Castelul Bouillon – By Tatiana Scurtu-Munteanu
Cocoţat pe trei vârfuri stâncoase, cu vedere la râul Semois, Castelul Bouillon, cu labirintul de coridoare şi sălile imense boltite, este considerat relicva cea mai veche şi cea mai interesantă a feudalismului din Belgia. Castelul este situat în oraşul belgian cu acelaşi nume, provincia Luxemburg din regiunea valonă. Fortăreaţa a fost construită pentru a proteja ducatul Basse-Lotharingie, strategic amplasat pe axa Reims-Liège-Aix-la-Chapelle. Castelul, care a găzduit până la 200 de soldaţi, a avut reputaţia de a fi inexpugnabil, pe vremea când inamicul prefera tehnica infometării apărătorilor, mai ales pe timpul iernii. Însă castelul era pregătit pentru asemenea situaţii, având acces la o sursă de apă potabilă şi stocuri de produse alimentare arborate de-a lungul unei galerii de 30 de metri adâncime. Scripetele era pus în mişcare de către soldaţii care învârteau ca un fel de carusel din lemn. Intendentul castelului exercita o funcţie esenţială: el era cel care calcula cantitatea de alimente necesară pentru a putea face faţă asediului.
Originile primelor fortificaţii datează din secolul al VIII-lea. Deşi prima menţiune a Bouillon-ului apare într-un text datând din 988, nu poate fi nicio îndoială că acesta a existat cu secole înainte. Experţii sunt de acord că denumirea datează din perioada galo-romană. În absenţa documentelor concludente nu este posibil să se prezinte o dată precisă.
Nimeni nu ştie cu exactitate când a fost pusă baza castelulului pe acest deal, prezenta fortificaţie a fost construită între 1050 şi 1067 de Duke Godfrey III. Ludovic al XIV-lea al Franţei a cucerit castelul după un asediu de 20 de zile, şi părţi ale fortificaţiei au fost modificate de celebrul arhitect Vauban.
Indiferent de ce se crede despre politica Cruciadelor Evului Mediu, salvator creştin al Pământului Sfânt sau xenofob european, nu este nicio îndoială că Godfrey de Bouillon a fost un erou naţional belgian în felul său. Francezii au fost cei care au provocat prima cruciadă, dar Godfrey de Bouillon a fost cel care a condus trupa de cavaleri lotharingieni, primii europeni care au trecut de zidurile Ierusalimului în 1099. Acestuia i s-a oferit titlul de rege al Ierusalimului, dar a refuzat coroana, murind un an mai târziu de ciumă. Astfel vizitând frumosul oraş Bouillon din sud-estul Belgiei, chiar la graniţa cu Franţa, este imposibil să se evite moştenirea lui Godfrey de Bouillon, castel pe care l-a vândut şi l-a lăsat în urmă pentru a putea merge la război.
Mai târziu, în perioada dominaţiei olandeze în secolul al XIX-lea, cetatea a suferit mai multe modificări: capela, turnul principal şi casa guvernatorului au fost demolate şi un arsenal şi barăci au fost adăugate la castel. Apoi, încet, de la mijlocul secolului al XIX-lea, Castelul de Bouillon a început să cadă în ruine. Din fericire, acesta a devenit o atracţie turistică şi astfel a fost salvat de la degradare.
Castelul feudal a fost definit ca un grup de lucrări construite în raport unele cu alte, cu apărare individuală, dar păstrându-se unite prin ideea apărării comune, în conformitate cu principiile arhitecturii militare.
În prezent castelul are secţiuni rămase din secolul al XI-lea şi fortificaţii din secolul al XIII-lea, precum şi cele efectuate în 1600, aceastea însumând un pod din lemn, hale rămase cu tuneluri, camere de depozitare şi ziduri înalte de apărare. Există chiar şi mingi de piatră care erau folosite ca muniţie în catapulte. În jurul castelului se pot găsi statui şi reprezentări ale lui Godfrey de Bouillon, dar şi date istorice semnificative cu privire la această parte a Belgiei, care a fost anexată la Olanda în 1815, după înfrângerea suferită de Napoleon de Waterloo, olandeza fiind şi în prezent a doua limbă în Bouillon.
Fiind situat într-o zonă stâncoasă, castelul posedă o colecţie spectaculoasă de păsări mari: acvile, şoimi şi condori. Oraşul în sine este unul pitoresc, turistic, pentru iubitorii de natură şi istorie.
By Tatiana Scurtu-Munteanu
