Gol pușcă
Pînă se strigă catalogul noilor ocupanţi sau re-ocupanţi ai fotoliilor, pînă îşi primesc abecedarele şi se scotocesc prin buzunare după mărunţişul destinat naţiunii, să aruncăm o privire pe treptele Muzeului Naţional de Istorie, unde geniul edilitar al Capitalei a tuflit o controversată statuie a lui Traian cu lupoaica în braţe, un hibrid cu trimiteri la ridicol, la al cărei botez o duducă a leşinat. Punct de atracţie, nu pentru iubitorii de artă, ci de mai mare rîsul, împăratul basculat gol puşcă, la plajă în modernitate, obligă părinţii să acopere ochii copiilor cînd ajung în dreptul lui. Unii se amuză, alţii se simt sfidaţi şi indignaţi. Majoritatea bucureştenilor o consideră scandaloasă, îşi fac cruce, rîd în hohote sau o fotografiază. O copie identică se află la Roma, pitită în curtea Academiei di Romania din Roma, unde trece neobservată. Alta, la periferia Sevillei, într-un loc ferit de priviri, pe o mică alee, între doi portocali. Conducerea Muzeului Naţional de Istorie s-a declarat împotriva „cadoului oferit” de primarul capitalei în ziua depunerii candidaturii. Programul „Calea Victoriei-traseu cultural”, care prevedea amplasarea unor intruziuni de design urban şi monumental în ambientul capitalei, îşi va schimba curînd denumirea în „Calea Victoriei-traseu pornografic”. Nu-i nevoie de minte multă ca să expui o porno-statuie la intrarea Muzeului de Istorie, ci de tupeu electoral. Statuia care continuă să atragă reacţii critice, e mai potrivită la intrarea în oraşul de lux al cîinilor comunitari, inaugurat zilele trecute la marginea Bucureştilor. Iubesc animalele. Însă ONG-ul care a construit adăpostul de 1,5 milioane de euro, dotat cu spital şi cabinete conexe, sub a cărui acoperiş dulăii cu două picioare vor spăla şi consuma alte milioane de euro pe spinarea patrupedelor, putea construi locuinţe şi cantine miilor de oameni ai străzii. Sau putea dota cu mobilier cîteva şcoli din satele fără curent electric, care nici nu există pe harta guvernului.
Statuia nu poate fi comparată cu cele ale Romei antice, precum pretind apologeţii deconstructivismului. Nu-i nici clasică nici modernă. Pe banii pe care se livrează pornografie în centrul capitalei, de parcă acest lucru ar lipsi ca să trăim bine şi civilizat, s-ar fi putut reabilita centrul istoric. „Omul superior ascultă, omul materialist trăncăneşte, înţeleptul configurează” – spune înţeleptul chinez. Tu, cititorului, alege! Eu am ales: porno-sculptura transmite următorul mesaj: grija Primăriei Capitalei faţă de educaţia artistică a cîinilor comunitari şi îl înfăţişează pe „geniul edilitar”, cu vasta şi profunda cultură, axată, nu pe tradiţie şi conservare, ci pe demolări ale caselor cu valoare arhitecturală de patrimoniu. Sîntem singura ţară din lume care îşi elogiază cotropitorii. Romanii ne-au cucerit pentru sclavi, femei şi aur. Aurul dacic i-a salvat pe romani, a căror economie era pe butuci. Ciudat, nu? În scrierile istorice Decebal a fost cel care a rămas fără viaţă după ce cotropitorul Traian i-a distrus capitala, a furat aurul si femeile, şi i-a colonizat pe daci. Dumnezeu să-l odihnească pe autorul lucrării, de altfel foarte apreciat peste graniţă, vîndut şi căutat pe piaţa de artă, însă viziunea sa artistică a stîrnit mînie în mai multe rînduri: Sculptura „Ştefan cel Mare”, înfăţisînd un trup slăbănog, îmbrăcat într-un fel de tricou lăbărţat, aşezat pe o mîrţoagă cu o cruce în mînă, i-a oripilat pe băcăoani în 1995. În 2004, la Montreal în Canada, o altă batjocură. Statuia inaugurată îl înfăţişa pe marele poet Mihai Eminescu ca un ins rătăcit, îmbrăcat într-o cămaşă de noapte, privind în sus cu gura căscată.
Hulită de bucureşteni, apreciată de criticii de artă, porno-statuia este nedorită de conducerea Muzeului Naţional de Istorie şi receptată negativ de populaţie, acuzată de duduca Zoiţica, cum că ar fi needucată. Nu-i deloc needucată, ci sătulă pînă peste cap de fundurile şi capetele goale de peste tot. Dacă „obeliscul” se adresează unei minorităţii culte care pretinde a o înţelege, de ce este expusă public? Noi, muritorii de rînd, incapabili a pricepe semnificaţiile profunde ale unei asemenea „opere”, o vrem la intrarea Spitalului 9. Edilul-şef nu s-a gîndit că împăratul gol puşcă şi metamorfoza care levitează în braţele sale, vor face insolaţie în verile noastre toride, iar la iarnă le vor îngheţa mădularele în relief. Fie-i iertate scăderile regretatului sculptor, pentru ceea ce a creat valoros: capul lui Petre Țuţea, amplasat în curtea bisericii Popa Soare, monumentul Mircea Eliade de la Mîntuleasa şi altele. Cît priveşte reprezentarea bărbatului gol puşcă, în braţe cu animalul căruia îi iese o ciudăţenie lungă din cap, nu este imaginea istoriei noastre. Aşadar, jos de pe treptele Muzeului Naţional de Istorie! Acolo, e mai potrivit să stea Decebal. Eventual, chirurgul edilitar poate să-i extirpe excrescenţele şi să o amplaseze la poarta casei sale, pe post de cîine de pază.
Abia după ce ne vom da seama cît de penibili şi (s)căzuţi sînt cei care au pus mîna pe putere, vom progresa ca popor. Pînă atunci vom lăcrima pe tăcute pentru banii publici aruncaţi pe mizeriile implantate sub ochii noştri, începînd cu „orbitorul”, virusul „HoRoPa, gălaţeanul şi tot pomelnicul de culturnici pornografi, pînă la statuia cu fundul gol, toate în aceeaşi linie cu ceea ce se vîntură de peste 22 de ani în ţară: contra-cultură, haos, deconstrucţie, imoralitate, prost gust, decadenţă, nepăsare.
Maria Diana Popescu, Agero
