“Călătorul călătorului” – Prof. univ. dr. George Anca
“Matematician universal şi scriitor român, Florentin Smarandache publică, stilat, al treiela „Jurnal instantaneu”, Prin bătrâna Europă, după Pura Vida, si Aventuri Chineze (lansate la Colocviile de Marţi, în Bucureşti), Sitech, Craiova, 2012. M-a şi făcut atent, volumul acesta este de calatorii în Franta (unde a lucrat ca cercetator), Ungaria (unde a luat Medalia de Aur a Academiei de Stiinţe Telesio-Galilei), Anglia, şi Scoţia („la ultima tara am prezentat lucrari la o conferinta stiintifica”). „Aventuri chineze” este o carte despre o conferinţă de calcul granular din Taiwan (în oraşul sudic Kaohsiung), între 4-11 noiembrie 2011, plus un tur ştiinţific desfăşurat în perioada 11 decembrie 2011 – 6 ianuarie 2012 în patru oraşe din China: Beijing, Xi’an, Shanghai, şi Hangzhou. Poetica paradoxistului, neutrosofului, extenicului etc. autor este simplicisimă, dacă nu o nimica toată: „poze multe, plus text explicativ, iar jurnalul scris pe locul vizitei la prima mână”. Autoprefaţa şi-o semneză „Călătorul” (la nesfârşit; încotro?)
Frenetica empatie autoreferinţială vânează, ca mereu în scrisul său, un complice şi frate de drum (fericit? Mai e până pe Olteţ backward, cât că, din vreo jenă, finally, Academia Română l-a premiat, remorcă, mai ştii timpul, ori va fi dat năvală; el şi-ar dori, probabil, să fie cetăţean de onoare al Vâlcii, al României, după cel al lumii). Modelarea matematică prin călătorie, pe un itinerar al propriului destin, împărăşit nemainarcisist – apa oglindei însumând oceane – se abandonează mai degrabă colegilor din copilărie, cotransfugilor, necălătorilor ciopliţi pe înalt ca în coloana lui Vieland, a lui Brâncuşi. Anul trecut propusesem, în înţelegere iniţială cu Florentin Smarandache şi Germain Droogenbroodt, un proiect european; Arhipelaguri şi Insule Poetice – Dodii-neosensacionismo-paradoxism vs coeur de l’Europe se referă la creaţii poetice curajoase, libere, cumva, de curentul oficial, aşa cum ar fi „le coeur de l’Europe”. A vorbi „în dodii” (în nonsensuri dar şi în oracole) ar fi o opoziţie in spe la o anume cenzură represivă, neo-sensacionismo este o aducere la zi a sensacionismo (Fernando Pessoa) de poeţi din Spania şi China, în timp ce paradoxismul, cu nuanţa lui matematică, poate codifica abil lucrul creator. Cu o astfel de deschidere, poeţi şi matematicieni, vizionari şi semioticieni se pot întâlni în persoană/antologie/recunoaştere ca pentru a reinventa rădăcinile literare şi lingvistice înăuntru şi în afara limbii unei ţări/lumii.
Se înfiripase o echipă: Elisabeta Isanos, George Anca, Germain Droogenbroodt, Florentin Smarandache, Federico Barroso, Jose Luiz Fernandez, Mihai Cimpoi, Pushi Dinulescu, Dan Mircea Cipariu, Lucian Chişu, Florin Epure, Lucia Negoitsa, Florica Bud, Vasile Andru, Sorana Gorjan, Marcel Petrisor, George Astalos (Paris), Corneliu Popa (Lisabona), Elena Liliana Popescu, Mihaela Maria Popescu, Maria Diana Popescu (Stuttgart), Mariana Braescu, Vanda Decca (Los Angeles), Vasile Menzel, Baki Ymeri (Tirana), Sorin Paliga,Vinod Seth (New Delhi), Gheorghe Lupascu, Vasile Pupeza (Pittsburg), Nicolae Baciut, Doru Motoc, Silvian Floarea, Mihai Stan, Florin Costinescu, Ion Andreita, Dan Tsop, Aurelian Silvestru (Chisinau), Ben Todica (Melbourne), Anca Negulescu, Augustina Constantinescu, Doina Boriceanu, Mihaela Gligor, Olivia Balanescu, Hanna Bota, Florina Dobre, Alexandra-Maria Citiriga, Victor Citirigă, Sanda Ghioaldă, Adrian Sahlean (Boston), Felix Sima, Constantin Mendea, Corneliu Moţiu, Noni Cristea, Gheorghe Neagu, Nicolae Tomoniu, Mircea Gheorghe (Toronto), Claudiu Popescu, Petru Costinescu, Nicolae Vasile, Chitranjan Kumar (New Delhi), Dan Mateescu, Mihai Teodorescu, Matei Ladea, Sebastian Vaduva.
PARADOXISM is an avant-garde movement in literature, art, philosophy, science, based on excessive used of antitheses, antinomies, contradictions, parables, odds, anti-clichés, deviations of senses, against-the-grain speech, nonsense, paraphrases, paradoxes, semiparadoxes, etc. in creations. It was set up and led by the writer Florentin Smarandache since 1980’s, who said: “The goal is to enlargement of the artistic sphere through non-artistic elements. But especially the counter-time, counter-sense creation. Also, to experiment.”
Un pic peste viteza luminii, şi gata încă un fotojurnal instantaneu.
Ce facem în rămăşiţa lui 2012? Acum te îmbii, Florentin, la ce, parcă s-ar căuta. Se spune despre romane precum Mizerabilii, Dracula, Moby Dyck, Robinson Crusoe, că ar avea o poveste epopeică, întrucât s-ar asemăna, ca scop, cu epopeile tradiţionale în versuri. Redescoperibilă, ori nu, o epopee în versuri, cu Dracula erou, Ţiganiada (1812) de Ioan Budai-Deleanu (1760 – 1820), ar putea intra într-o lumină mai bună prin acest proiect, alături de multe alte epopei, „necunoscute”, uitate, pierdute, în limbi „mici”, care vor fi propuse de parteneri. Subiectele epopeii eroi-comice a lui Budai pot fi sugestive: luminatul Vlad (Ţepeş), duşmani în ţeapă, Romica răpită, zodia rea a unora, străbaterea iadului şi paradisului etc. Cele două capitale ale lui Vlad – Târgovişte şi Bucureşti – ar găzdui evocarea sa prin artă, împreună cu eroi şi evenimente epopeice din alte toposuri europene. Moştenirea de pretutindeni a lui Homer ar face loc unor noi experienţe epice îndrăzneţe, ca şi unei reprezentări artistice şi savante a unor epopei pe nedrept mai puţin cunoscute.
Eu sunt consolat, de pe acum, cu prezentul jurnal-paradox, oarecum a la Einstein.”
Prof. univ. dr. George Anca
Sursa: Revista ART – EMIS
