
