Valentina Teclici – Pygmalion (Dedicată poetei Mariana Gurza)
***
Pygmalion
(Dedicată poetei Mariana Gurza)
Ca Pygmalion, am sculptat
Sensul vieții mele în azurul credinței.
Cu dalta albastră, de vioară,
Am ajustat sentimentele
Până au devenit tril în flautul lunii.
Cu dalta albă, de aripă,
Am sculptat crucea neagră
A ceea ce-am crezut mi-a fost dat,
Încât trandafirii s-au stins împăcați.
Cu dalta cenușie, de clepsidră,
Am cioplit speranțele
Până au doinit verde, în cuibul luminii
Și-au umplut câmpia de poeme.
Cu dalta neagră, de granit,
Am scultat ziua de ieri
Când apusul o lua-naintea răsăritului
Și noaptea domnea ca o regină.
Cu dalta roșie, de flacără
Am sculptat ziua de mâine
În care Galateea prinde viață
Și viața-n mine arde torță
Luminând calea miilor de poeme
Simțite și nerostite.
Valentina Teclici
(1 Oct 2012, Napier, New Zealand)
